Monumentul de la ADAMCLISI
In urma cu un sfert de veac (in 1977), monumentul triumfal roman
de la Adamclisi - Tropaeum Traiani - a fost reconstruit la marimea sa
naturala, cu maxima rigurozitate stiintifica posibila, putand fi astfel
cercetat si admirat in intreaga lui maretie si frumusete .
O realizare imperiala
Cucerirea Daciei si transformarea sa in provincie imperiala au
necesitat din partea Romei eforturi militare si economice uriase . Se
cunoaste, de asemenea, ca razboaiele impotriva dacilor au fost printre
cele mai mari si mai grele purtate de imperiu . A fost deci firesc ca
victoria atit de greu obtinuta, atit de scump platita, sa fie cinstita si prin
inaltarea unor monumente triumfale, menite a impresiona prin
grandoare, prin forta evocarii evenimentelor . Celebra Columna
Traiana de la Roma, inaugurata in 113 d.Hr., rememorand canpaniile
din
monument triumfal ridicat anterior, in 109 d.Hr., insa pe pamant dacic .
Acesta, 'cel mai impunator monument triumfal ce a fost realizat in afara
teritoriului italic in toata existenta multiseculara a imperiului caesarilor
Romei', este trofeul roman de la Adamclisi .
Monumentul din Dobrogea se compunea dintr-o crepidoma
(crepidoma - platforma inaltata de la nivelul solului), cu noua trepte ,
pe care se ridica un masiv tambur cilindric - pe acesta aflandu-se, intre
doua firize decorate cu motive vegetale, un brau de 54 de metope
(metope - spatiu inchis cu o placa de piatra neteda sau cu basoreliefuri,
intr-un templu doric), infatisand imagini in relief ale razboiului dintre
romani si daci . Tamburul era placat de un acoperis conic cu solzi de
piatra, iar din centrul sau se inaltau doua corpuri hexagonale etajate, ce
suportau trofeul propriu-zis, in forma unui trunchi de copac, pe care se
gaseau o armura (lolica), doua scuturi si doua lanci, iardeasupra lor un
coif de parada . Pe doua dintre fetele prismei haxagonale superioare
fusese asezata cite o inscriptie, textul identic consemnand ca
monumentul era dedicat zeului Mars Ultor (Marte Razbunatorul), de
catre imparatul Traian, 'dupa ce a invins armata lui Decebal, a regelui
dacilor
Proportiile, dimensiunile diferitelor parti componente ale trofeului -
ce inmagazinase peste 12.500 mc de zidarie - erau impresionante . Cele
112 blocuri de piatra curbate, formind treapta de jos a crepidomei, se
insiruiau circular, pe un traseu de 123,15 m diametrul bazei
monumentului fiind de aproximativ 43 m . Inaltimea totala se apropia
de 40 m (numai partea superioara: postamentul hexagonal si trofeul
propriu-zis masurau laolalta 24,45 m inaltime).
Un ansamblu de sase statui, plasat la baza, era inalt de 9 m; coiful de
pe trofeu avea 1,47 m inaltime . Pietrele inscriptionate erau, fiecare,
inalte de 3,55 m si late de 2,66 m, o piatra cantarind circa 4000 kg .
(Epigrafele de pe monumentul de la Adamclisi sunt cele mai mari si
mai grele inscriptii antice in piatra descoperite in Rominia.)
Ridicarea monumentului a pus, desigur, numeroase probleme tehnice,
de constructie, dificile, pe care insa romanii le-au rezolvat optim .
Pentru exemplificare: ansamblul celor sase statui, cintarind aproape
10.000 kg, a trebuit sa fie - si a fost - ridicat si instalat la o inaltime de
30 m fata de nuvelul solului . Cei 2250 solzi de piatra, care - asezati in
cercuri concentrice - placau acoperisul conic al tamburului, au fost
distribuiti constant - cate 90 pe o circumferinta, desi fiecare sir circular
scade in diametru pe masura acoperirii de centrul acoperisului . Pentru
a pastra atat numarul fiecarui sir de solzi, cat si frumusetea
amsamblului, distributia a fost calculata dinainte, de la un sir circular
la altul, fiecare solz micsorindi-se cu cate 250 de milimetri
Grandoarea constructiei, insusirile sale artistice, importanta
evenimentului evocat, renumele cititorului - unul dintre cei mai vestiti
imparati rmani, toate asigura trofeului interes si aprecieri maxime, mai
ales astazi, cand se considra ca este 'monumentul cel mai interesant al
artei romane la Dunarea de Jos'.
Ciudatenii
Este cu totul neobisnuit fapul ca trofeul de la Adamclisi a ramas,
timp de aproximativ 15 secole , ignorat, delc consemnat de izvoarele
literare sau istorice, in note de calatorie sau harti, pe tot timpul
antichitatii si al evului mediu. In fapt, abia la mijlocul secoluli sl XIX-
lea, ruinele sale - caci timpul scurs, navalirile migratorilor, razboaiele
purtate pe pamantul Dobrogei au transformat monumentul in ruina - au
inceput a fi semnalate, apoi descrise, iar in cele din urma investigate
stiintific .
Cercetatorilor arheologice - incepute de Grigore Tocilescu, in 1882,
continuate, cu unele intreruperi, pina azi - li se datoreaza aducerea la
lumina si valorificarea complexa a monumentului triumfal, ca, de altfel,
si a celorlalte vestigii romane de la Adamclisi: altarul funerar militar
si tumulul (mausoleul funerar), nemijlocit legate de trofeu, si asezarea
intarita, purtand acelasi nume - Tropaeum Traiani, aflata la 2 km sud-
vest de complexul funerar .
Tot cercetarilor arheologice li se datoreaza si semnalarea unor
necunoscute legate de ridicarea ori structura si infatisarile
monumentului triumfal roman .
Constituie astfel o nedumerire, nedeslusita deocamdata, de ce Traian
a ales ca loc de evocare a luptelor cu dacii si de cinstire a memoriei
celorc cazutitocmai pamantul dintre Dunare si Marea Neagra, si nu
meleagurile muntilor de la Orastie? Doar dificiltatile cele mai mari
intimpinate de romani, inclestarile cele mai singeroase, jartfele cele
mai multe si mai grele aduse se leaga indeosebi de cucerirea centrului
lui Decebal ! Acolo s-au afirmat la cotele cele mai inalte priceperea,
abnegatia si eroismul ostasilor romani ! Sub zidurile nimicite ale
Sarmisegetusei s-a desavirsit doar mult dorita victorie asupra dacilor,
transformarea tarii acestora in provincie imperiala ! De ce, atunci, n-a
decis imparatul ridicarea acolo a unui mare monument triumfal ?!
Si necunoscute
Dintr-un punct al acoperisului conic porneste o deschidere
circulara, care strabate corpul masiv al tamburului pana aproape de
nivelul crepidomei . Care vor fi fost rostul si utilitatea unei asemenea
strapungeri ? Ascundea ceva ? Se vir fi depus la baza anumite ofrande ?
Istorici, arheologi, arhitecti, ingineri constructori nu au putut oferi pana
in prezent vreo deslusire .
Enigmatica ramane, de asemena, inscriotionarea unei dale a
crepidomei cu litere grecesti EAKHP (epsilon, lambda, kappa, eta,
rho) . E textul prescurtat al unui etigraf ? Este un mesaj criptic ? Unii
cercetatori estimeaza ca sunt posibile unele incercari de lecturare,'dar
ca totusi interpretarea' prezinta un mare grad de dificultate'.
Nu este obisnuita nici instalarea p trofeu a doua texte dedicatori
identice - nenumarate descoperiri atesta practica depunerii ln
inaugurare, pe fatada unui monument, a unei singure inscriptii .
Mai ales este dificil sa se raspunda intrebarii: la realizarea
grandiosului trofeu roman vor fi contribuit si mesterii-pitrari (si artisti,
poate), locali ?
Maniera de reprezentare s geto-dacilor pe metopele de la Adamclisi
fapt remarcat de mult - este frapant diferita de cea constatata in
scenele de pe Columna Traiana, unde adesea isi fac loc conventionalul,
neautenticul . Dimpotriva, pe reliefurile in piatra din Dobrogea,
stramosii nostri sunt redati cu deplina autenticitate, cu fidelitate maxima
(ce merge pana la detalii de port, incaltaminte, arme s.a.) . Se afirma,
astfel, ca la Adamclilsi regasim 'intaile piese artistice create pe
cuprinsul tarii noastre, scene in care figureaza autohtonii de atunci ai
acestor meleaguri, geto-daci' Sunt, asadar, firesi intrebarile: cine au
fost autorii scenlor de razboi, ai scenelor de viata infatisate pe trofeul
de la Adamclisi ? Vor fi fost ei, oare, geto-daci ?