VALIDAREA DATELOR IN PASCAL Prin validare intelegem operatia de verificare a corectitudinii datelor. O data se considera corecta daca respecta o serie de conditii aritmetice sau logice prestabilite. Validarea datelor presupune precizarea urmatoarelor elemente: Ø Conditiile de verificare Ø Actiunile care trebuie executate cand data este corecta sau incorecta Ø Modul de semnalare a erorilor si structura mesajelor Ø Modul de corectie a erorilor Ø Modul de reintroducere a articolelor dupa corectia acestora Validarea se poate face la nivel de camp (un camp respecta propriile sale conditii), la nivel de articol (respectarea unor relatii intre campurile aceluiasi articol), la nivelul mai multor articole (respectarea unor relatii intre campurile unor articole diferite, completitudinea pe pachete de documente, corectitudinea unor totaluri pe pachete) sau la nivel de fisier (completitudine, corectitudinea unor totaluri pe fisier). Cele mai importante validari la nivel de campuri si la nivel de articol se refera la: Ø Existenta Ø Natura Ø Lungime Ø Semn Ø Apartenenta la o multime sau lista de valori Ø Respectarea unor corelatii aritmetice sau logice intre campuri Daca o data nu indeplineste toate conditiile stabilite, se considera eroare si se solicita reintroducerea ei. Introducerea se poate repeta, fie pana se obtine o data corecta, fie pana cand se depaseste un numar prestabilit de reintroduceri. Cand un camp este corect, se trece la inroducerea si validarea urmatorului camp. Cand articolul este corect, se scrie in suportul extern si se trece la urmatorul articol. Figura urmatoare prezinta o secventa de principiu de validare a unui camp dupa mai multe conditii: ----------------------------------------------- Pentru a construi structura repetitiva, necesara reluarii introducerii campului, se utilizeaza o variabila semafor (booleana) ER, care ia valoarea 1, daca a fost eroare (nu s-a indeplinit un criteriu de validare din multimea C1, C2, …, Cn), sau 0, in caz contrar. 1.VALIDAREA EXISTENTEI O data se considera existenta daca in campul corespunzator ei nu se introduce doar <ENTER >. Verificarea existentei se realizeaza in functie de in functie de semnificatia tastei ENTER la citirea diverselor tipuri de date: Ø Pentru date numerice- rol de separator,fiind ignorata la citire Ø Pentru date de tip caracter- furnizeaza codul ASCII al caracterului CR (#13) Ø Pentru date de tip STRING- rol de terminator Analiza presupune ca datele sunt introduse camp cu camp, cu procedura READLN. Avand in vedere ca la citirea datelor numerice, <ENTER> este ignorat si ca la citirea intr-o variabila de tip CHAR a lui <ENTER> se solicita un nou <ENTER> , rezulta ca, indiferent de tipul datei, singura posibilitate de verificare a existentei este citirea in variabile STRING, la care numai prin apasarea tastei ENTER se genereaza transferul sirului vid. Daca LENGTH(sir)=0 (sau sir[0]= #0), se considera ca data nu a fost introdusa. Daca valoarea introdusa este diferita de sirul vid se va proceda astfel: · Pentru date numerice, valoarea STRING va fi convertita cu procedura VAL, definita in unit-ul SYSTEM, care se apeleaza astfel:VAL(s,n,cod_er) S este variabila STRING care va fi convertita, n este variabila numerica in care s va depune rezultatul conversiei, iar cod_er e o variabila de tip INTEGER care va contine valoarea 0, daca conversia sin ASCII in binar s-a realizat fara eroare, sau pozitia in cadrul sirului a caracterului care nu a putut fi convertit (caz in care valoarea lui n nu se modifica). Exemplu: VAR Cod: WORD; cods: STRING[5]; cod_er: INTEGER; er: BOOLEAN; BEGIN REPEAT Er:=false; Write[`Cod: `]; Readln (cods); IF cods [0]= #0 THEN BEGIN er:=true;Writeln (`>>Nu ati inrodus valoare!`) End ELSE Val (cods,cod,cod_er); UNTIL NOT er; END · Penru date de tip caracter, valoare STRING[1] citita va fi atribuita variabilei de tip CHAR. Exemplu: VAR Sex:CHAR; sexs:STRING[1]; er:BOOLEAN; BEGIN REPEAT Er:=false; Write(`sex:`);Readln(sexs) IF sexs[0]=#0 THEN BEGIN er:=true; Writeln(`<<Nu ati introdus valoarea!`) END ELSE sex:=sexs[1]; UNTIL NOT er; END · Pentru date de tip sir de caractere nu este necesara alta prelucrare. Exemplu: VAR Nume:STRING[30];er:BOOLEAN; BEGIN REPEAT Er:=false; Write (`Nume:`); Readln (nume); IF Length (nume)=0 THEN BEGIN er:=true; Writeln(`Nu ati introdus valoarea!`) END UNTIL NOT er; END. 2.VALIDAREA LUNGIMII Lungimea sirului extern introdus de la tastatura se poate determina numai daca citire se face in variabile STRING. Dupa introducere, se testeaza lungimea sirului efectiv, determinata prin functia LENGTH sau preluata din octetul 0. Daca lungimea nu indeplineste conditia impusa (de regule,sa fie egala cu o valoare prestabilita) data se considera eronata. Daca data este corecta, se va proceda similar validarii de existenta. De fapt, acesta este un caz particular al validarii de lungime: lungimea datei sa fie diferita de 0. · Pentru date numerice : VAR Cod:WORD; cods:STRING[5]; cod_er:INTEGER; er:BOOLEAN; CONST I_corecta=5; BEGIN REPEAT Er:=false;Write(`cod:`);Readln (cods); IF Ord (cods[0])<>I_corecta THEN BEGIN er:=true; Writeln(`Lungime eronata!`) END ELSE Val (cods,cod,cod_er); UNTIL NOT er END. · Pentru date de tip caracter: VAR Sex:CHAR; sexs:SRING[1];er:BOOLEAN BEGIN REPEAT Er:=false; Write(`sex:`);Readln(sexs) IF sexs[0]<>#1 THEN BEGIN er:=true; Writeln(`Lungime eronata!`) END ELSE sex:=sexs[1]; UNTIL NOT er; END · Pentru date de tip sir de caractere: VAR Nume:STRING[30];er:BOOLEAN; CONST I_corecta:=15 BEGIN REPEAT Er:=false; Write (`Nume:`); Readln (nume); IF Length (nume)<>I_corecta THEN BEGIN er:=true; Writeln(`Lungime eronata!`) END UNTIL NOT er; END. 3.VALIDAREA NATURII 48548shi23tlb2r
Datele pot avea urmatoarele naturi: Ø Numerica Ø Alfanumerica Ø Alfabetica In campul extern al datei numerice pot aparea semnul, cifrele 0…9, punctul zecimal si caracterele cu rol de spatiu. In campul extern al datei alfabetice pot aparea caracterele A-Z,a-z, spatiul si, eventual, alte caractere (de exemplu `-`). Pentru datele numerice si alfabetice se pot construi proceduri de validare a naturii, cu toate ca limbajul PASCAL nu poseda instructiuni dedicate unei astfel de operatii. 1.Validarea de numericitete se realizeaza fie direct, prin procedurile de citire, fie utilizand procedura de conversie VAL. a)Validarea directa prin citire se bazeaza pe faptul ca procedurile Read/Readln genereaza eroare si intrerup executia programului, daca in timpul conversiei sirului, introdus de la terminal se depisteaza un caracter care nu face parte din multimea admisa pentru tipurile numerice. VAR Cod:WORD; er:BOOLEAN; BEGIN REPEAT Er:=false;Write(`cod:`);{$I-}Readln (cod); {$I+} IF IOResult<>0 THEN BEGIN er:=true; Writeln(`>>Cod numeric!`) END UNTIL NOT er; END. b)Validarea prin conversii proprii presupune introducerea datei numerice intr-o variabila de tip STRING, urmata de conversia cu procedura VAL. Dupa executie se testeaza parametrul cod_er al acesteia. VAR Cod:WORD; cods:STRING[5]; cod_er:INTEGER; er:BOOLEAN; BEGIN REPEAT Er:=false;Write(`cod:`);Readln (cods);Val(cods,cod,cod_er); IF cod_er<>0 THEN BEGIN er:=true; Writeln(`>>Cod numeric!`) END UNTIL NOT er END. 2.Validarea naturii alfabetice se realizeaza prin verificarea naturii fiecarui caracter din sirul citit (prin expresii relationale sau prin expresii cu multimi). VAR Nume:STRING[30]; er:BOOLEAN; CONST Alfabet:=[`A`..`Z`, `a`..`z`,` `,`-`]; BEGIN REPEAT Er:=false; Write(`Nume: `); Readln(nume); FOR i:=1 TO Length(nume) DO IF NOT (nume[i] IN alfabet) THEN er:=true; IF er THEN Writeln(`>>Data nealfabetica!`) UNTIL NOT er; END. 4.VALIDAREA APARTENENTEI LA O MULTIME
Verificarea apartenentei unei date numerice la o multime prestabilita de valori se realizeaza fie prin expresii cu multimi ( utilizand operatorul IN), daca multimea este ordinala si se poate defini un literal de tip SET, fie prin expresii relationale, daca multimea este reala sau nu se poate defini o constanta SET. VAR Cod_grupa:WORD; vb,er:BOOLEAN; CONST catalog=[201..250]; BEGIN REPEAT Er:=false; Write(`cod grupa:`);Readln(cod_grupa); IF NOT (cod_grupa IN catalog) THEN BEGIN er:=true;Writeln(`>>Cod grupa eronat!`) END UNTIL NOT er; END. Pentru date de tip STRING, verificarea se poate realiza prin cautarea intr-o tabela generata prin program (de exemplu, o constanta de tip vectori de siruri). VAR sectie:STRING[15]; i:BYTE; vb,er:BOOLEAN; CONST nomenclator:ARRAY[1..4] OF STRING[15]=(`Informatica`, `Statistica`, `Cibernetica`,`Matematica`); BEGIN REPEAT Er:=false; vb:=false; Write(`Sectia:`);Readln(sectie) FOR i=1 TO Length(sectie) DO sectie[i]:=UpCase(sectie[i]); i:=1; WHILE (i<=4) AND NOT vb DO IF sectie=nomenclator[i] THEN vb:=true ELSE i:=i+1; IF NOT vb THEN BEGIN er:=true;Writeln(`>>Sectie inexistenta !`) END UNTIL NOT er; END. Pentru date de tip CHAR pot fi folosite expresii cu multimi (operatorul IN). VAR tip_bursa:CHAR;vb,er:BOOLEAN; BEGIN REPEAT Er:=false; Write (`Tipul bursei (1/2/S/M):`); Readln(tip_bursa): IF NOT(tip_bursa IN [`1`,`2`,`S`,`M`]) THEN BEGIN Er:=true; Writeln (`>>Tip bursa eronat!`) END UNTIL NOT er; END.
