ROMANIEI MODERNE
Revolutia de la 1848-1849 a fost una dintre cele mai importante revolutii din istoria moderna a romanilor.
In lipsa unei burghezii nationale puternice, sustinerea revolutiei a venit, in principate (de la boierimea locala si tinerii intelectuali si din Transilvania (tinerii intelectuali romani). Revolutia a fost un pas in lupta de eliberare nationala, ceea ce a pregatit Unirea Principatelor si Independenta. Cunoscuti ca romani din Transilvania de catre austrieci (prin Constitutia din 20 februarie) si de catre maghiari (prin legea nationalitatilor-iulie 1849), constiinta nationala a poporului roman, a iesit bine intarita din revolutie.
Pasoptistii au inteles ca patria este un teritoriu locuit de romani (cu o unitate politica) pe care il conduceau, il militau . Pregatirea unitatii de cunostiinta nationala o constituia o idologie numita daco-tarista. Asadar, in 1840 a aparut in ziarul "Romania", iar in 1840 apare, editat de Mihail Kogalniceanu, "Dacia literara", cu un mesaj de unitate politica, obligandu-se astfel sa faca si un repertoriu general al literaturii romanesti, in care vor fi trecuti toti scriitorii moldoveni, munteni, ardeleni, banateni si bucovineni.
In 1843, la deschiderea primului curs universitar de istorie nationala la Academia Mihaileana, Kogalniceanu isi definea crezul politic spunand ca priveste patria ca fiind un loc unde se vorbste romaneste iar ca istorie nationala, priveste istoria Moldovei intregi, a Valahiei si a fratilor din Transilvania. Acesta mai mentioneaza faptul ca istoria este obiectul cursului lui.
In 1845 apare prima revista de istorie romaneasca numita "Magazin istoric pentru Dacia" , care se adresa tuturor romanilor, purtand semnatura lui Nicolae Balcescu si a transilvaneanului August Treboniu Laurian.
In 1848, se publica doua mari poeme ale lui Vasile Alecsandri ("Desteptarea Romaniei" si "Hora Ardealului") si totodata si un poem puternic scris de Andrei Muresanu ("Un rasunet") cunoscut acum ca fiind imnul de stat al Romaniei ("Desteapta-te romane!"), cu muzica lui Anton Pann. In aceeasi epoca devine un simbol national si tricolorul. Prin decretul guvernului revolutionar al Tarii Romanesti, din 14 iunie 1848 se stabilea ca drapelul sa aibe culorile: rosu, galben si albastru. Asezate pe orizontala, pe culoarea din mijloc trebuia inscrisa deviza revolutiei: "Dreptate-Fratie". Dispunerea culorilor tricolorului pe orizontala s-a pastrat pana in vremea unirii din 1859 si a domnului Ioan Cuza Voda. Dispunerea acestora pe verticala si cu culoarea albastra langa lance s-a hotarat abia in anul 1867.
Oamenii politici care vor juca un rol important in realizarea Unirii si a independentei (cum ar fi: Mihail Kogalniceanu, Ion C. Bratianu, C.A.Rosetti, Alexandru Ioan Cuza, cei trei frati Golescu) vor fi catalogati ca oameni ai revolutiei pasoptiste. Intreaga dezvoltare a democratiei burgheze in Romania, isi are sursa in ideologia pasoptista, rodul ei fiind consultarile intre lideri.
S-au urmarit si obiectivele majore ale intregii natiuni romane: realizarea obiectivului strategic national (unirea tarilor romane si independenta lor), instituirea unui cadru politic bazat pe drepturile si libertatile societatii moderne burgheze, emancipare sociala a taranimii, clasa majoritara a societatii romanesti etc. Este insufletita de miscarea pasoptista atat literatura cat si arta plastrica. Apare apoi arta militanta cu tema isorica, menita sa formeze realitatea. Au existat artisti, care se identificau cu revolutia pasoptista, riscand cu viata: Ioan D.Negulici, Barbu Iscovescu si nu in ultimul rand, Constantin Rosenthal.
