1.

 

“ Arhiducele Franz Ferdinand , printul mostenitor al Austro – Ungariei si sotia sa , Sofia de Hohenberg , sositi in Bosnia cu ocazia manevrelor de vara ale armatei austro-ungare , pe timpul desfasurarii ceremoniei de primire ce a avut loc la primaria orasului Sarajevo , au fost asasinati de catre Gavrilo Princip , nationalist sirb , (“Atentatul de la Sarajevo “) , pretext folosit de Puterile Centrale pentru declansarea primului razboi mondial . Evenimentul a “surprins” cercurile guvernamentale austro-ungare care si-au “pierdut capul” , cu toate ca familia imperiala nu a fost prea “emotionata” din cauza lipsei de simpatie pentru conceptiile liberale ale mostenitorului la coroana imperiala . Atitudinea s-a concretizat in organizarea unor funerali de “clasa a treia” , fara a se declara doliu national , Viena raminind “Viena valsurilor” . De aceea , a ramas o enigma faptul ca atit autoritatile militare , cit si cele civile si administrative din Sarajevo nu au luat nici o masura pentru a evita orice incercare de atentat .”

 

Razboiul Romaniei declarat in vara anului 1916 , pentru eliberarea provinciilor istorice romanesti – Ardealul , Banatul , Crisana , Maramuresul si Bucovina – de sub cotropirea monarhiei dualiste austro – ungare , ca razboi just , national , a fost purtat de intregul popor roman . Mobilizarea decretata in seara zilei de 14/27 august 1916 , cind s-a trimis la Viena declaratia de razboi a romaniei catre Austro – Ungaria , a fost insotita de un entuziasm de nedescris . Chiar in noaptea decretarii mobilizarii , conform planului de operatiuni , dinainte stabilit , trupele romane de acoperire au trecut Muntii Carpati , inaintind pe toata intinderea zonei muntoase de la Dorna si pina la Orsova .

In scurt timp de la intrarea Romaniei in razboi , armatele romane au izgonit armatele austro-ungare din Brasov , Fagaras , Sfintu Gheorghe si din alte localitati ajungind pina in apropierea Sibiului si Sighisoarei .

Planul de operatiuni , aprobat de conducatorii statului romin , isi fixa ca obiectiv strategic al fortelor armate romane zdrobirea fortelor de rezistenta austro-ungare in Transilvania si inaintea rapida in Cimpia ungara , ceea ce permitea o scurtare simtitoare a frontului

2.

 

rominesc , initial pe toti Carpatii , o jonctiune cu armatele ruse , cu repercusiuni dintre cele mai grave pentruarmatele Puterilor Centrale.

Declaratia de razboi a Romaniei neasteptata de catre Puterile Centrale , ca si inaintea fulgeratoare a armatelor sale in Transilvania a constituit un ajutor de mare pret francezilor , unde la Verdun armatele germane erau intr-o puternica ofensiva .

Neputind rezista singure impotriva trupelor romane , unitatile austro-ungare pe frontul din Transilvania au fost intaritecu puternice divizii garmane , aproape 40 , scoase de pe frontul de vest .

Dar ofensiva victorioasa a armatelor romane a fost oprita . Aceasta din cauza aliatilor Romaniei – Marile Puteri , Rusia , Franta , Anglia si Italia , care nu si-au respectat obligatiile asumate cu ocazia incheierii , in august 1916 , a conventiei militare cu guvernul roman . In primul rind , in profida obligatiilor semnate si de seful Statului Major al armatelor imperiale ruse , Alexeev , ofensiva pe frontul rusesc a armatelor tariste conduse de generalul Brussilov nu a continuat cu vigoare , ceea ce a avut urmari dintre cele mai negative . Multe din unitatile militare ale Puterilor Centrale raminind disponibile , de pe acest front , au fost aduse pe frontul roman .

 

Starea populatiei din teritoriul ocupat de catre Puterile Centrale era deosebit de grea . Comandamentul german a organizat jefuirea sistemativa a bogatiilor tarii si a populatiei .

Autoritatile de ocupatie au achizitionat intreaga productie de cereale, toate produsele alimentare si petrolifere . Numai pe caile ferate au fost scoase din tara 1 768 552 de tone produse petrolifere , 1 400 000 de capete de bovine , 4 600 000 de ovine etc. . La toate acestea se adauga produse textile , piei s.a.

In intreprinderile industriale, are fusesera militarizate , s-a introdus un adevarat regim de munca fortata , iar taranii erau jefuiti de cereale , vite , erau siliti sa lucreze pe mosii in favoarea ocupantilor ; in timp ce populatia primea , pe baza de cartela , ratii de hrana cu totul neindestulatoare , produsele jefuite erau transportate in Germania .

Impotriva populatiei au fost folosite metode teroriste : multe sate si orase au fost incendiate si devastate , locuitorii au fost arestati si ,

3.

 

dupa un simulacru de judecata , au fost deportati in Germania, unii fiind executati .

 

In vara anului 1917 , in cadrul planului general de ofensiva a Antantei , armatele romane , refacute si inzestrate cu aportul tehnic si militar al Frantei si Angliei , au pornit de pe frontul din Moldova , impreuna cu armatele ruse , o contraofensiva puternica , menita sa impiedice incercarea comandamentului armatei germane de a sparge frontul romano-rus , de a ocupa intreaga Moldova si de a-si croi drum spre Ucraina .

Luptele din vara anului 1917 s-au incheiat cu infringerea trupelor Puterilor Centrale pe frontul din Moldova . Principalul factor in obtinerea acestei victorii i-a constituit vitejia soldatilor romani , care au luptat cu eroism , animati de dorinta de a impiedica ocuparea intregului teritoriu al tarii , de a-si elibera caminele cotropite .

Romaniei i-a fost impus de catre Puterile Centrale le 28 noiembrie / 9 decembrie 1917 un armistitiu provizoriu . Gasindu-se cu armatele sale singura in “triunghiul mortii” , intrucit de jur imprejurul tarii care mai ramasese libera , in Moldova , se aflau unitati ale Puterilor Centrale , forte armate deosebit de puternice si fiind parasita de aliatii sai din Antanta , cu care incheiase tratate , Romania a fost pusa in imposibilitate sa faca altceva decit sa trateze fortat cu inamicul si sa semneze le 20 februarie / 8 martie 1918 la Buftea un tratat preliminar de pace , care a stat la baza tratatului inrobitor de la Buftea – Bucuresti din 24 aprilie / 7 mai 1918 , tratat imperialist , prin care nu numai ca i se rapea importante teritorii si i se nega independenta , dar Germania , mai ales , tindea sa faca din Romania o colonie a sa . Se incerca sa se anuleze toate drepturile poporului roman incluse in tratatele internationale de la 1393 si pina la Congresul de la Berlin din 1878 .

Lucrarile Congresului au fost conduse de patriotul roman Iancu Flondor , fost deputat roman in parlamentul de la Viena . El a propus motiunea prin care se hotara : “Unirea neconditionata si pentru vecie a Bucovinei in vechile ei hotare … cu regatul Romaniei” . Aceasta motiune a fost sprijinita de reprezentantii Consiliilor minoritatilor nationale din aceasta provincie .

4.

 

In ultimele luni ale anului 1918 cei peste 3 milioane de romani din partile Ardealului , Banatului , Crisanei si Maramuresului , sub conducerea Consiliului National Central Roman de la Arad , hotarasc a tine o mare adunare nationala cu caracter plebiscitar , constituat , la Alba Iulia , pe ziua de 1 decembrie 1918 .

Adunarea de la Alba Iulia , ca semn al marelui act de reunire a tarilor romane , sub Mihai Viteazul , este bine pregatita . In toate localitatile Transilvaniei , romanii se intrunesc si isi aleg imputernicitii delegati pe care ii investesc cu acte semnate de obstea satelor , pentru a se face clar si hotarit cunoscuta tuturor dorinta lor nestramutata de a se uni cu tara muma .

In acest fel le Alba Iulia , in ziua de 1 decembrie 1918 , la marea adunare nationala constituanta sosesc 1 228 de delegati cu drept de vot deliberativ pe linga o masa de peste 100 000 de romani veniti din toate colturile Transilvaniei pentru a intari actul de unire . De remarcat ca din cei 1 228 de delegati , 150 erau reprezentanti de drept ai muncitorimii romane , iar din cei peste 100 000de participanti , peste 10 000 o formau muncitorii , care au venit cu pancarde si steaguri rosii de panglici tricolore , dovada a inaltului patriotism de care a fost animata dintotdeauna clasa noastra muncitoare .

In cadrul Marii Adunari Constituante de la 1 decembrie 1918 s-a adoptat istorica “Declaratia de la Alba Iulia” .

 

Astfel , prin lupta hotaritoare a intregului nostru popor de pe ambele versante ale Carpatilor s-a infaptuit dorinta cea mai arzatoare milenara , pe care patrioti inflacarati si revolutionari socialisti , grupati in jurul revistei “Dacia Viitoare” din anul 1883 au tinut-o mereu treaza , aceea a refacerii Vechii Dacii asa cum ea fu , caci istoria si dreptul , tarina de douazeci de ori seculara in care sint ingropati stramosii dau dreptul romanilor de a aspira la o Dacie Romana .

Scriitori romani