Drepturile omului 54965grb96vou8k 54965grb96vou8k 54965grb96vou8k Drepturile omului pot fi definite, in general, ca acele drepturi care sunt inerte naturii noastre, fara de care nu putem trai ca fiinte umane. Drepturile omului si libertatile fundamentale ne permit sa ne dezvoltam si sa ne utilizam deplin calitatile noastre umane, inteligeta, talentul si constiinta si sa ne satisfacem nevoile spirituale. Ele sunt bazate pe dorinta omului de a trai intr-o lume in care demnitatea inerenta si bunastarea fiecarei persoane umane se vor bucura de respect si protectie. Negarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului nu este numai o tragedie individuala si personala, dar creeaza, de asemenea premizele nelinistilor sociale si politice aruncand semintele violentei si conflictului in si intre societati si natiuni. Dupa cum enunta prima propozitie a Declaratiei Universale a Drepturilor Omului respectarea drepturilor omului si a demnitatii umane reprezinta „fundamentul libertatii, justitiei si pacii in lume”. Declaratia Universala a Drepturilor Omului este cea mai importanta declaratie oficiala internationala privind drepturile inalienabile si inviolabile ale tuturor membrilor spetei umane. Aceasta declaratie a fost proclamata intr-o rezolutie a Adunarii Generale la 10 decembrie 1948, ca un „ideal comun sper care trebuie sa tinda toate popoarele si natiunile” privind respectul drepturilor omului. Ea cuprinde numeroase drepturi – civile, politice, ecomomice, culturale si sociale – la care oamenii din toata lumea sunt indreptatiti. Declaratia Universala a Drepturilor Omului este, de asemenea, primul segment al Declaratiei Internationale a Drepturilor Omului, care include Conventia Internationala privind Drepturile Economice, Culturale si Sociale, Conventia Drepturilor Civile si Politice si Protocolul Optional (la ultima conventie) Adoptate de Adunarea Generala in 1966. Primele doua articole din Declaratia Universala evidentiaza ca toate fiintele umane, fara distinctie, se nasc libere si egale in demnitate si drepturi si enunta principiile de baza ale egalitatii si nediscriminarii in dreptul de a se bucura de drepturile si libertatile fundamentale ale omului. Urmatoarele 19 articole trateaza drepturile civile si politice de care fiecare persoana este indreptatita sa se bucure. Acestea sunt: dreptul la viata, libertate si siguranta; libertatea de a nu fi tinut in sclavie; dreptul de a nu fi supus terorii, tratamentelor si pedepselor inumane sau degradante; recunoasterea personalitatii juridice in fata legii; protectie egala in fata legii; dreptul la un remediu juridic, efectiv, pentru violarea propriilor drepturi; dreptul de a nu fi arestat, inchis sau exilat arbitrar; dreptul la o judecata dreapta si la o audiere publica de catre un tribunal independent si impartial; prezumtie de nevinovatie pana cand vinovatia este dovedita; interzicerea condamnarii pentru un act care nu a constituit un delict penal la momentul comiterii lui; libertatea de a nu fi supus amestecului in viata intima, familie, casa sau corespondenta; libertatea de circulatie incluzand dreptul de a-si parasi sau de a se intoarce in tara sa; dreptul de a cere azil; dreptul la o nationalitate; dreptul la casatorie si la intemeierea unei familii; dreptul de a avea o proprietate; libertatea gandirii, constiintei si religiei; libertatea de opinie si expresie; libertatea de adunare si asociere pasnica; dreptul de a paricipa la guvernarea unei tari; dreptul de acces legal la serviciile publice dintr-o tara. Urmatoarele 7 articole trateaza drepturile economice, sociale si culturale incluzand dreptul la: securitate sociala; munca si alegere libera; remuneratie echitabila, care sa asigure o existenta fireasca demnitatii umane; formarea si aderarea la sindicate; odihna si concedii de odihna; un standard de viata adecvat sanatatii si bunastarii (incluzand hrana, imbracamintea, adapostul si asistenta medicala); ajutor social in caz de somaj, boala, incapacitate de munca, vaduvie, varsta inaintata sau alte situatii independente de persoanele in cauza; protectia mamei si a copilului; educatie: parintii avad dreptul de a alege tipul de educatie dorit pentru copiii lor; participarea la viata culturala in sanul comunitatii; protectia intereselor morale si materiale provenite din dreptul de autor al unei lucrari stiintifice, literare sau artstice. In concordanta cu articolul 28, oricine este indreptatit la o ordine sociala si internationala in care drepturile sale enuntate in Declaratia Universala sa poata fi pe deplin realizate. Articolul 29 spune ca fiecare om are datorii fata de comunitatea in care dezvoltarea libera si deplina a personalitatii sale este posibila. Aceste drepturi si libertati nu pot fi exercitate conta scopurilor si principiilor Natiunilor Unite. Articolul final afirma ca nimic in aceasta Declaratie nu poate fi interpretat astfel ca un stat, grup sau persoana sa aiba dreptul de actiona in scopul suprimarii drepturilor si libertatilor enuntate in Declaratie. Drepturile recunoscute de Conventie includ dreptul la munca, la libera alegere a slujbei, la conditii sanatoase si bune de munca, la plata egala pentru munca egala, la securitatea muncii, la odihna. Drepturile de a forma si de a adera la sindicate, dreptul la greva, la securitate sociala incluzand si asigurarea sociala sunt, de asemenea, recunoscute. Protectia si asistenta trebuie asigurata familiei, cu o atentie speciala acordata mamei si copilului. Conventia declara, de asemenea dreptul fiecarui om la standard adecvat de viata, acesta incluzand mancare adecvata, imbracaminte si adapost. Dreptul fundamental al fiecaruia de a fi protejat impotriva foametei este in mod special recunoscut. De asemenea, fiecare are dreptul la cel mai inalt standard ce poate fi atins din punct de vedere al sanatatii fizice si psihice, precum si la educatie. Statele – parti trebuie sa asigure invatamantul primar obligatoriu si gratuit si trebuie sa existe posibilitatea ca fiecaruia sa-i fie permis si accesibil invatamantul secundar. Trebuie ca accesul la invatamantul supeior sa fie egal pentru toata lumea. Parintii si tutorii legali trebuie sa aiba dreptul sa aleaga scolile pentru copiii lor si sa asigure educatia lor morala si religioasa corespunzatoare. Orcine are dreptul sa ia parte la viata culturala si sa se bucure de benificiile descoperirilir stiintifice. Trebuie facute eforturi pentru a conserva, dezvolta si difuza stiinta si cultura. Libertatea cercetarii stiintifice si a activitatii creative trebuie respectata si oricine are dreptul de a se bucura de beneficiile propriei activitati de creatie si cercetare. Conventia mai prevede: drepturile barbatilor si ale femeilor de a se casatori cand implinesc varsta corespunzatoare si de a-si intemeia o familie pe principiul egalitatii in drepturi si responsabilitatii sotilor; dreptul fiecarui copil, fara discriminare, la masurile necesare de protejare din partea familiei, societatii si a statului si dreptul de a avea o nationalitate; dreptul fiecarui cetatean de a lua parte la conducerea afacerilor publice, de a vota si a fi ales, de a avea acces, in termeni generali de egalitate, la seviciile publice. Toate persoanele sunt egale in fata legii si sunt indreptatite la o protectie egala din partea legii. In 1983, Adunarea Generala a cerut recunoasterea urmatoarelor drepturi de baza ale populatiei indigene: sa-si poarte propriul nume si sa-si exprime liber propria identitate; sa aiba statut oficial si sa-si formeze propriile organizatii reprezintative; sa-si mentina in interiorul zonelor unde locuiesc structura economica traditionala si modul lor de viata; in nici un fel nu le trebuie afectat dreptul de a participa liber, in mod egal la dezvoltarea economica, sociala si politica a tarii; sa-si pastreze si sa-si utilizeze propria limba, ori de cate ori este posibil, in educatie si administratie; sa se bucure de libertatea religiei si a convingerilor; sa aiba acces la pamat si la resursele naturale luand in considerare locul pe care il are in traditia si aspiratiile lor; sa-si structureze, conduca si controleze propriul sistem educational. In 1985, O.N.U. a infiintat un fond valutar care sa asigure asistenta financiara pentru ca reprezentantii populatiilor indigene sa se poata intalni in grupul de lucru. In noiembrie 1981, Adunarea Generala a adoptat si proclamat Declaratia pentru Eliminarea Tuturor Formelor de Intoleranta si Discriminare bazate pe Religie si Credinta, dupa aproape 20 de ani de eforturi sa se poata intalni in grupul de lucru. In noiembrie 1981, Adunarea Generala a adoptat si proclamat Declaratia pentru Eliminarea Tuturor Formelor de Intoleranta si Discriminare bazate pe Religie si Credinta, dupa aproape 20 de ani de eforturi ale Comisiei si Adunarii Generale. Declaratia prevede printre altele, urmatoarele: fiecare om va avea dreptul de a-si alege religia si credinta proprie si libertatea de a-si manifesta religia sau credinta prin adoare, respectare, practica si invatatura atat singur, cat si in grup, in cadrul unei comunitati, in mod privat sau public; nimeni nu va fi subiectul unei constrangeri care sa-i atinga libertatea de a avea o religie sau o credinta la alegere; nimeni nu va fi subiectul discriminarii din partea statului, a unei institutii, a unui grup de persoane sau persoane pe motiv de religie sau credinta. Declaratia expune si elementele specifice care intra in cadrul libertatii religiei sau credintei. Persoana in sine este centrul activitatii Natiunilor Unite depuse in numele drepturilor omului, atat ca beneficiar al drepturilor proclamate cat si ca actor – cheie in realizarea lor. Declaratia Universala a Drepturilor Omului cere fiecarei persoane si fiecarui organism al societatii sa promoveze respectul pentru drepturile omului si sa se lupte pentru recunoasterea lor universala si efectiva. Individual, in comunitatea sa si prin organizatiile neguvernamentale, fiecare persoana poate promova educatia drepturilor omului, incuraja respectul acestora la nivel national si lupta pentru deplina participare a tarii sale la eforturile Natiunilor Unite de a proteja la scara internationala drepturile omului. Importanta impactului pe care simplii cetateni il pot avea actionand impreuna pentru pace si drepturile omului nu trebuie subestimate. Pe termen lung , numai prin supotul activ al cetatenilor lumii, efortul Natiunilor Unite pentru protejarea drepturilor omului vor reusi.
