Cei mai de seama navigatori ai tuturor timpurilor Fernando Magellan, nobil portughez

Fernando Magellan a fost unul dintre cei mai de seama navigatori ai tuturor timpurilor. El a triit intre anii 1480 ii 1521. A fost un nobil portughez sirac ii a luat parte intre anii 1505 ii 1511 la cucerirea Indiei de Est si a peninsulei Malacca. Mai tirziu el a luat parte la expediiiile portugheze din Africa de Nord, unde a fost rinit. intors in patrie, a cerut regelui o avansare neinsemnata in serviciu, dar a fost refuzat. El a propus un proiect de expediiie pentru a ajunge dinspre vest in insulele Moluce. Proiectul a fost respins.

Jignit, Magellan ii-a pirisit patria, plecind in Spania. El s-a asociat cu astonomul portughez Ruy Faleiro ii s-au prezentat la Sevilla in faia Consiliului pentru Indii ii au declarat ci insulele Moluce (principalul izvor al bogaiiei portugheze) trebuie si apariini Spaniei,deoarece se afla in emisfera apuseana, spaniola (in baza impiriirii lumii din 1494), dar ca la aceste 'Insule ale Mirodeniilor' trebuie si se ajungi, pentru a nu trezi binuiali portughezilor, dinspre vest,ii anume prin Marea de Sud, descoperiti ii anexata de Balboa la posesiunile spaniole. Magellan a demonstrat cu foarte multi putere de convingere ci intre Oceanul Atlantic ii Marea de Sud trebuie si existe o strimtoare. Magellan si Faleiro au cerut la inceput aceleaii drepturi ii privilegii care fuseseri figiduite la timpul siu lui Columb. Dupa indelungi tocmeli cu consilierii regelui, care ii-au rezervat o mare parte din veniturile presupuse, precum si dupi oarecare concesii ficute de portughezi, s-a incheiat cu ei o conveniie. Regele Carol I s-a obligat si echipeze pe socoteali tezaurului cinci corabii ii si asigure expediiiei provizii pe doi ani.

Chiar inainte de plecare, Faleiro a renuniat la cilatorie, astfel incat Magellan a rimas singurul ei conducitor. El a arborat pavilionul de amiral pe corabia Trinidad (110 tone).

La staruintele Consiliului pentru India, care nu avea incredere deplini in portughezul Magellan, capitani ai celorlalte corabii au fost numiii spaniolii: pe corabia San Antonio (120 tone)- Juan Cartagena, pe Concepcion (90 tone)- Gaspar de Quesada, pe Victoria (85 tone)- Luis de Mendo- za, iar pe Santiago (75 tone)- Juan Serrano. Echipajul intregii flotile se cifra la 239 de oameni. Pe bords se mai aflau 26 de oameni care nu primeau soldi; printre aceitia era ii tinirul italian Antonio Pigafetta, care a devenit istoricul primei expediiii in jurul lumii. Deoarece el nu era nici marinar, nici geograf, un izvor foarte important il constituie insemnirile din jurnalele de bord ale vaselor, pe care le iinea Francisco Albo.

Descoperirea Patagoniei. Iernatul si rascoala

La 20 septembrie 1519, escadra ieii din gurile fluviului Guadalquivir ii se indrepta prin insulele Canare, spre sud-vest, citre tirmurile Braziliei.in timpul trecerii peste ocean, Magellan a elaborat un sistem bun de semnalizare ii corabiile din flotila sa, deii de tipuri diferite, nu s-au ratacit niciodati una de alta. Neinielegerile dintre Magellan si capitanii spanioli au inceput foarte curind. indata ce flotila s-a idepirtat de insulele Canare, Cartagena a pretins ca Magellan si se sfituiasca cu el la orice schimbare a itinerariului. Dar portughezul i-a raspuns liniitit si mindru: 'Datoria domniei voastre este si urmaii ziua steagul meu, iar noaptea felinarul de pupa corabiei mele'.

La sfiriitul lunii noiembrie, escadra a ajuns la extremitatea estica a Americii de Sud, iar pe la mijlocul lunii ianuarie se afla in dreptul estuarului La Plata. Mai departe spre sud se intindea un pamant necunoscut. Magellan s-a indreptat spre sud. La 1 aprilie 1520, cind in emisfera sudici s-a anuniat sosirea iernii, Magellan a hotarat si se opreasci pentru iernat in micul golf San Julian, in dreptul paralelei de 49 grade latitudine sudici. El a adus in golf patru din corabiile sale, iar vasul siu, din precauiie, l-a ancorat la ieiirea din golf in ocean. in timpul iernii trei dintre comandaniii vaselor s-au risculat impotriva lui Magellan, dar acesta a reuiit si-i invingi ii i-a pedepsit cu cruzime. Quesada a fost decapitat, corpul lui Mendoza (care fusese ucis mai inainte) a fost ciopartit, iar Cartagena si un preot rebel au fost debarcaii pe coasta pustie. Ceilalii rebeli au fost insa cruiaii. in mai corabia Santiago a fost trimisi in explorare spre sud dar s-a sfaramat de stinci iar echipajul a reuiit cu greu si se salveze. Golful unde iernau corabii-le lui Magellan era vizitat de indieni de o statura foarte inalta. Ei au fost numiii patagonezi iar ta-ra lor Patagonia (in spaniola patagon inseamna cu picioare mari).

Descoperirea stramtorii Magellan

La 18 octombrie escadra a pornit spre sud, de-a lungul tirmurilor Patagoniei. inainte de a ieii in larg Magellan a declarat cipitanilor ci va ciuta la sud o strimtoare intre Oce-anul Atlantic si Marea de Sud si ci vi va coti spre risirit numai in cazul cind nu va gisi strimtoarea pana in dreptul paralelei de 75 grade. Strimtoarea ce ducea spre apus a fost descoperiti dupa trei zile, la 21 octombrie 1520, dincolo de paralela de 52 grade latitudine sudici, dupa ce Magellan explorase coasta dinspre Oceanul Atlantic, pana atunci necunoscuti a Americii de Sud, pe o distanii de peste 4000 km, intre 34 ii 52 grade latitudine sudici, descoperind cu acest prilej toate golfurile de pe aceasti coasti.

indata ce escadra a cotit spre vest Magellan, a trimis inainte doua corabii ca si cerceteze daca nu existi in aceasti direciie vreo ieire in largul mirii.in timpul nopiii s-a dezliniuit o furtuni care a durat doua zile. Corabiile trimise inainte erau ameniniate si se sfirime de stinci. Dar in momentul cel mai critic marinari au observat o strimtoare ingusti, s-au indreptat spre ea si au ajuns intrun golf destul de larg. Ei si-au continuat drumul prin acest golf ii au observat o alta strimtoare, dincolo de care se deschidea un alt golf si mai larg. Atunci capitanii celor doua vase au hotirit si se intoarci. Totuii,ieiirea in Marea de Sud era inca departe. Magellan a mers cateva zile spre sud pana a vizut doui canale. El a trimis spre sud-est coribiile San Antonio ii Conception iar spre sud-vest o barci. 'Oamenii trimiii in barci s-au intors dupa trei zile cu itirea ci au vazut un cap ii o mare deschisi.La auzul acestei veiti capitanul-general a plins de bucurie ii a denumit acest cap 'Deseado'(Capul Dorit, astizi capul Pilar).

Trinidad ii Victoria au pitruns in canalul de sud-vest ii au rimas acolo ancorate patru zile, apoi s-au inapoiat, pentru a se alitura celorlalte doui corabii. Dar nu au gasit decit corabia Conception, care se despirsise de San Antonio: ea nimerise unde strimtoarea se inchidea (golful Inutil ) ii s-au intors inapoi. San Antonio a ajuns intr-un alt golf inchis; la inapoiere negaind escadra la locul ei, ofiierii s-au risculat din nou, au ales un nou capitan ii s-au intors in Spania. Pentru a se justifica, dezertorii l-au acuzat pe Magellan de tridare ii au fost crezuii.Familiei lui Magellan i s-a retras ajutorul din partea tezaurului, iar soiia ii copilul lui au murit curind in mizerie. Dupa fuga coribiei San Antonio lui Magellan nu-i mai rimiseseri decit trei vase, iar efectivul echipajului scizuse mult.

Navigind mai departe de-a lungul iirmului nordic al strimtorii Patagoniei, care se ingusta mult, Magellan a mai condus timp de cinci zile (23-28 noiembrie ) vasele spre nord-vest mergind parca pe fundul unei pripastii intre munii. Muniii inalti de peste 1000 de metrii ii iirmurile golase ale strimtorii pireau pustii, dar la sud se vedeau ziua trambe de fum, iar noaptea, focuri. Magellan a denumit aceste meleaguri 'iara Focurilor' (iara de Foc in zilele noastre ). Dupa 38 de zile de la intrarea in strimtoare Magellan a gisit Capul Dorit (azi Capul Pilar), lingi ieiirea spre Oceanul Pacific din strimtoarea Magellan.

Prima traversare a Oceanului Pacific

La 28 noiembrie 1520 Magellan a ieiit din stramtoare (care are o lungime de 550 km) in largul oceanului, conducind cele trei corabii ce ii mai rimiseseri prin Marea de Sud. La 1 decembrie,in dreptul paralelei de 48 grade latitudine sudici, s-a observat pentru ultima oari pimint (probabil o insuli din arhipeleagul Chilian ). 'Am ieiit din strimtoare ii am ajuns pe intinderile mirii Linistite. Timp de trei luni ii doui zeci de zile am mers firi pic de hrana proaspiti. Ne hraneam cu pesmeii, dar aceitia se transformaseri intr-un fel de pulbere amestecate cu viermi Mirosea tare a urina de iobolan. Beam o api galbeni, statuta. Mincam de asemenea piele de bou. O inmuiam patru zile in api de mare, apoi o puneam pe cirbuni incinsi pentru citeva minute ii o mincam.Adesea ne hrineam cu rumegui. iobolanii se vindeau cu jumitate de du-cat bucata, dar nici la acest prei nu-i puteai dobindi'. Aproape tot echipajul era bolnav de scorbut,19 oameni au murit.Din fericire vremea a fost buni tot timpul, de aceea Magellan a ii dat oceanului denumirea de Pacific. Traversind Oceanul Pacific escadra lui Magellan a stribatut cel puiin 17 000 km, din care o mare parte in apele Polineziei de sud ii Microneziei, unde sunt presarate nenumarate insule mici. Este uimitor ci in tot acest timp calatorii n-au intalnit decit 'doui insulite pusti, pe care au gisit doar pasiri ii copaci'.

La 6 martie 1521 au aparut la vest trei insule locuite (din arhipeleagul insulelor Mariane). Zeci de luntri ale biitinaiilor au ieiit in intampinarea striinilor 'Sunt saraci, dar foarte indemanatici ii mai cu seama hoii foarte iscusiii ii de aceea am denumit insulele acelea Insulele Hoiilor (Ladrones)' scrie Pigaffeta.

in dimineata zilei de 16 martie 1521, dupa ce a mai parcurs spre vest 2 000 km, in dreptul paralelei de 10 grade latitudine nordica, escadra s-a apropriat de un grup de insule din Asia de est denumite ulterior insulele Filipine.

Oricum s-ar fi calculat distanta parcursa de corabiile lui Magellan din America pana in primele insule mari, ea s-a aratat a fi mult mai mare decat distanta dintre Lumea Noua si Japonia indicata pe hartile existente la acea vreme. Magellan a dovedit ca intre America si Asia se afla o uriasa intindere de apa, mult mai larga decat Oceanul Atlantic.Intr-adevar, Columb a traversat pentru prima oara Oceanul Atlantic intr-o luna si ceva, pe cand lui Magellan i-au tre-buit pentru traversarea Oceanului Pacific mai mult de trei luni, desi a avut o vreme minunata si vant prielnic.

Descoperirea stramtorii dintre Oceanul Atlantic si Marea de Sud si calatoria lui Magellan pe Marea de Sud au produs o adevarata revolutie in geografie. S-a dovedit ca cea mai mare parte din suprafata globului nu este acoperita de uscat, ci de ocean si ca exista un ocean Mondial unic.

Moartea lui Magellan

Din prudenta Magellan s-a indreptat spre insulita nelocuita Homonhon ca sa ia apa de acolo si sa dea oamenilor posibilitatea sa se odihneasca. Localnicii de pe insulita vecina au inceput sa-i viziteze pe spanioli si in schimbul bonetelor rosii si a tot felul de maruntisuri, le adu-ceau fructe nuci de cocos si vin de palmier. Magellan a denumit arhipeleagul 'San Lazarus'. Du-pa cateva zile escadra a pornit spre sud-vest si s-a oprit pe insula Camiguin. Magellan a observat ca sclavul sau, malaezul Enrique, se intelegea cu localnicii in limba sa materna. Acum Magellan si-a dat seama ca se afla in acea parte a Lumii vechi in care se vorbeste limba malaeza, adica in apropierea 'Insulelor Mirodeniilor ', daca nu ajunsesera cumva chiar in ele. Magellan care mai fusese odata in sud-estul Asiei, si sclavul sau Enrique, originar din Sumatra, au incheat virtual prima calatorie in jurul lumii din istoria omenirii.

In jurnalul de bord al lui Albo si in insemnarile lui Pigafetta apar denumiri de insule necunoscute europenilor. Istoricii din Europa occidentala numesc acest proces de cunoastere a arhipeleagului de catre europeni: descoperirea Filipinelor (cu toate ca insulele fusesera vizitate de mult timp de navigatorii din Asia de cud-est). In insula Cebu, Magellan l-a crestinat pe conducatorul acesteia si pe o mare parte din supusii acestuia. Ca protector al noilor crestini Magellan s-a amestecat in certurile dintre conducatorii insulitei Mactan. In noaptea de 26 spre 27 aprilie 1521, el a debarcat cu o parte din marinarii sai pe aceasta insula dar a fost intimpinat de bastina -cu sageti si sulite-. 'Recunoscandu-l pe capitan, o multime de bastinasi s-au napustit asupra lui dar el a continuat sa lupte cu darzenie, asa cum se cuvine unui cavaler glorios A incercat sa traga spada din teaca, dar n-a apucat s-o scoata decat pe jumatate, caci a fost ranit la mana de o sulita de bambus. ..Unul l-a ranit la piciorul stang cu un pumnal mare Capitanul s-a prabusit cu fata in jos; in aceiasi clipa bastinasii au aruncat in el cu lanci de fier si de bambus si au inceput sa-l loveasca cu cutitele pana cand lumina noasra, bucuria noastra, adevaratul nostru conducator a pierit. El se uita tot timpul inapoi ca sa vada daca am apucat cu totii sa ne urcam in barci' (Pigafetta).

Drumulspre insulele Moluce Intoarcerea in Spania a corabiilor Victoria si Trinidad

Dupa moartea lui Magellan s-au ales noi conducatori ai escadrei. Carmuitorul din Cebu afland ca vasele se pregatesc de plecare a organizat o cina in cinstea lor. Doi dintre cei in-vitati au profitat de ocazie si au refuzat sa participe la ospat. Ei au deschis focul asupra portului si au plecat cu vasele in larg, punand stapanire pe ele. Pe toate corabiile mai ramasesera 115 oa- meni si cele trei corabii erau greu de condus cu atat de putini marinari. De aceea Concepcion ca-re era avariata a fost distrusa prin incendiere. Corabiile Victoria si Trinidad au ratacit printre insule cateva luni, ne gasind drumul spre 'insulele Mirodeniilor'.

La 8 noiembrie 1521 corabiile au ancorat langa piata de mirodeni din insula Tido-re. Aici au cumparat importante cantitati de cuisoare, nucsoara si alte mirodenii. Trinidad avea nevoie de reparatii serioase si de aceea au hotarat ca, la sfarsitul acestora, ea sa se intoarca in patrie plecand spre rasarit (srabatand Oceanul Pacific, spre Golful Panama), iar Victoria sa por-neasca spre apus, spre Capul Bunei Sperante.

In data de 21 decembrie 1521 Victoria a parasit portul plecand spre Spania prin sud, spre a fi cat mai departe de drumul corabiilor portugheze. La 20 mai, Victoria a ocolit Capul Bunei Sperante si mai avea la bord 35 de oameni (din care 4 malaezi).

La 6 septembrie 1522 Victoria a ajuns la gurile fluviului Guadalquivir, incheind prima calatorie in jurul lumii din istorie. Din echipaj s-au intors in patrie 18 oameni. Victoria a-dusese atatea mirodenii incat din vanzarea lor s-a acoperit suma cheltuita cu intreaga expeditie si a mai ramas un mare castig. Guvernul Spaniol a obtinut dreptul primei descoperiri a insulelor Mariane si Filpine si a formulat pretentii asupra insulelor Moluce.

Trinidad a pornit spre patrie in aprilie 1522 avand la bord 54 de oameni. Timp de sase luni corabia a incercat sa traverseze Pacificul, dar din cauza ca cea mai mare parte din echi-paj era bolnav de scorbut, in octombrie 1522, s-a intors in insulele Moluce. Aici corabia a fost capturata de portughezi. S-au confiscat instrumentele de navighatie si jurnalul de bord. Astfel portughezii au intrat in posesia informatiilor intregii expeditii si a drumului parcurs de Magellan. Marinarii au fost inchisi in inchisori, unde cea mai mare parte au murit. Din echipajul de pe Trinidad au supravietuit si s-au intors in Spania (in 1526) numai 4 oameni, care au incheiat si ei astfel calatoria in jurul lumii.