Pentru unii oameni, stiinta nu inseamna decat experiente
contestabile in domeniul clonarii, punerea la punct a unor navete spatiale
ultraperformante sau realizarea unor calculatoare din ce in ce mai puternice.
In general, pentru multi dintre noi, stiinta pare a fi ceva care nu are prea
mare legatura cu viata de zi cu zi. Cu toate acestea, de-a lungul secolelor,
descoperirile stiintifice si noile tehnologii ne-au modificat complet viata. Sa
vedem cum?<../../../files_vechi/istorie//span><../../../files_vechi/istorie//i> <../../../files_vechi/istorie//span><../../../files_vechi/istorie//p>
1900 - 1910<../../../files_vechi/istorie//span><../../../files_vechi/istorie//b> <../../../files_vechi/istorie//span><../../../files_vechi/istorie//p>
Inventiile care astazi ni se par
banale, au revolutionat epoca in care au aparut. Sa luam ca exemplu masina de
spalat, care dateaza din 1901. Aceasta inventie care ar fi trebuit sa usureze
considerabil munca gospodinelor din intreaga lume, nu a avut succesul scontat
in momentul lansarii sale, mai ales pentru ca detergentul nu a fost inventat
decat in 1916. Prima masina automatica realizata de compania Bendix, a venit sa
spele onoarea inventatorilor din acest domeniu abia in 1937. 1911-1920<../../../files_vechi/istorie//span><../../../files_vechi/istorie//b> <../../../files_vechi/istorie//span><../../../files_vechi/istorie//p>
Urmeaza descoperirea sistemului
atomic sau derivei continentelor, dar acestea ii va lasa pe multi reci, ceea ce
nu se va intampla in momentul punerii la punct a primului frigider, in 1913. 1921-1930<../../../files_vechi/istorie//span><../../../files_vechi/istorie//b> <../../../files_vechi/istorie//span><../../../files_vechi/istorie//p>
A trebuit, insa, ca omenirea sa mai
astepte pana in 1923 pentru ca sa intampine cum se cuvine primul telefon cu
cadran. 1931 - 1940<../../../files_vechi/istorie//span><../../../files_vechi/istorie//b> <../../../files_vechi/istorie//span><../../../files_vechi/istorie//p>
Industria cosmeticelor este si ea la
ora descoperirilor, mai ales dupa ce un chimist de la Revlon pune la punct
primul lac de unghii . 1941 - 1950<../../../files_vechi/istorie//span><../../../files_vechi/istorie//b> <../../../files_vechi/istorie//span><../../../files_vechi/istorie//p>
Inainte de izbucnirea celui de-al
doilea razboi mondial si avalansei sale de inventii terifiante (printre care si
bomba atomica), ungurii Lazlo si Gyirgy Biro realizeaza stiloul cu bila. 1951 - 1960<../../../files_vechi/istorie//span><../../../files_vechi/istorie//b> <../../../files_vechi/istorie//span><../../../files_vechi/istorie//p>
Anii '50 incep cu o serie de
descoperiri ce au revolutionat lumea. Apare pilula contraceptiva, ce va schimba
esential nu doar viata femeilor, ci si moravurile unei intregi lumi. 1961 - 1975<../../../files_vechi/istorie//span><../../../files_vechi/istorie//b> <../../../files_vechi/istorie//span><../../../files_vechi/istorie//p>
Inceputul anilor '60 este marcat de
'lupta' spatiala dintre americani si rusi. <../../../files_vechi/istorie//span><../../../files_vechi/istorie//p>
<../../../files_vechi/istorie//div>
1901 a fost, fara doar si poate, un an fast pentru stiinta, pentru ca in
acelasi an un electrician american a inventat aspiratorul, ce va fi
comercializat mai tarziu de compania Hoover. Tot in 1901 barbatii au primit in
dar primul aparat de ras, produs de Gillette.
In urmatorii doi ani au fost puse la punct noi tehnologii printre care
telegrafia fara fir si primul zbor controlat din istorie, dus la bun sfarsit de
fratii Wright.
In 1904 s-a constatat ca adaugand crom si nichel otelului acesta rezista mai
bine la coroziune. Se nastea astfel otelul inoxidabil, care va fi utilizat in
realizarea majoritatii obiectelor de uz casnic.
In 1905, cand Albert Einstein a descoperit relativitatea restransa (o teorie pe
care putini au inteles-o in epoca), utilizarea novocainei in timpul
interventiilor chirurgicale a sunat inceputul anesteziei. Pana atunci,
chirurgii isi anesteziau pacientii dandu-le cateva inghitituri de whisky.
Mai tarziu, un canadian, Reginald Aubrey Fressenden, a pus la punct primul
radio AM . O inovatie care, inaintea televiziunii, a adus o modificare
importanta in felul in care oamenii isi petrec tipul liber.
In 1907, fratii Lumiere, care au inventat, de asemenea, cinematografia, au pus
la punct fotografia color .
Automobilul exista inca de la inceputul secolului al XX-lea, dar Henry Ford a
fost cel care a inaugurat aceasta industrie, in 1909, prin realizarea
faimosului model T, disponibil la un pret de 250 $ intr-o vasta paleta de
culori. Dar, Ford a inventat mai mult decat o simpla masina, el a pus la punct
o intreaga linie tehnologica pe care o vor imita majoritatea uzinelor de masini
din lume.
Nici Romania nu lipseste din istoria celor mai importante inventii ale primilor
10 de ani din secolul al XX-lea. Henri Coanda a realizat, in 1910, primul avion
cu reactie, 'Coanda-1910'. Expus la cel de-al doilea Salon de
aeronautica din Paris, avionul a fost ignorat de lumea stiintifica, dar a fost
remarcat de inginerul francez Gustave Eiffel care i-a spus inventatorului
roman:'Tinere, te-ai nascut cu 30 de ani, daca nu cu 50 de ani prea
devreme'. Profetice, cuvintele celebrului inginer francez s-au adeverit
intocmai. Avionul cu reactie ce nu a impresionat in 1910, a devenit o realitate
dupa 1950.<../../../files_vechi/istorie//span> <../../../files_vechi/istorie//span><../../../files_vechi/istorie//p>
In 1918, Einstein a descoperit formula energiei, E=mc2. Opinia publica nu a
fost insa prea interesata de aceasta descoperire, fiind preocupata mai mult de
inventiile care aduceau un plus de confort; cum ar fi cuptorul cu microunde si
congelatorul . Era vanzatorului de gheata a apus definitiv.
Primul razboi mondial nu ucide spiritul creator al inventatorilor din lumea
intreaga, ce isi concentreaza eforturile pentru realizarea unor avioane din ce
in ce mai periculoase si a unor arme tot mai ucigatoare. Dupa razboi, se revine
la preocupari mai umane, un american (si nu un englez) inventand pliculetul de
ceai.<../../../files_vechi/istorie//span>
<../../../files_vechi/istorie//span><../../../files_vechi/istorie//p>
Doi ani mai tarziu (1925), a venit randul industriei spectacolelor sa
inregistreze cea mai mare revolutie din toate timpurile prin inventarea
microfonului.
Si, cum drumul fusese deja deschis, in 1926, un scotian pe numele lui John
Baird, v-a revolutiona viata de zi cu zi a oamenilor prin inventarea
televiziunii. Singura problema a fost ca, la inceput, nu prea existau filme. In
asteptarea ciresii din varful tortului, publicul s-a grabit sa mearga la
cinematograf pentru a vedea primul film vorbit : 'The Jazz Singer'.
Producatorii acestui film au fost destul de sceptici la inceput, fiind de
parere ca publicul nu ar fi fost interesat de filme cu actori care vorbeau
In 1927, anul cand Charles Linbergh reuseste primul zbor transatlantic fara
escala, cercetatorii descopera cortizonul (produs al glandelor suprarenale).
Incepe era unei mai bune controlari a durerii.
Teoria Big Bang-ului suscita indiferenta generala, dar intr-o epoca in care
maladiile venerice erau adesea mortale, descoperirea penicilinei se bucura de
mult interes.
Pe 25 august 1929, la Paris, este testata prima cabina catapultabila de avion.
Inventata de romanul Anastasie Dragomir, aceasta a devenit de-a lungul timpului
cea mai sigura modalitate de salvare a pilotiloraflati in situatii critice.
In 1930 se lanseaza banda cu frecventa FM, mai putin sensibila la paraziti ca
banda AM. In acelasi an, in Montreal, se incepe construirea podului
Jacques-Cartier, care deschide era cartierelor cu locuinte de la periferia
marilor orase.
Industria spectacolului se fortifica in 1930, odata cu inventarea bandei
magnetice si a discului cu 33 de turatii. Primul disc editat avea pe el
simfonia a V-a de Beethoven.<../../../files_vechi/istorie//span> <../../../files_vechi/istorie//span><../../../files_vechi/istorie//p>
1935 va ramane celebru pentru o inv entie extrem de populara: sondajul de
opinie.
Fibra revolutionara, nailonul, isi face aparitia in 1937. El inlocuieste cu
succes firele de matase din imbracaminte, dar isi gaseste utilizarea si in
multe alte domenii.
In acelasi an, Nestle inventeaza cafeaua instant, cunoscuta si comercializata
azi in toata lumea.<../../../files_vechi/istorie//span> <../../../files_vechi/istorie//span><../../../files_vechi/istorie//p>
<../../../files_vechi/istorie//span><../../../files_vechi/istorie//p>
In timpul razboiului, printre atatea orori, Dow Corning inventeaza siliconul,
care ne va da, multi ani mai tarziu, frumuseti apetisante de tipul Pamelei
Anderson.
La sfarsitul razboiului apare primul ordinator, stramosul computerelor
personale de astazi.
Razboiul a dat un imbold fulminant dezvoltarii tehnologiilor si descoperirile
au inceput sa se multiplice.
In 1946 s-a inventat zapada artificiala si filtrul de cafea.
Tot acum apar si inventii mai putin importante ca tranzistorul si cyberenergia.
Utilizarea acesteia nu incepe decst in anii '70 pentru ca nu existau inca toate
tehnologiile necesare.
In anul 1950 va vedea lumina zilei o inventie colosala: cartea de credit, care
va permite usurarea operatiilor bancare si va da un puternic impuls economiilor
capitaliste.<../../../files_vechi/istorie//span> <../../../files_vechi/istorie//span><../../../files_vechi/istorie//p>
In acelasi an, cunoscutul dr. Jonas Salk pune la punct un vaccin impotriva
poliomielitei, maladie ce facea ravagii in toate paturile sociale dupa cel
de-al doilea razboi mondial.
Tot in 1950, americanul Peter Carl Goldmank initiaza televiziunea in culori,
fara de care nu am fi putut admira unicii ochi violeti ai actritei Liz Taylor.
Si in domeniul inarmarii apar amenintari tot mai complexe.
In 1952 un grup de oameni de stiinta aflati in serviciul guvernului american
pune la punct prima bomba cu hidrogen.
Nici anul 1953 nu a fost lipsit de evenimente. Francezul Marcel Bich pune la
punct procedeul de fabricare industriala a stiloului cu bila, in timp ce
britanicul Francis Harry Compton Crick si americanul James Dewey Watson
descifreaza pentru prima data structura ADN-ului.
In 1954 vede lumina zilei o alta descoperire ce nu poate fi ignorata, bateria
solara, creata de oamenii de stiinta de la Bell Telephone Laboratory.
In 1955 cercetatorii de la General Electric reusesc sa creeze primul diamant
sintetic, in timp ce Willard Frank Libby va revolutiona lumea stiintei prin
fundamentarea metodei de datare cu carbon 14.
Si anii urmatori i-au gasit pe oamenii de stiinta la lucru. In 1956 se naste
primul prototip de masina rotativa, dar abia in 1957 omenirea va fi uimita sa
constate ca primul satelit artificial si-a inceput plimbarea in jurul orbitei
terestre. Bineinteles, este vorba de celebrul Sputnik, fabricat de un grup de
cercetatori sovietici.
Si cum nu se puteau lasa nici ei mai prejos, in acelasi an americanii
inaugureaza primul reactor nuclear racit cu sodiu.
In timp ce americanii si rusii se 'bat' in realizari spatiale,
francezul Jacques-Yves Cousteau, ce inventase deja scafandrul autonom,
perfectioneaza o capsula de scufundari ce-i va permite sa exploreze mai in
profunzime strafundurile oceanelor.
In 1958, o descoperire importanta va atrage atentia opinei publice, satelitul
de comunicatii creat de un grup de oameni de stiinta americani.
Acesta va fi urmat, in 1959, de o alta inventie ce va revolutiona lumea,
circuitul integrat, descoperit de americanii Jack Killby si Robert Noyce.<../../../files_vechi/istorie//span> <../../../files_vechi/istorie//span><../../../files_vechi/istorie//p>
Rusul Yuri Gagarin devine primul om care iese in spatiu, dar americanii se vor
razbuna in 1962, cand Mariner 2 va survola pentru prima data planeta Venus.
Canada se prinde si ea in joc, in anii '60 profitand de ocazie pentru a-si
lansa primul satelit, Alouette.
Dar, acestea nu sunt singurele puncte forte ale anului 1960. Acum apare
laserul, pus la punct de Charles H. Townes, Arthur L.Schawlow si Gordon Gould
si pentru prima data cercetatorul american Robert Burns Woodward descopera
sinteza clorofilei.
In anul 1964 americanul Georgee Helmeier realizeaza primul ecran cu cristale
lichide, pentru ca in 1966, un alt american, Michael Ellis DeBakey sa
revolutioneze medicina prin punerea la punct a primei inimi
artificiale(ventriculul stang).
Impulsionat de succesul americanului, sud-africanul Christiaan Neethling
Barnard realizeaza in 1967 prima grefa de inima pe un om.
Dar, spre sfarsitul anilor '60 nici femeile nu sunt uitate. Acum apare moda
permanentului, a pantalonilor evazati si a fustelor plisate; trei elemente fara
de care nici o reprezentanta a sexului frumos nu se simtea fericita.
Cu toate acestea, anii '60 se termina sub auspicii nefericite. Acum incepe
studierea poluarii, apare fenomenul mareelor negre (datorate esuarii
petrolierelor) si se descopera efectul de sera.
Publicul incearca sa-si pastreze zambetul, mai ales gandindu-se la faptul ca
tot la sfarsitul anilor '60 incepe sa se puna fluor in apa potabila, tehnica ce
se va reduce considerabil numarul cariilor dentare.
1969 este un an de exceptie in istoria omenirii. Acum Neil Amstrong si Buzz
Aldrin devin primii oameni ce pun piciorul pe Luna, dar in acelasi an se naste
Intenetul, creat initial pentru o mai buna comunicare si informare a
cercetatorilor americani.
Anii '70 vor aduce cu ei o avalansa de noi descoperiri.
Dupa ce in 1970 americanul Har Gobind Khorana a realizat prima sinteza completa
a unei gene, in anul imediat urmator Ted Hoff realizeaza primul microprocesor,
iar Raymond Damadian, tot american, pune la punct primul aparat de imagerie
prin rezonanta magnetica.
1972 este anul nasterii calculatorului electronic de buzunar, mosit de J.S.
Kilby si J.D. Merryman, pentru ca in 1975 sa apara fibra optica, realizat` in
laboratoarele Bell.
In acelasi an, francezul Phillippe Maupas realizeaza vaccinul impotriva
hepatitei B.<../../../files_vechi/istorie//span><../../../files_vechi/istorie//span><../../../files_vechi/istorie//p>
