Problema etnogenezei romanesti reprezinta problema fundamentala a istoriei romanilor , caracterizare valabila , de altfel , pentru geneza oricarui popor.
Pana la sfarsitul secolului al XVIII-lea , cand romanii din Transilvania au cerat drepturi politice egale cu celelalte popoare ale Imperiului Habsburgic , istoricii straini au recunoscut originea latina a limbii si poporului roman , fara sa nege continuitatea lui in spatiul carpato-danubiano-pontic . Pentru a le contesta cererile lor indreptatite , in secolul al XVIII-lea , Eder ,'Sulzer , Engei, si dupa aceea o pleiada intreaga de istorici sau oameni politici , au contestat formarea romanilor pe teritoriul vechii Dacii
Este cunoscuta teoria formulata cu mai bine de un secol in urma , potrivit careia cucerirea unei parti a Daciei de catre romani si apoi retragerea aureliana din anii 271-275 ar fi pus capat continuitatii istorice pe teritoriul nord-dunarean , mai intai prin exterminarea totala a dacilor , iar in al doilea rand prin retragerea intregii populatii de la nord de Dunare la sudul batranului fluviu , eveniment cu mari consecinte demografice , golul din acest spatiu geografic constitiuind un punct de plecare pentru negarea etnogenezei romanesti la nordul batranului Danubius.
Aceasta teorie , 'Teoria imigrationista' sau 'Teoria roesleriana' , a fost elaborata de Robert Roesler (de unde vine si numele ei ), filolog si istoric german din Moravi a 3 in lucrarea ' Studii romanesti . Cercetari asupra istoriei vechi a romanilor ' , din 1871 . Teoria a fost formulata pentru a servi interesele politice ale stapanitorilor straini , care cautau sa-si justifice pretentiile de dominatie asupra Transilvaniei . Argumentele acestei teorii erau urmatoarele : dacii au fost exterminati in urma celor doua razboaie de cucerire , 165-169 de ani de stapanire romana nu au fost suficienti pentru o romanizare ireversibila , dupa 271-274 Dacia a ramas pustie , si asemanarea unor cuvinte din limbile romana si albaneza . Aceste argumente sunt nefondate , nu pot fi demonstrate stiintific . Ele au fost combatute cu argumente logice , de descoperiri arheologice , epigrafice , numismatice si de cercetarile lingvistice .
Cu toate acestea , exista autori care contesta autohtonia romanilor , continuitata acestora in spatiul carpato-danubiano-pontic , predecesori ai lui Roesler . Unul dintre acestia este Szamoskozy , umanist maghiar , care initial , intr-o lucrare din anul 1593 , sustine ca romanii sunt urmasii colonistilor latinofoni . Dupa unirea infaptuita de Mihai Viteazul , Szamoskozy afirma insaca romanii nu sunt urmasii colonistilor adusi de Traian in Dacia , intrucat Gallienus ii muta pe romani la sud de Dunare.
F. I. Sulzer, sas de origine si ofiter de ' justitie ' al armatei habsburgice , publica la Viena o lucrare intitulata 'Istoria Daciei Transalpine'( in trei volume , 1781-1782 ) sustinand ca romanii s-au format in Peninsula Balcanica, de unde trec fluviul in secolul al XIII -lea.
I.C. Eder este alt carturar sas care, in 1791 , contesta romanilor dreptul de emancipare politica , reluand si imbogatind afirmatiile lui Sulzer . El ataca si respinge Supplex-ul interpretand in mod eronat izvoarele istorice . Exemplul sau este urmat si de altii . Izvoarele narative , documentele , sunt rastalmacite in mod grosolan , se fac interpretari absurde numai din dorinta de a nu se face nici o concesie romanilor pe plan social sau polite . O observatie facuta de Eder si care avea sa fie mereu reluata de adversarii continuitatii poporului roman , este in legatura cu limba romana . El afirma ca romanii au venit de la sudul Dunarii pentru ca limba lor este aceeasi cu a romanilor din Pind , pentru ca limba romana are multe cuvinte de origine slava , deci romanii s-au format ca popor la sud de Dunare.
Bolla Marton , profesor maghiar din Cluj , incearca sa demonstreze in 1791 ca romanii sunt de origine bulgara si de aceea li se spune volohi.
Dar atacurilor lui Eder si Sulzer li se adauga acelea din istoria aparuta la Halle in 1804 , a lui I.Chr. Engel , german din Transilvania . Gheorghe Sincai polemizeaza cu Engel de-a lungul intregii sale lucrari , dar neputandu-si tipari opera , demonstratia si raspunsurile sale sunt ca si inexistente . Fara sa aduca dovezi , teoria lui Engel se dovedeste a fi o constructie subreda , neintemeiata documentar , pe baza careia nu se poate contesta existenta romanilor la sud de Dunare inainte de secolul IX
Corifeii Scolii Ardelene (Samuil Micu , Gheorghe Sincai, Petru Maior ) dar si mitropolitul sarb Stefan Stratimirovici , istoricii eleni Dimitrie Philippide si Dionisie Fotino , stabiliti in Tara Romaneasca la inceputul secolului al XIX-lea , apoi francezul J.A. Vaillant, Aron Florian , Alexandru Treboniu Laurian sau Mihail Kogalniceanu respig ideile lui Sulzer , Eder , Bolla Marton , Engel, afirmand autohtonia si continuitatea romanilor .
