Limbaje orientate pe calcul tabelar .
Aplicatiile impreuna cu limbajele implementate pentru rezolvarea problemelor descrise in continuarea nu pot fi considerate medii de programare propriu-zise .
Aplicatiile de tip " tabela de calcul " au fost concepute in ajutorul functionarilor , pentru a prelua o parte imensa din rutina de lucru inerenta unor astfel de activitati .
Denumirea provine din limba engleza si este o traducere pentru termenul " spread-sheet"
( spread-intindere,desfasurare,foaie,tabel; sheet-schema,diagrama,a acoperi cu un strat ) .In traducere directa aceasta ar insemna - pentru cazul de fata - organizarea unei foi ( a unui tabel ) .
Iata cum functioneaza un program de tip spread-sheet :
elementul de lucru il reprezinta un tabel ;
un tabel este format din linii si coloane ;
intersectia unei linii cu o coloana se cheama celula ;
tabelul este vizualizat pe ecran prin intermediul unei ferestre ;
in fiecare celula poate exista una din entitatile urmatoare : text , numere , formule , secvente de program , macroinstructiuni .
Pe langa aceste caracteristici specifice unui spread-sheet cerintele minimale ale unui
pachet de calcul tabelar includ :
posibilitatea " cautarilor inverse " ( de la rezultatul unui calcul , la valorile care l-au generat ) ;
posibilitatea de lucru multi-tabel ( mai multe tabelel simultan);
functii de editare si formatare a textului ( editor de texte obisnuit ) ;
functii grafice ( diagrame , prezentari ) ;
sistem de gestiune a bazelor de date ( pentru celulele unui tabel ) ;
tiparire de calitate ( posibilitatae de a lucra cu mai multe tipuri de imprimante , exploatarea rezolutiei unei imprimante laser , set bogat de fonturi ) .
Spre deosebire de limbajele de programare propriu-zise , cele folosite de spread-sheet-uri
sunt special concepute pentru a fi folosite de nespecialisti ( usor de invatat , usor de utilizat) .
Un astfel de limbaj ( de tip interpretor ) se constituie intr-un cadru general pentru rezolvarea problemelor functionarilor din diverse domenii de activitate .
O aplicatie realizata cu un spread-sheet poate fi modificata si adusa la zi direct de catre utilizator , fara a mai fi necesara interventia programatorului . Produsul obtinut are flexibilitate maxima , iar efortul necesar realizarii lui este minim.
Dezavantajele principale ale aplicatiilor realizate cu ajutorul unui spread-sheet le constitue imposibilitatea depasirii cadrului de " programare " oferit si dificultatea de a realiza prelucrari foarte complexe . Insa aceste dezavantaje sunt mai mult teoretice deoarece nu este cazul de a realiza aplicatii cu astfel de cerinte folosind un spread-sheet . Programele de calcul tabelar rezolva in mod stralucit o problema punctuala .
Cele mai cunoscute si raspandite produse de tip " calcul tabelar " sunt :
II.4.1. LOTUS 1-2-3
Lotus 1-2-3 , produs al firmei Lotus Development este in mod sigur cel mai raspandit produs din aceasta categorie . Datorita popularitatii sale el s-a constituit intr-un adevarat standard ( neoficial ) pentru spread-sheet-uri . La nivel de ansamblu , LOTUS se preuinta ca o aplicatie cu buna interactivitate . Reprosurile ce i se pot aduce sunt : meniurile ( uneori stufoase si nelogic ramificate ) si help-ul care nu totdeauna este la obiect .
II.4.2. QUATRO PRO 2.0
Spread-sheet-ul QUATRO , realizat de firma Borland este cel mai nou si puternic produs din categoria sa . El combina intr-un mod fericit tot ceea ce este pozitiv la rivalii sai adaugand si multe facilitati proprii.
II.4.3. EXCEL
Produsul firmei Microsoft , EXCEL este o aplicatie care functioneaza sub Windows . De aici rezulta in mod direct unele din caracteristicile sale ( utilizare mai comoda , meniuri foarte clare si standardizate , functii grafice deosebit de puternice , viteza de lucru inferioara lui Quatro ) .
Cateva specificatii tehnice pentru EXCEL ar fi :
tabela cu dimensiunea maxima de 1638 x 256 celule ;
latimea maxima a unei coloane este de 255 caractere ;
tabelele si grafica pot exista pe foi distincte ;
functioneaua dupa principiul WYSIWYG ;
se pot folosi maxim 4 fonturi la un moment dat ;
limbaj de programare puternic si flexibil ;
posibilitatea definirii de macroinstructiuni ;
nu poseda functie de salvare automata ;
contine suport de functionare in retea ;
detecteaza prezenta coprocesorului matematic si face uz de facilitatile acestuia ;
lucreaza cu memoria expandata.
