Reforma armatei
p 88
- 20 aprilie, la Floresti, intre Ploiesti si Campina, armata moldo-munteana era concentrata spre a face fata oricarei situatii
p 89 rx342m1412qxxo
- dupa detensionarea situatiei, atat in relatiile cu IO cat si cu cel H, domnul ordona inchiderea taberei de la Floresti la 11 septembrie 1859
- unificarea armatei incepea cu deplasari de unitati militare moldovene, la Bucuresti si muntene la Iasi, tabara de la Floresti s-a bucurat de o comanda unica 41342mrd12qxo2l
- in 1860, statele majore, instructia, administratia si intendenta au fost asezate sub o singura comanda - gen Emanoil Florescu, devenit ministru de razboi in ambele tari
p 98
- 27 noiembrie / 9 dec 1864 - Legea organizarii armatei
Reforma invatamantului
p 89 rx342m1412qxxo
- la 26 oct /7 noi 1860 domnul a inaugurat Universitatea de la Iasi, la inceput cu 4 fac: drept, filosofie (litere), stiinte si teologie
p 91
- in timpul guv. Kretzulescu (24 iun / 6 iul 1862 - 11/23 oct 1863 ) s-a organizat Scoala de Silvicultura
p 95
- in iulie 1864: Universitatea din Buc, initial cu fac de drept, stiinte si litere
p 98
- la 25 noi / 7 dec 1864 - Legea instrutiunii
- e de remarcat ca in Rom, intre primele tari din Europa instructiunea de 4 ani devenea gratuita si obligatorie
- Scoala de Poduri si Sosele
Unificarea aparatului de stat
p 89 rx342m1412qxxo
- misiunile diplomatice ale Principatelor la Constantinopol erau reunite din martie 1859, cu Costache Negri drept unic reprezentant al celor 2 tari
- 1860 - unificarea armatei incepea cu deplasari de unitati militare moldovene, la Bucuresti si muntene la Iasi, tabara de la Floresti s-a bucurat de o comanda unica
- in 1860, statele majore, instructia, administratia si intendenta au fost asezate sub o singura comanda - gen Emanoil Florescu, devenit ministru de razboi in ambele tari
- unificarea serviciului telegrafului moldovean si muntean condusa de Cezar Librecht, inspector general
- la Focsani activeaza Comisia Generala care intre 1859 - 1862 a emis legile promulgate apoi de domn - referitoare la Curtea de Casatie si domeniul funciar
p 91
- in timpul guv Kretzulescu (24 iun / 6 iul 1862 - 11/23 oct 1863) s-a continuat opera de unificare administrativa cu seviciile sanitare din cele 2 tari
- s-a instituit Directia Generala a Arhivelor Statului
p 93
- Casa de Conturi - organizata dupa model francez, pentru verificare actelor financiare ale statului
- 1864 s-a infiintat Consiliul de Stat care va avea rolul sau in noile structuri de putere dupa lovitura de stat
- Legea contabilitatii -1864
- 1864 - Legea comunala
p 95
- Statutul Dezvoltator al Conventiei de la Paris
- e in fapt o noua constitutie
- statul sporea considerabil prerogativele domnului care castiga initiativa legislativa, dreptul de a numi ¼ din membri Senatului - corp ponderator - si pe presedintele Camerei, dar scadea in egala masura drepturile Adunarii, al carei regulament era alcatuit de Guvern
- elaborarea legilor cadea in seama Consiliului de Stat, dar dreptul de a primii petitii il avea numai Senatul
- Legea electorala
- facea sa creasca considerabil nr alegatorilor in principal de 2 categorii: primarii, care votau prin delegatie si directi, departajati prin posibilitatile censitare
- reforma electoratului avantaja cu deosebire burghezia in formare
p 96
- guv Kogalniceanu a obtinut un succs notabil la 22 aug 1864, cand Casa Stern si Banca Otomana, acordau tarii noastre un imprumut, cu dobanda de 12 % destinat finantarii institutiilor Romaniei moderne
p 98
- septembrie 1864 - Legea introducerii sistemului de unitati si masuri metrice
- 27 noiembrie / 9 dec 1864 - Legea organizarii armatei
- 18 dec 1864, intr-o componenta mult schimbata si-a deschis lucrarile Noua Camera - care va reusi pt prima oara votarea anticipata a bugetului pe anul urmator
- Legea privind numire de catre domn a mitropolitilor si episcopilor
- ea a provocat o mare emotie la Constantinopol
- aceasta masura, cu caracter de autocefalie pt Biserica Rom era un alt semn al consolidatii treptate a statului national si al aspiratiei sale spre independenta
Reforma Juridica
p 93
- 23 martie 1864 - Codul Penal si de Procedura Finala
- 1864 - Legea organizarii judecatoresti
p 98
- 16 dec 1864 - Codul Civil - dupa model napoleonian si italian
- introducea casatoria si divortul civil, ambele obligatorii si crea posibilitatea impamantenirii treptate prin acordarea de drepturi politice locuitorilor evrei ai tarii
Reforma funciara
p 92-93
- 25 dec 1863- secularizarea averilor asa-ziselor manastiri inchinate - puse de ctitori sub ascultarea Patriarhilor Orientului
- Muntenia - 11,4 % din teritoriul national
- Moldova - 12,16 %
- Moldova+Muntenia+manastirile pamantene = 25,6 % din suprafata agricola, ¼ din bogatia tarii apartinea clerului, o parte servea intereselor straine tarii
- iulie 1863 - se oferise calugarilor greci despagubiri + bani ptr construirea unei scoli laice + spital langa Constantinopol
- oferta se refuza
- Poarta apara veniturile ce i se "cuveneau", Rusia = "protectoarea" tuturor ortodocsilor din I.O.
- pt a evita conflicte, M.Kogalniceanu si A.I.Cuza grabesc dezbaterea si aprobarea legii - cu majoritate foarte larga, pe 25 dec 1863
- domnul preciza ca toate averile manastiresti din Romania apartin statului, veniturile lor apartin bugetului: reinnoieste oferta de despagubire
- Franta - favorabila
- I.O., I.H. si Rusia protesteaza, dorind sa asigure calugarilor greci o recompensa convenabila
- A.I.Cuza avea sprijinul popular
- intr-o scrisoare catre ministrul de externe otoman, A.I.Cuza scria: "In aceasta chestiune, Alteta, eu nu sunt principele romanilor, sunt Romania insasi."
- conferinta ambasadorilor de la Constantinopol, hotaraste o despagubire, pe care manastirile o refuza
p 96
- Legea rurala - 14/26 august 1864
- modul de realizare
- Muntenia - pamant in functie de numarul de vite => 3 categorii: - 11 pogoane
- 7 pogoane+11 prajini
- 4 pogoane+15 prajini
- Moldova:
- 5 falci+40 prajini
- 4 falci
- 2 falci+40 prajini
- sudul Basarabiei:
- 6 falci+30 prajini
- 2 falci+70 prajini
- pamantul primit < 2/3 din mosia expropriata, fara paduri si nu putea fi vandut 30 de ani
- se desfiintau claca, dijma, podvezile, zilele de meremet, etc
- rascumpararea - in 15 ani, se platea diferentiat pt fiecare categorie de proprietari
- s-a avut in vedere claca si alte obligatii, in asa fel incat la acoperirea integrala a sumei, contravaloarea sa echivaleze cu pamantul acordat
- greutatile taranilor ar fi fost mai mici, daca ar fi existat o institutie de credit, pe care AICuza, ar fi construit-o, daca imprejurarile ar fi permis-o
- dificultati - nu exista un regulament clar, se lucra cu circulare redactate de primul ministru
- putini ingineri topografi => masuratorile s-au facut cu greutate, s-au savarsit abuzuri in toate judetele, au ramas si tarani neimproprietariti
- consecinte - dpdv economic - negativ, pt ca fara clasa, proprietari si arendasi n-au vrut sa angajeze capitalurile necesare progresului agriculturii si n-au putut face fata dificultatilor de moment: impartirea pamantului stagna, multi sateni s-au efectuat muncile agricole => regres al productiei in 1865
- 1867 - cresterea productiei, cresterea importului, masini agricole, investitii interne, inlesnirea drumului spre societatea moderna
Concluzie
p 100 - Rolul istoric al lui Cuza
- opera sa politica trebuie masurata cu dimensiunea epocii careia el si poporul roman i-au dat viata si in care totul era de infaptuit: o larga reforma care sa asigure dreptul la vot, la proprietate si la instructie, pentru categoriile sociale in trecut defavorizate
- in continuarea ei, bunastarea generala nu se putea cladi "fara a intemeia creditul public, a deschide drumuri, a face poduri, a impodobi si a sanatati orasele, a largi porturile, a inflori comertul, a incuraja industria... a intinde linii de drumuri de fier... a dezvolta toate stabilimentele publice".
- totodata, era de consolidat statul national abia infaptuit printr-o politica de eficace autonomie si de chibzuita asezare pe drumul independentei depline
- meritul incontestabil al lui Cuza e de a fi actionat energic in sensul infaptuirii programului unionist al adunarilor ad-hoc, de a fi implinit reformele fundamentale solicitate de modernizarea Romaniei si de a fi inteles atunci cand misiunea sa s-a incheiat, sa se retraga spre a lasa succesiorilor sai posibilitatea de a realiza integral aspiratiile poporului roman: independenta si unitatea deplina.
