Stramosii nostri

PALEOZOICUL

In precambrian (acum 4600-570 mil. de ani se imparte in arhaic si proterozoic), care reprezinta 90% din varsta Pamantului, au aparut primele vietuitoare unicelulare. Se presupune ca acestea au fost bacteriile din oceane si algele cianoficee (acestea in proterozoic). Primele animale unicelulare ( flagelatele ) au evoluat in spongieri si in celenterate. Aceasta era s-a terminat cu aparitia primelor moluste.

In cambrian (acum 570-510 mil. ani) s-a produs o explozie de viata. Marile au fost umplute cu trilobiti, artropode primitive din care s-au format artropodele actuale; plantele au evoluat pana la alge marine.

In ordovinician (acum 510-440 mil. ani) oceanele erau dominate de moluste (sepii-nautil). Coralii si algele au format primele recifuri. Mai tarziu, in silurian (acum 440-410 mil. ani) vor aparea chiar pesti fara falci, cu schelet cartilaginos (ostracodermii) si scorpioni-de-mare in oceane. Pe pamant cresc primele plante. In rauri evolueaza placodermii, pesti acoperiti cu placi osoase rigide. Pentru prima data, pestii aveau maxilar inferior. Prin dezvoltarea dintilor si muschilor maxilari, unele vertebrate devin pradatori.

Devonianul acum 410-355 mil. ani) a fost era primilor rechini. La inceput au aparut pestii ososi in lagune. Plantele verzi se inmulteau, asigurand oxigenul necesar unui numar tot mai mare de animale. Acum se formeaza stratul de ozon. Apar animalele cu respiratie pulmonara. Crosopterigianul evolueaza spre stegocefal, astfel aparand tetrapodele (amfibienii) in locuri mlastinoase.

In era carboniferului (acum 355-250 mil. ani) apar ferigile-gigant (Lepidodendron avea 40 m), acestea formand adevarate ,,paduri ecuatoriale''. Toate aceste plante s-au transformat in carbuni. Acum apar primele plante gimnosperme. Din amfibieni, au aparut primele reptile (Cotilosaurianul). In paduri, mlastini s-au dezvoltat foarte mult insectele.

In permian (acum 300-250 mil. ani) reptilele se divarsifica si incep sa domine uscatul (Dimetrodont, Teriodont, Hylonomus, Archerpeton, Protoclepsybrops, Romericus ). Se dezvolta gimnospermele.

MEZOZOICUL

Triasicul (acum 250-205 mil. ani) a fost inceputul ascendentei reptilelor, care dominau uscatul. Primii dinozauri au aparut (din Pseudosuhieni), cum ar fi Hererosaurus (ierbivor urias). In aer au aparut Pterosaurii, care au dominat cerurile pana acum 65 mil. ani. In apa au aparut Pleiosaurii, cum ar fi Macroplata (cel mai mare din acea vreme, de 4,5 m). Din ramura teriodontelor se dezvolta mamiferele stravechi, foarte mici, reprezentati de soareci. In lumea plantelor se continua dezvoltarea gimnospermelor.

Jurasicul (acum 205-135 mil. ani) a fost dominat de dinozauri: Stegosaurii (de 70 tone, cu un creier de doar 50g), Diplodocus (un gigant ierbivor, Sauropozi (ierbivori uriasi de 40m inaltime), dintre care Brachisaurus Brachai de 40m lungime. Cerurile erau dominate de Pterodactili (1m) a evoluat si Archaeopteryx litographica, cu pene, din care au evoluat direct pasarile de astazi. Acum au aparut rechinii-giganti (Megalodonul, cel mai mare rechin descoperit vreodata; numai un dinte avea 25cm). In lumea plantelor predomina gimnospermele.

Cretacicul (acum 135-65 mil. ani) a fost apogeul dinozaurilor. Din familia carnozaurilor s-au distins Allosaurus (10m), Dylophosaurus (2,5m) si faimosul Tyrannosaurus Rex (cel mai mare ,,membru'' al familiei, de 18 m lungime). O alta familie de ierbivore s-a dezvoltat, din care facea parte Triceraptos (20m lungime), cu 3 coarne uriase si platosa osoasa in jurul gatului. Tot in cretacic au aparut mamiferele placentare, dintre care primatele sunt cele mai evoluate. Acum au aparut plantele angiosperme (plante cu flori).Majoritatea dinozaurilor aveau pielea colorata si faceau sunete ciudate pentru imperechere; aveau structuri foarte complexe, creier mare, vedere buna (cu ochii asezati in fata, nu in lateral), semn ca

au ajuns la un punct evolutinar mort. La sfarsitul cretacicului,

dinozaurii au disparut misterios. Exista multe teorii referitoare la aceasta disparitie, printre care cea care sustine ca un meteorit cu diametrul de 2km a lovit Pamantul, creand un nor de praf care, treptat, a inconjurat planeta. Lumina Soarelui a fost blocata, plantele nefiind capabile sa realizeze fotosinteza, murind dupa un timp si, astfel, distrugand tot lantul trofic. Pamantul intrase intr-o noua era galciara. Toata viata de pe suprafata Terrei ar fi disparut, dar nu a facut-o. Numai dinozaurii au murit, deci nu ne punem intrebarea ,,de ce au disparut dinozaurii?'', ci ,,de ce au supravietuit toate celelalte forme de viata?''.

NEOZOICUL

Tertiarul (acum 65-1,6 mil. ani, se imparte in paleogen si neogen) a marcat preluarea controlului uscatului de catre mamifere. Au aparut foarte multe specii noi, cum ar fi mamutul, pisici cu canini foarte lungi, cunoscute sub numele de ,,dinti-de-sabie'', (Smilodonul, care vana bizoni si mamuti), rozatoare uiase (Gliptodontul, stramosul Tatoo-ului N-American), primii cai (Hyracotherium, care era de marimea unui catelus, Mesohippus, Merychipus).Proconsulul dispare, lasand loc pentru primate mai evoluate. In domeniul plantelor continua dezvoltarea angiospermelor, aparand stejarul, ulmul, paltinul, plopul, fagul, Araucaria, coniferele Taxodium, Sequoia.

In antropogen, sau cuaternar (acum 1,6 mil. ani -astazi) multe mamifere au disparut, cum ar fi pisicile dinti-de-sabie, gliptodontul, mamutul, caii primitivi etc., dar au evoluat animalele care se gasesc si astazi pe Pamant: elefantul (evoluat din mamut), familia pisicilor (evoluata din pisicile dinti-de-sabie), reptilele si pasarile actuale, si poate cel mai important, omul.

Este ciudat sa ne gandim ca omul, fiinta superioara, este urmasul nu al maimutelor, ci al bacteriilor si al protozoarelor din precambrian, al amfibienilor din devonian, al reptilelor din carbonifer si al micilor mamifere din cretacic, toate acestea datorita EVOLUTIEI.