Gheorghe I Bratianu



BRATIANU, GHEORGHE I.




A fost unul dintre cei mai mari istorici pe care i-a avut tara noastra, cel mai stralucit din generatiile care au activat in perioada interbelica, ilustrind una dintrte etapele cele mai rodnice din intreaga evolutie a istoriografiei romanesti. A con­tribuit la ridicarea istoriografiei noastre la un nivel superior, modern, comparabil cu al altor scoli-istoriografice europene. S-a nascut la 21, L/3. II. 1898 in comuna Ruginoasa din judetul Iasi, ca fiu al lui lori I.C.Bratianu (Ionel) si al Mariei Moruzi. A urmat cursurile Liceului National din Iasi, apoi Facultatea de drept a Universitatii Al I Cuza si Facultatea de litere de la Paris. A obtinut titlul de doctor in filozofie la Universitatea din Cernauti (1923) si in litere la Paris (1929). Timp de 17 ani (1923-1940) a fost profesor la Facultatea de litere (istorie) din Iasi, apoi, din 1940 pina in 1947, la cea din Bucuresti, succedand Iui N.Iorga la Catedra de istorie universala. Cu insusiri deosebite de dascal, Gh.I.Bratianu a creat o scoala istoriografica la care s-au format multi dintre istoricii nostri de frunte, intre 1940-1941 a indeplinit functia de decan al Facultatii de litere, si filozofie din Bucuresti, in perioada ieseana, intre anii 1935-1940, a fost directorul Institutului de istorie generala al Universitatii Alexandru loan Cuza, iar la Bucuresti, directorul Institutului de istorie universala Nicolae lorga 0941-1947). Gheorghe I Bratianu ocupa un loc de frunte in istoriografia romaneasca. Putini dintre istoricii nostri l-au egalat in ce priveste varietatea preocuparilor si amploarea operei publicate. O bibli­ografie selectiva, a lucrarilor sale, consemneaza 38 de carti si brosuri, precum si 99 de articole in publicatii stiintifice, tratind probleme de istorie medievala, cit si de istorie moderna, contemporana si de politica curenta. Opera lui Gheorghe LBratianu se inscrie, pe de o parte, pe linia traditionala a istoriografiei romanesti, iar pe de alta parte se incadreaza in efortul general de reinnoire a stiintei-istorice, caracteristic perioadei interbelice. Cercetarile sale de istorie nationala s-au concentrat asupra unor probleme majore: formarea si continffftatea poporului roman pe teritoriul pe care il locuieste,(formarea statelor medievale romanesti, or­ganizarea sociala si politica a vietii romanesti in evul mediu, in lucrarea O enigma si un miracol istoric: poporul roman (1940), pledeaza pe con­tinuitatea poporului roman pe aceste meleaguri. O expunere de ansamblu a istoriei nationale a realizat prin volumul Originile si formarea unitatii romanesti (1942). in Traditia istorica despre intemeierea statelor roma­nesti (1945), Gheorghe LBratianu aduce importante contributii privind baza economica a formarii statelor feudale si analizeaza valoarea traditiei orale pentru studiile istoriei. Integrarea istoriei nationale in contextul universal a fost preocuparea majora a lui Gheorghe LBratianu din ultimii ani ai activitatii sale. in perioada 1945-1947 a publicat o serie de studii materiale ce au format volumul Sfatul domnesc si adunarea starilor in principatele romane (1947). Gheorghe LBratianu a fost un deschizator de drumuri in domenii ale istoriei universale, cum ar fi istoria economica si sociala a Bizantului sau istoria comertului italian in Marea Neagra. Primele sale cercetari importante privesc comertul oraselor italiene medievale in zona Marii Negre (monografia Recherches sur le commerce genois dans la Mer Noire au XIII siecle, 1929). A fost si unul dintre distinsii bizantinisti ai vremii sale. in acest domeniu s-a interesat indeosebi de structurile social-economice si de institutii. Se remarca luc­rarile: Privileges et franchises municipales dans l'Empire byzantin (1936) si in special Etudes byzantines d'histoire economique et sociale (1938). Opera sa stiintifica isi pastreaza si astazi viabilitatea datorita unei perspec­tive de o larga deschidere catre toate orizonturile istoriei. Valoarea ac­tivitatii sale multilaterale a fost apreciata prin alegerea ca membru al Academiei Romane si al altor societati stiintifice straine: membru al Societa Ligure di Storia Patria (Genova), membru al Institutului Kon-dakov (Praga), membru al Societatii Regale de Stiinte si Litere din Boemia, membru in Comitetul international al studiilor istorice, membru in Comitetul National al Istoricilor Romani. Gheorghe I.Bratianu si-a consacrat o buna parte a energiei activitatii politice (aflindu-se, din 1930, in fruntea unei disidente liberale). Om de o aleasa integritate morala, el n-a urmarit prin activitatea politica sa parvina in viata sociala, in ierarhia stiintifica, in cariera universitara. Ideologia lui, caracterizata printr-o larga deschidere umanista, a fost lipsita de orice afinitate cu aceea a curen­telor sovine, rasiste sau mistice. Totusi, in seara de 7/8 mai 1950 a fost arestat si retinut 3 ani fara a fi judecat sau condamnat, inceteaza din viata in inchisoarea de la Sighetul Marmatiei, in noaptea de 24 aprilie 1953.