Budismul este astazi una dintre cele trei religii dominante din lume. El numara astazi intre 300-400 milioane de credinciosi, care traiesc mai ales in Asia de sud - est. Intemeiatorul budismului, Buddha, se naste in India, la sfarsitul secolului al VI-lea i.Ch. In aceasta epoca, toti indienii practica hinduismul pe care Buddha se bazeaza pentru a propovadui o noua doctrina. E vorba mai mult de o intelepciune, fara zei sau texte sacre si mai putin de o adevarata religie.
Printul Siddharta Gautama se naste prin anul 533 i.Ch. in orasul Kapilavastru din nordul Indiei. Insa la varsta de 29 de ani, are patru intalniri care ii rascolesc viata : se intalneste cu un batran, cu un om bolnav, cu un mort si cu un calugar care cerceste pentru a se hrani. El descopera astfel batranetea, durerea, moartea si saracia. Se hotaraste sa plece pentru a trai aidoma calugarilor cersetori si pentru a medita . Salasuieste mai intai in preajma ascetilor hindusi, care il invata sa posteasca si sa se concentreze pentru a medita. Studiaza apoi textele sacre ale hinduismului. Insa, negasind raspuns la intrebarile sale, se hotaraste sa caute in el insusi calea care duce la Adevar si la propria lui eliberare.
Mesajul lui Buddha : In fata discipolilor sai la Benares, Buddha expune cele patru Nobile Adevaruri, care constituie baza doctrinei sale. El afirma intai ca lumea este doar suferinta (Primul Adevar). Nasterea, boala, batranetea, moartea provoaca suferinta. Durerea omului provine din atasamentul sau fata de viata si din dorinta sa, care nu poate fi niciodata satisfacuta, de a avea fericirea ( al doilea Adevar). Pentru a opri suferinta si pentru a ajunge la impacare, omul trebuie asadar sa se elibereze de dorinta si sa o nimiceasca (al treilea Adevar), ducand o viata exemplara (al patrulea Adevar). In acest al patrulea Adevar, Buddha dezvaluie calea pe care omul trebuie sa o imbratiseze pentru a face sa inceteze suferinta si pentru a cunoaste nirvana. El defineste nirvana ca o stare de beatitudine vesnica, in care dorinta, ignoranta, timpul si suferinta nu mai exista. Cu nirvana ia sfarsit ciclul reincarnarilor succesive. Budismul se adreseaza tuturor fara exceptie, indiferent de sexul sau de originea lor sociala, toti budistii apartin aceleasi comunitati shanga. Pentru a dobandii intelepciunea, trebuie sa meditezi indelung la cele Patru Adevaruri si sa urmezi principiile morale numite de Buddha.
Curentele budismului si sarbatorile
Incepand din secolul al treilea d.
Budismul hinayana sau Micul Vehicul este practicat azi de 35% dintre budisti. Este religia dominanta in Sri Lanka, in Birmania, in Thailanda, in Cambogia si in Laos. Credinciosii aplica cu strictete regula vietii lui Buddha. Ei se angajeaza sa-si gaseasca refugiu in Buddha, in dharma (predicile lui Bddha) si in shanga (comunitate). Budismul hinayana este prin esenta o regula de viata monastica, fara o divinitate suprema. Credinciosii respecta interdictiile: interdictia de a ucide, de a fura, de a comite edulter, de a minti, de a consuma bauturi care imbata. Calugarii aleg sa se retraga din societate, pentru a medita si se aduna in cumunitate. Nu iau decat o singura masa pe zi, traiesc din pomeni : este vorba despre calugarii cersetori. Ei asigura educatia copiilor, celebreaza nasterile casatoriile si inmormantarile. In fiecare an, se sarbatoresc intemeierea comunitatii (februarie, martie) si momentul cand caluigarii raman in manastire pe timpul sezonului ploilor (iulie, august).
Budismul mahayana : Curentul mahayana sau Marele Vehicul intruneste astazi 60% dintre budisti. Este practicat mai ales in China, in Coreea, in Japonia, Nepal, Mongolia si Vietnam. Budisti mahayana interpeleaza mai pe larg mesajul lui Buddha. Ei consacra in acelasi timp un cult divinitatilor hinduse si celor dintr-o alta religie, cum ar fi daoismul in China si sintoismul in Japonia. Venereaza mai cu seama diferitele figuri ale lui Buddha, din care au facut un zeu. Eu ii inchina un cult si unor bodhisttava, niste oameni plini de intelepciune care au hotarat sa se dedice mantuiri celorlalti. Cel mai venerat dintre ei este Avalokinteshvara, care are mai multe brate si numeroase capete simbolizand ajutorul infinit pe care il aduce oamenilor. Cu prilejul ceremoniilor calugarii acopera statuia lui Buddha cu stofe, aur si bijuterii. Credinciosii aduc ofrande sub forma de hrana, flori si tamaie. Recita rugaciuni si se aseaza la picioarele lui Buddha pentru a medita.
Sarbatorile comune : toti budistii celebreaza sarbatorile care amintesc de marile evenimente din viata lui Buddha. Pelerinajele atrag periodic multimi de credinciosi in locurile unde a trait Buddha : Kapilavastru, orasul sau natal ; Bodhgaya, unde a primit iluminarea ; Benares unde a predicat prima oara, si Kasinara unde a murit. Acolo, in numeroasele temple care au fost construite, pelerinii vin sa se roage si sa se prosterneze in fata imaginilor lui Buddha. Ansamblul ritualurilor difera in functie de regiune si tara : credinciosul poate sa se aseze pe jos, cu picioarele incrucisate si cu mainile pe genunchi : poate sa se prosterneze lungindu-se cu fata la pamant ; poate sa numere mataniile repetand rand pe rand niste formuile, sau mai poate utiliza moara cu rugaciuni. In aprilie, se sarbatoreste nasterea lui Buddha. In unele tari, in temple se inalta un altar de flori, pe care este pusa statuia lui Buddha copil, pe care se toarna ceai indulcit.
In iulie, se comemoreaza moartea lui Buddha. In acea zi, budistii onoreaza spiritele mortilor aprinzand lampite pe care le lasa sa pluteasca pe apa. Sarbatorile sunt prilej de spectacole. Calugarii poarta masti si se costumeaza pentru a mima evenimentul. Ei reiau nenumaratele povesti legendare care au fost create pornind de la viata lui Buddha.
