Unirea Tarilor Romane
sub Mihai Viteazul
Mihai, ca si imparatul Rudolf, dorea inlaturarea lui Andrei Bathory si
scoaterea
Transilvaniei din sistemul politic polon favorabil aliantei otomane. Pentru aceasta trebuiau intreprinse masura energice. Mihai Viteazul are meritul
de a fi
luat singur hotararea lui Andrei Bathory si de eliberarea
Transilvaniei in vederea infaptuirii unirii Tarilor Romane. In fruntea unei armate, Mihai trece prin pasul Buzaului (14 octombrie 1599) patrunzand in
Batalia cu Andrei Bathory s-a dat la Selimbar, langa
Dupa ce Dieta l-a recunoscut ca principe, Mihai a luat masuri menite sa consolideze cele doua tari. Desi a mentinut Dieta, el a subordonat-o politice domnesti. A introdus boieri munteni in Consiliul principatului: Tudosie Rudeanu a fost numit logofat pentru ambele tari; a numit in cetatile Transilvaniei capitani dintre oamenii lui de incredere: a dat porunci in limba romana; a facut danii pe seama nobilimii romane. In aceeasi vreme a obligat Dieta sa acorde drept de pasunat statelor romanesti si scutire de robota preotilor romani. Se cristalizeaza ideea considerarii religiei ortodoxe ca religie recepta si a asezat Mitropolia Ortodoxa a Transilvaniei la Alba-Iulia. A interit secuilor vechile libertati, ca unora "ce su ostit pentru binele obstimii crestinesti", adica impotriva otomanilor. Mihai Viteazul incearca sa creeze o baza sociala, mai cu seama romaneasca, domniei. Toate aceste masuri au aratat tendinta de unificare a celor doua tari romane. Incercarea de a introduce administratia romaneasca si, in general, politica lui Mihai Viteazul au nemultumit nobilimea si au inrautatit raporturile cu imparatul.
Pentru
crearea frontului comun antiotoman al celor trei tari romanesti, trebuiau
inlaturat Ieremia Movila , supus polonilor, tributary Imperiului Otoman, si
dusmanul lui Mihai. In primavara anului 1600, o armata condusa de Mihai a
trecut prin pasul Oituz, inaintand spre Trotus, Iar alta prin pasul Rodna, sub
conducerea lui Baba Novac. Din sud, din Tara Romaneasca, inainta oastea condusa
de Nicolae Patrascu, fiul lui Mihai. Ostile moldovene au trecut de partea
gloriosului domn, usurandu-i biruinta. Dupa trei saptamani, toata
Infaptuirea unirii politice a Tarilor Romane de catre Mihai Viteazul, in conditiile politice ale epocii, a raspuns unei necesitati istorice. Ea venea ca o incoronare a unei indelungate evolutii istorice, la care au colaborat o seama de factori. In primul rand, faptul ca, Tarile Romane, pe deasupra separatismului politic, reprezentau o singura civilizatie, creatie a poporului roman, unitar prin originea lui etnica, prin limba, cultura si religie. Ideea o exprimau boierii munteni, intr-o scrisoare in care cereau sa fie la un loc cu Tara Romaneasca, fiindca "suntem de-o limba si o lege". Ideea solidaritatii intre romani s-a vazut si in atitudinea taranilor, care, la vestea victoriei de la Selimbar, s-au ridicat impotriva nobilimii maghiare.
Din aceste dovezi si din altele se vede ca in societatea romana, in secolul XVI-lea exista o activa constiinta de neam. Aceasta s-a exprimat si prin scrisul in limba nationala. Unirea Tarilor Romane s-a intemeiat si pe legaturile econumice dintre Tarile Romane in evul Mediu, care au creat premisele unificarii politice.
Intre factorii care au stat la baza Unirii a fost si solidarizarea Tarilor Romane in lupta antiotomana de-a lungul istoriei medievale, de la Mircea la Iancu de Hunedoara si Stefan cel Mare. Stransele legaturi politice si coalitiile antiotomane au contribiut la unirea celor doua tai. Daca la aceasta adaugamevenimentele recente, victoria de la Calugareni prin forta armata a celor trei tari romanesti, avem prezente temeiurile hotararii lui Mihai Viteazul si ale marii infaptuiri.
Infaptuirea politica a lui Mihai a starnit nemultumirea dusmanilor externi si interni. Formarea unui stat puternic nu era pe placul habsburgilor, polonilor si otomanilor, fiecare urmarind sa stapaneasca Tarile Romane. Nobilimea transilvaneana submina realizarea lui Mihai Viteazul, vazandu-si amenintate privilegiile sociale si politice.
In lipsa lui Mihai din Transilvania, nobilimea s-a razvratit si a trecut de partea generalului imperial Gheorghe Basta, depunand juramant imparatului, la Turda. In fata acestei situatii, Mihai infrunta oastea nobilimii si a lui Basta la Miraslau, langa Aiud (18 septembrie 1600). Infrant, se retrage spre Fagaras. In Moldova, polonezii il readusera pe Ieremia Movila, continuandu-si apoi inintarea in Tara Romaneasca, pentru instalarea lui Simion Movila.
Cu oastea sa, pentru a preintampina actiunea polonezilor, Mihai a trecut muntii, dar a fost infrant. In aceste conditii, domnul se indreapta spre Curtea Imperiala, pentru a-i solicita ajutor imparatului. Mihai ajunge foarte curand la intelegere cu imparatul, deoarece nobilimea se rasculase impotriva reprezentantilor imparatesti, proclamandu-l, din nou pe Sigismund Bathory.
Astfel, oastea lui Mihai si oastea lui Basta pornesc la inlaturarealui Sigismund. Intre timp, boierii Buzesti au alungat din tara pe Simion Movila si oastea polona. Lupta cu Sigismund Bathory s-a dat la Guruslau, langa Zalau (3 august 1601). Sigismund fiind infrant, Mihai era din nou domn al Tarii Romanesti si pe cale de a se instapani in Transilvania. El putea acum sa continue opera de refacere a Unirii. Basta, dominat de ambiti proprii, fiind convins si de adeziunea Curtii imperiale care dorea Transilvania pentru Imperiu, a pus la cale asasinarea lui Mihai, savarsita la 19 august 1601, in tabara de langa Turda.
Mihai Viteazul a fost una dintre marile personalitati ale istoriei noastre. Militar inzestrat cu calitati exceptionale, a fost si un diplomat care a stiut sa aprecieza momentele istorica grave pe care le traversa tara. Solutiile sale dovedesc un atasament pentru ideea de aparare a civilizatiei europene, pe care o si exprima, continuand o traditie a istoriei romanesti. In acest sens, nu numai ca s-aintegrat Ligii Crestine, dar a asociat telurile acesteia elementul eliberarii popoarelor din Balcani de sub dominatia otomana, cu gandul la independenta acestora. A recastigat independenta Tarilor Romane si a fost infaptuitorul primei uniri politice din istoria poporului roman. El a incercat s-o consolideze, intemeind-o pe existenta poporului roman din cele trei tari. Unirea a fost un fapt obiectiv, necesar, asa cu vor fi si implinirile de mai tarziu. Ea s-a infaptuit dinspre Tara Romaneasca care, chiar prin numele ei, intruchipa un sens unidficator.
