Societatea romaneasca intre Traditie si Modernitate
(Unirea cu Biserica Romei; Rascoala lui Horea, Closca si Crisan)
-Miscarea de emancipare in Transilvania:
Trecerea Transilvaniei sub dominatia imperiului habsburgic a avut drept consecinte negative desfintarea autonomiei principatului pe planul relatiilor si limitarea autonomiei lui interne.Totodata insa, dominatia habsburgica a avut si consecinte pozitive: o data cu domnia Mariei Tereza(1740-1780), si mai cu seama cea a lui Iosif al II-lea(1780-1790), incepe un proces de modernizare economica si institutionala animata de spiritul ideologiei iluministe. Reformismul acesta are loc in paralel cu procesul de trezire nationala a romanilor ardeleni.
Unirea cu biserica Romei->Primul act politic al Habsburgilor in Transilvania a fost retragerea preotilor romani la unirea cu Biserica Romei, deoarece catolicismul reprezenta formula ideologica si politica menita sa suplineasca lipsa de unitate nationala a imperiului.Maghiarii,trecuti la protestantism in marea lor majoritate,au repins atat catolicismul cat si centralizarea habsburgica si au pornit o rascoala antiimperiala sub conducerea lui Francisc II Rakoczy.Dar miscarea, care a beneficiat de o participare romaneasca larga, a fost infranta, iar pacea de la Satu Mare (1711) a marcat instaurarea definitiva a regimului Casei de Austria in Transilvania .
Unirea bisericii ortodoxe cu cea catolica,relizata practic in 1701 , se limita la recunoasterea a trei puncte dogmatice si la primatul papei.Biserica rezultata , numita greco-catolica,urma sa-si pastreze neschimbat ritul,calendarul,sarbatorile si canonele ortodoxe.Impotriva unirii cu Roma s-a ridicat calugarul de origine sarba Visarion Sarai care a produs un reviriment al ortodoxiei in zonele Hunedoara si Sibiu.
Pentru romanii din Transilvania , conditiile unirii s-au transformat in revendicaricu caracter politic: ei au cerut sa le fie recunoscuta egalitatea in drepturi cu celelalte natiuni componente ale principatului si dreptul de a ocupa functii politice si administrative in stat.in relitate insa, romanii au ramas in continuare o natiune tolerata.Inochentie Micu, episcopul unit al romanilor, a incercat sa foloseasca evenimentele ca un argument al luptei sale.In 1744, Sinodul de la Blaj a amenintat ca daca revendicarile romanesti nu aveau sa fie satisfacute, unirea cu Biserica catolica avea sa fie abandonata.Dar Micu-Klein, initiatorul luptei politice a romanilor din Transilvania , cel care i-a fixat programul si argumentarea istorica, a fost inlaturat in 1744.
Rascoala lui Horea, Closca si Crisan-> Domnia luminata a imparatului Iosif al II-lea a trezit sperante si in taranimea romana, ale carei conditii de existenta cunoscusera o continua inrautatire.Robota se putea ridica la 208 zile pe an.Situatia cea mai grea o aveau motii din Muntii Apuseni, supusi la o srie de munci auxiliare, in mine sau in padure.In octombrie 1784, dupa ce patru delegati ale lor fusesera la Viena, motii s-au rasculat sub conducerea lui Horea, Closca si Crisan. Ei au cerut desfintarea nobilimii, impartirea pamanturilor si plata impozitelor de catre toti locuitori, ca si desfintarea iobagiei si dreptul de a se inrola in regimentele de granita . Venirea ierni si tradarea au dus la prinderea capilor rascoalei, iar mai apoi prin executia prin tragerea pe roata a lui Horea si Closca; Crisan s-a spanzurat in inchisoare. In august 1785 o patenta imperiala desfiinta iobagia, dar in 1790, de teama Revolutiei Franceze, ea a fost anulata.
Dupa moartea lui Iosif al II-lea , caruia i-a urmat la tron Leopold al II-lea , romanii au inaintat Curtii de la Viena documentul intitulat Supplex Libellus Valachorum, un act sintetic, elaborat de clerici apartinand cultului greco-catolic, ce formula revendicarile romanilor ardeleni, cel mai important act politic al lor din secolul XVIII-lea. Revendicarile prezentate au fost insa respinse, si de atunci lupta pentru dobandirea drepturilor nationale a fost mutata pe taramul culturii. Asa a aparut Scoala Ardeleana, creatoarea ideologiei nationale romanesti.
