Tezaure preistorice in judetul Neamt Actualul teritoriu al judetului Neamt, cu un cadru natural atat de variat si de generos, care asigura legaturi facile intre zonele montana, subcarpatica si de campie, a constituit o straveche si permanenta vatra de locuire. Descoperirile arheologice ne duc in timp cu mai mult de 100’000 de ani i.e.n, in perioada paleolicului superior, relevand o intensa populare a acestei zone. Urmele salaselor si vetrelor de foc, uneltele si armele din roca locala si silex descoperite la Cetatica, Bofu si Dartu pe masivul Ceahlau, precum si la Bistricioara si Bicaz pe Valea Bistritei, sau in aria judetului la Tibucani, Valeni-Botesti si Valea Ursului documenteaza o larga raspandire a culturilor paleoliticului final si indeosebi a celor de tip grarettian. Aproximativ in aceleasi zone de locuire este atestata si etepa de tranzitie la neolitic, prezenta prin varfurile de sageai si uneltele microlitice din asezarile de la Podis si poiana “La Scaune” pe Ceahlau sau la Poiana Ciresului si Ciritei-Piatra Neamt. Prezenta si evolutia acestor grupuri sociale, sa si conditiile de relief care asigurau exercitarea atat a vechilor ocupatii (culesul, vanatul si pescuitul) cat si a celor noi (cultivarea primitiva a plantelor si cresterea animalelor) explica in buna masura bogatia si diversitatea vestigiilor neolitice descoperite pe teritoriul judetului Neamt. Presarate pe boturile de deal sau in vaile apelor, asezarile neolitice se succed de la inceputurile acestei perioade pana in final. Descoperirile arheologice de la Varatec, Bargaoani, Negresti-Dobreni, Stefan cel Mare si Grumazesti, precum si cele ale culturii ceramicii liniare de la Negresti, Traian-Dealul Fantanilor, Tarpesti atesta primele manifestari neolitice din acest spatiu. Nascuta in aceasta arie pe fondul vechi neolitic, cultura Precucuteni, cu cele trei faze de evolutie, ocupa sfarsitul mileniului V si prima jumatate a mileniului IV i.e.n. 23828ttv26vyh9m Ceramica cu decor excizat si incizat si, in ultima faza chiar cu un inceput de pictura, cu motive indeosebi spiralice, statuete si unelte din asezarile cercetate la Traian-Dealul Viei si Dealul Fantanilor, Izvoare si Valeni-Piatra Neamt, Tarpesti, Ghigoesti, Davideni si Borlesti sunt numai o parte din multitudinea vestigiilor care probeaza continuitatea de locuire si stau la baza etnogenezei stralucitei civilizatii Cucuteni. Din colectia artei cucuteniene a Muzeului de Istorie Piatra Neamt, unica prin numarul si valoarea pieselor sale, amintind frumosul vas de la Izvoare si celebra “Hora de la Frumusica” ce reprezinta sase siluete umane prinse in iuresul dansului. De asemenea, ilustrative pentru civilizatia cucuteni sunt: complexul ritual din asezarea Nedeia-Ghielaiesti, statuetele de la Raucesti, precum si ceramica pictata policroma din cunoscutele asezari de la Izvoare-Piatra Neamt, Frumusica, Traian-Dealul Fantanilor, Nedeia-Ghelaiesti, Calu-Piatra Soimului, etc. Batca Doamnei: Vestigiile arheologice de pe Batca Doamnei au fost descoperite de catre neobositul carturar si cercetator Constantin Matasa, care in urma unor sumare investigatii facute in 1928, semnaleaza intr-un context neolitic-cucutenian si existenta elementelor La Tene. Vestigiile dacice de pe Batca Doamnei ocupa o suprafata de aproape 20.000 m2 pe creasta inaltimii, folosindu-se platoul central si terasele vestice, iar in unele cazuri si suprafetele nivelate in mod special pentru constructii. Nivelul de locuire antica este destul de superficial (uneori cu o grosime de sub 25 cm) si ca atare a avut mult de suferit de pe urma constructiilor feudale, a transeelor sapate in cursul celor doua razboaie mondiale si a plantatiilor de conifere. Tezaure cucuteniene: Tezaurul de la Radeni: Cele trei vase de aur au fost aduse in muzeu in 1978, cand s-a stabilit ca fusesera confectionate din metal pretios, constituind unica descoperire de acest fel de pe teritoriul Romaniei. Vasele sunt lucrate - toate - din foaie de aur relativ subtire. Gatul este demarcat de restul obiectului printr-un prag bine accentuat. Toartele sunt trase din marginea vasului si prinse in cate doua nituri de pantecul acestuia. Decorul lor este format fie din nervuri mediane, fie (la una din cesti) din romburi hasurate alternativ, ca o tabla de sah. Tezaurul de la Radeni prezinta analogii cu descoperirile de la Valcitra (Bulgaria) si Kryzovlin (Ukraina) fiind datate in secolele XII-XI i.Hr. A fost atribuit orizontului cultural corespunzator tracilor nord-dunareni reprezentand nivelul de civilizatie la care a ajuns populatia de la est de Carpati la sfarsitul mileniului III i.Hr. Vasul cu colonete descoperit la Izvoare - Piatra-Neamt: ty828t3226vyyh Constructia acestei capodopere cucuteniene este neobisnuita si indrazneata: vasul propriu-zis, sferic, se sprijina prin patru colonete frante pe un alt vas, cilindric, cu rol de suport. Eleganta desavarsita a profilului, proportiile unice ale elementelor componente sunt dublate de rafinamentul compozitional al ornamentatiei. Sirurile paralele de spirale usor inclinate, ce acopera corpul sferic si piciorul, sugereaza parca eternele unduiri si ritmuri cosmice. Invaluind in intregime vasul, motivele decorative creeaza subtile efecte de tetracromie. Dincolo de dimensiunea estetica, acest obiect inchide in sine o lume de simboluri, semnificatia spiralei pentru spiritualitatea comunitatilor stravechi continuand sa ramana o chestiune deschisa. Unind abilitati tehnologice cu un simt estetic sigur, olarii cucutenieni au zamislit o capodopera, devenita azi un exponat de referinta pentru eneoliticul Europei. Hora de la Frumusica: A fost descoperita in 1942 pe "Cetatuia" din satul Bodestii de Jos, jud. Neamt. Este, pe drept cuvant, efigia Muzeului din Piatra-Neamt si una din capodoperele culturii Cucuteni. De fapt este un suport antropomorf compus din sase statuete feminine, vazute din spate, inlantuite parca intr-o hora. Mesterul cucutenian nu a modelat decat soldurile care exprima clar, insa, feminitatea personajelor. Artistul din mileniul al IV-lea i.Hr. a renuntat la modelarea capului, bratelor si picioarelor, dar decupari ovale, pe doua registre, confera ritm ansamblului, dand impresia de rotire. Modelatorul a demonstrat un patrunzator spirit de observatie, rezultatul fiind o sinteza geniala. Femeile reprezentate par preocupate de dansul lor ce trebuie sa aduca soare, apa, belsug si grane. Impresia de ceremonie sacra, legata de reinvierea naturii, este accentuata de decorul in elipse pictate cu alb, pe fondul rosu al grupului. O intrebare preocupa de catva timp pe arheologi: exista de-a lungul mileniilor o transmitere a unor stravechi datini? Oricum, Constantin Matasa, cel care a descoperit aceasta piesa, a fost inspirat cand a numit-o "Hora de la Frumusica". Soborul zeitelor: A fost descoperit in anul 1981, in situl multistratificat de la Poduri-Dealul Ghindaru, jud. Bacau. 15 statuete mari, pictate cu rosu, 13 tronuri de lut ars, alte sase statuete mai mici nepictate si doua mici obiecte neidentificate, iata compozitia acestui complex ritual descoperit intr-un sanctuar datat in jurul anului 4200 i.Hr. Toate statuetele sunt modelate in pozitie sezanda. Personajele reprezentate sunt zeite adulte, sexul feminin al statuetelor fiind clar marcat. Personajul central se evidentiaza cu usurinta: este singura statueta care are mainile reprezentate deasupra gurii, conferindu-i o expresie ganditoare. Doua proeminente conice marcheaza bratele, dar printr-o voita inadvertenta, mana dreapta este modelata chiar pe gat, iar mana stanga este ridicata si sprijinita pe obraz, in asa numitul gest de "ganditor". A fost pana de curand, unicul complex de acest gen, din aria ocupata de cultura Precucuteni. Implicate intr-o larga sinteza etnica, in procesul de inoeuropenizare, grupele umane din aceasta arie au creat in mileniile urmatoare o cultura materiala unitara, specifica spatiului carpato-danubiano-pontic. De-a lungul acestei epoci, ilustrata pe teritoriul judetului Neamt de vestigiile culturii Costisa, dar indeosebi prin resturie de tip “Noua” de la Ciritei-Piatra Neamt, Doina-Girov, Baulesesti, Valeni-Botesti, Ruginoasa-Dulcesti, etc. se intensifica legaturile intertribale si se acceantueaza elementele de sinteza in cadrul civilizatiei tracilor nord-dunareni. In ceea ce priveste cultura Costisa se mentioneaza ca in momentul de fata sunt semnalate peste 50 de asezari, necropole sau puncte cu materiale Costisa-Komarov. Asezari mai importante cu stratigrafie verticala sau orizontala, care dovedesc locuiri de durata, se gasesc mai ales in zona subcarpatica, respectiv judetele Neamt si Bacau. Asezarea de la Costisa, care a avut durata de locuire cea mai indelungata, se gaseste pe terasa inalta din stanga raului Bistrita, pe un tapsan de forma elipsoidala, denumit Cetatuia, marginit de stalpi adanci si legat de restul terasei printr-o sa taiata in antichitate de doua santuri de aparare, un alt sant de acelasi fel existand si pe latura de SV. Toate cele trei santuri defensive au fost sapate ulterior locuirii Costisa, probabil in timpul culturii Monteoru se considera si saua de legatura cu terasa. Importantele asezari, necropole si materiale arheologice de pe teritoriul judetului Neamt apartinand culturii Costisa: Sat Borlesti, com. Borlesti: Dintre descoperirile epocii bronzului, un loc important il ocupa asezarea de pe Dealul Rancu. Aici au fost gasite in mod intamplator, mai multe topoare de cupru si bronz care au fost incadrate in varianta Borletti a tipului Monteoru. A fost evidentiata o locuinta de forma rectangulara, cu peretii sustinuti de pietre de rau si cu acoperisul sprijinit de pari infipti in pamant, care avea in interior rectangular facut din bolovani, iar in exterior o vatra ce continea in lipitura sa fragmente ceramice si unelte din piatra. Catalogul descoperirilor contine 7 articole, precum mentionat si mai sus, topoare din bronz si arama Sat Costisa, com. Costisa: Statiunea arheologica este situata in marginea de est a satului Costisa. Ocupa atat platoul de forma elipsoidala (100x46 m) al promotoriului numit Cetatuia, cat si saua care leaga acest promotoriu de terasa inalta a Bistritei. Laturile de vest, sud si est ale promotoriului sunt abrupte, mai lini fiind panta de nord, care coboara pe sa. Cetatuia este incojurata pe laturile de vest si sud cu un sant de aparare; alt sant a fost sapat in zona nordica, mai accesibila a promotoriului. Al treilea sant delimiteaza saua de terasa Bistritei. Catalogul descoperirilor contine 45 articole, majoritatea fiind cesti, amforete, stachine si fragmente ceramice provenite de la vase de diverse dimensiuni. Sat Lunca, com. Vanatori-Neamt: Statiunea arheologica din Poiana Slatinei face parte din categoria celor mai valoroase descoperiri care avut loc la est de Carpati in ultimele decenii. Impreuna cu statiunea Oglinzi-Cetatuia, din imediata apropiere, prezinta o importanta aparte pentru studierea preistoriei jumatatii de nord a Moldovei. Sapaturile sistematice efectuate dupa 1983 in depunerile datorate comunitatilor neo-eneolitice si ale epocii bronzului, au scos la iveala un material arheologic de mare interes stiintific. Situl existent este impartit in trei zone: A (cea mai semnificativa), B si C. Fisa catalogului descoperirilor este alcatuita din 93 de articole, majoritatea fragmente ceramice. Sat Silistea, com. Romani: Statiunea arheologica Pe Cetatuia este situata in vecinatatea sud-estica a fostului sat Barjoveni, ocupand promotoriul nord-vestic al Piscului Cetatuia-Barjoveni, situat la 448 m altitudine. Fisa catalogului descoperirilor contine pe langa majoritatea de aproximativ 35 fragmente ceramice si vase borcan, cutite si obiecte de podoaba. Sat Valeni, com. Botesti: De pe teritoriul satului Valeni provin descoperiri apartinand culturii Costisa din punctele Dealul lui Danila si La moara. In punctul La moara, in partea de est-nord-est a satului, pe o panta de deal inclinata spre sud si delimitata spre sud de paraul Sarpelui, iar spre vest-nord-vest de mai multe niveluri de locuire. Fisa catalogului de descoperiri este alcatuita din 23 de articole, fragmente ceramice de vase. Alte descoperiri din judetul Neamt apartinand culturii Costisa sunt la: -sat Bacanesti, com. Candesti -sat Bodestii de Jos, com. Bodesti -sat Chintinici, com. Roznov -sat Dulcesti, com. Dulcesti -sat Izvoare, com. Dumbrava Rosie -municipiul Piatra Neamt Bibliografie: -“Monografia judetului Neamt” de Constantin Matasa -“Cultura costisa in contextul epocii bronzului” de Gh. Dumitroaia -“Cultura cucuteni, evolutie, cronologie, legaturi” de Cornelia Magda Mantu -poze: https://www.neamt.ro
