Optiuni strategice in domeniul hardware si software
In domeniul hardware pot fi alese unele nise pe piata interna sau la export, pentru produse care pot fi mentinute prin cercetare-dezvoltare-inovare, la un nivel competitiv ridicat, pe durate medii-lungi.
O alta optiune in domeniul fabricatiei ar fi aceea pentru o pozitie de furnizor pentru anumite componente si subansamble, cu un nivel de competitivitate corespunzator, sustinut de asemenea prin activitati de cercetare-dezvoltare-inovare.
In concluzie, pentru acest domeniu, se poate continua fabricatia de asamblare, cu componente si subansamble de import, pentru cerintele pietei interne si, eventual, un export nesemnificativ pentru produse complexe, insa cu o pozitie satisfacatoare de subfurnizor pentru anumite componente si subansamble.
In domeniul software exista un potential deosebit si o perspectiva ce poate fi atinsa numai printr-o abordare realista, pragmatica. Plecand si de la evaluarile unor experti straini asupra starii acestui domeniu, se pot recomanda cateva cai de urmat, tinand cont de piata (interna, externa) si tipul activitatii cerute pentru a satisface cererea (activitati de tipul serviciilor si activitati mai complexe care urmaresc realizarea de produse-program standard, pe domenii de aplicatie). In acest cadru se pot defini patru optiuni:
Servicii la cerere pentru piata interna
Produse-program complexe pentru piata interna
Servicii la cerere pentru piata externa
Produse-program complexe pentru export
Pe baza acestor optiuni se pot defini mai multe strategii, cu scenarii posibile de realizare:
1. O strategie orientata pe cererea pietei interne, bazata pe primele doua optiuni, care presupune inlaturarea unor bariere care se opun dezvoltarii acestei orientari, cum ar fi:
- costurile mari presupuse de realizarea de produse program complexe, cu o pregatire corespunzatoare a specialistilor implicati (analisti si proiectanti de aplicatii si sisteme complexe, alaturi de programatori-codificatori), inclusiv a managementului de proiect;
- preferinta pentru software de import;
- pirateria si dimensiunea inca redusa a pietei interne pentru produse program complexe;
- insuficienta educare a consumatorilor in domeniul comertului electronic;
- absenta unor informatii de piata suficiente si semnificative, care sa permita planificarea si realizarea, mai ales de produse program complexe.
2. O strategie orientata pe export, bazata pe ultimile optiuni, care poate fi benefica si pietei interne, insa cu necesitatea inlaturarii unor bariere care se opun si dezvoltarii acestei orientari, cum ar fi:
- asigurarea unei infrastructuri informatice nationale la nivelul tarilor dezvoltate;
- asigurarea unor cercetari de piata si a unor contacte cu parteneri externi;
- dezvoltarea pietei interne la nivelul cerintelor pietei externe;
- sustinerea obtinerii unor profituri care sa permita dezvoltarea mai rapida, datorita intrarii mai tarziu pe piata (time-to-market intarziat fata de competitori);
- restructurarea pregatirii specialistilor pentru activitati presupuse de cele doua optiuni.
In concluzie, pentru acest domeniu, se pot proiecta mai multe cai de urmat cu urmatoarea ordine de prioritati:
1. Consolidarea elaborarii de Servicii la cerere pentru piata interna pentru acele servicii care sunt competitive pe piata interna;
2. Trecerea la Export de servicii, in diferite formule, care sa permita cunoasterea pietei si acumularea de know-how;
3. Trecerea la elaborarea de Produse-program complexe pentru piata interna, ceea ce presupune consolidarea firmelor romanesti pe piata interna si asigurarea pregatirii unui numar mai mare de specialisti in domeniu (analisti si proiectanti de aplicatii complexe, manageri de proiecte), dezvoltarea activitatilor si de inovare, in special la nivelul agentilor economici de profil, dezvoltarea parteneriatelor strategice;
4. Trecerea la elaborarea de Produse-program complexe pentru export, ceea ce presupune consolidarea firmelor romanesti pe piata externa si asigurarea pregatirii unui numar mai mare de specialisti in domeniu (analisti si proiectanti de aplicatii complexe, manageri de proiecte), dezvoltarea activitatilor si de inovare, in special la nivelul agentilor economici de profil, dezvoltarea parteneriatelor strategice pe plan international, in special in nise de piata care pot oferi avantaje competitive Romaniei;
Se remarca faptul ca pentru primele trei cai prezentate (1, 2, 3), exista o experienta pozitiva in tara, care trebuie stimulata si generalizata, inclusiv prin crearea de parcuri stiintifice si tehnologice in domeniul software in marile orase si centre universitare, pentru a valorifica si stabiliza tanara generatie de specialisti, care se pot forma si afirma in tara.
