NORVEGIA NUME OFICIAL: Regatul Norvegiei. SITUAREA: Este asezata in Europa Nordica (peninsula Scandinava). VECINI: (5 181 km) Oceanul Atlantic (Marea Nordului, Marea Norvegiei), si Oceanul Arctic (Marea Barents) – 2 650 km (21 189 km cu fiorduri si golfuri), Rusia (196 km), Finlanda (716 km), Suedia (1 619 km). SUPRAFATA: 323 758 km2 (locul 66 ca intindere), este impartita in 19 districte, ziua nationala fiind 17 mai (ziua Constitutiei). CAPITALA: Oslo, situata in sud-estul tarii la extremitatea fiordului omonim, in zona Nurmark, avand o suprafata de aproximativ 453 km2; 499 693 locuitori (1998 circa 800 000 locuitori aglomeratie urbana - 1996. Oslo (Gurile lui Lo) este fondat in 1048 de catre regele Harald III Hardraade si devine, sub Haakon V. Magnusson, capitala regatului, ramanand, dupa 1319 (data unirii cu Suedia), principalul centru cultural al tarii. Centrul administrativ al Norvegiei autonome (1814) in alinata personala cu Suedia, apoi din 1905 al Norvegiei independente, capitala statului suveran. Oslo este in prezent cel mai mare centrul comercial al tarii. In cadrul industriei (care asigura 1/5 dinproductia industriala globala a Norvegiei), principala ramura o constituie prelucrarea metalelor si constructia de masini (circa ⅓ din productia Norvegiei), nave, unelte, electronica, electrotehnica, masini-unelte; percum si alte industrii: chimica, textila, alimentara. Oslo reprezinta un important nod de transport: punct de convergenta a mai multor cai ferate si sosele; portul, desi nu cel mai mare din Norvegia asigura ⅓ din exporturile tarii; aeroportul international (Fornebu). Principalul centru cultural-stiitific al tarii si unul dintre cele mai importante din Europa de Nord: Academia de Stiinte si Litere, universitati si alte institutii de invatamant superior, peste 30 de societati stiintifice si institute de cercetare, 10 biblioteci mai mari (printre care si cea a Universitatii), 13 muzee si galerii de arta mai importante (Muzeul Popular Norvegian, Galeria Nationala de Arta), 5 teatre, dintre care unul de opera si altul de balet, orchestra simfonica. MONUMENTE: Cetatea Arkeshus (secolele XIV-XV), Palatul regal (1825-1848), Primaria (1931-1950), Biserica lui Gol (secolul 12), Catedrala/Domkirke (sfarsitul secolului XVII), case vechi (secolele XVII-XIX), casele memoriale Amundsen, Nansen, numeroase statui. RELIEFUL: Norvegia ocupa partea de vest a peninsulei Scandinavia si este o tara muntoasa, strabatuta pe directia sud-sud-vest-nord-nord-est de lantul Alpilor Scandinaviei (1 800 km lungime). Fiordul Trondheim, din zona centrala, imparte Norvegia in doua mari regiuni naturale: Norvegia septentrionala, care este ocupata de platourile Finnmark, cu altitudini in general sub 700 m, strabatute de masive izolate (intre care Rastegaissa 1 069m) si de muntii Kjolen (700-1000 m altitudine). Norvegia meridionala este ocupata de podisuri inalte si de munti ce culmineaza la 2 469 m in varful Galdhopiggen (altitudinea maxima din tara). Eroziunea glaciara a avut un rol important in modelarea peisajului norvegian: circuri glaciare, vai in forma de „U” si circa 1 700 ghetari actuali, care insumeaza 4 600 km2 (cea mai intinsa suprafata ocupata de ghetarii din Europa). Tarmurile foarte articulate (masoara 21 189 km)prezinta spre Oceanul Atlantic numeroase fiorduri, unele printre cele mai mari din lume (Trondheimsfjorden 180 km, Sognefjord 204 km, Hardangergfjorden 183 km). De-a lungul coastelor se insiruie circa 150 000 de insule, insulite si stanci. CLIMA: Clima este influentata de latitudine si relief, dar moderatade apele calde ale Curentului Norvegiei (parte a sistemului Gulf Stream). VEGETATIA: Variaza in functie de altitudine si latitudine, si este aproape absenta pe o anumita suprafata. Padurile (in principal conifere) ocupa circa ¼ din suprafata Norvegiei fiind prezente in podisurile si campiile sudice. Fauna este specifica peninsulei Scandinave. Numeroase zone sunt ocrotite printre acestea se afla 13 parcuri nationale. POPULATIA: Este de 4 429 000 locuitori – 1998 (1800: 883 000 loc; 1900: 2 240 000; 1950: 3 270 000; 1990: 4 247 546); natalitatea 13,7‰, mortalitatea 10,1‰, sporul natural este de 3,6‰ (1997); speranta de viata la nastere (1996): 75 ani (masculin); 81 ani (feminin); populatia urbana 75% in anul 1997. Pincipalele orase (mii de locuitori-1998): Bergen 225,4 Trondheim 145,8 Stavanger 106,9 Baerum 97,1 Kristiansand 70,1 Frederikstad 66,7 Tromso 57,5 Norvegieni sunt circa 98%; 40 000 laponi; 12 000 finlandezi. Mai mult de 2/3 din populatie este concentrata in extremitatea sudica, indeosebi de-a lungul tarmurilor, aici aflandu-se, practic, toate orasele principale, inclusiv capitala. CULTE: Protestantism (evanghelisti-luterani) 89%; catolicism; islamism. ISTORIA: Teritoriul Norvegiei populat treptat dupa retragerea, acum 10 000 de ani, a ghetarilor ultimei glaciatiuni, este locuit in antichitate de triburi germanice. Neantrecuti navigatori, vikingii intreprind in secolul VIII-XI indraznete expeditii care-i poarta din Norvegia pe Coastele Angliei, Frantei (atunci Normandia), in Islanda, Groenlanda si chiar in America de Nord si Marea Mediterana. Micile regate sunt unite in 872 de catre regele Harald I Haarfager. La inceputul secolului XI este adoptat crestinismul in 1153 este infiintat primul episcopat pe teritoriul norvegian, la Trondheim, iar in prima jumatate a secolului XVI este introdusa Reforma. In 1261, regatul norvegian isi extinde autoritatea asupra Groenlandei, iar un an mai tarziu si asupra Islandei. La stingerea dinastiei intemeiata de Harald I, regele suedez Magnus al-II-lea Eriksson devine si suveran al Norvegiei, astfel, din 1319 si pana in 1905 Norvegia numai fiinteaza ca stat suveran, ci este inclusa in alte constructii statale. Impreuna cu Islanda, Suedia si Finlanda, Norvegia face parte intre 1397-1523 din uniunea de la Kalmar, al carei Hegemon este Danemarca. Infrangerea Danemarcei, aliat al Frantei in razboaiele napoleoniene, are ca urmare semnarea tratatului de pace anglo-danez de al Kiel din 14.01.1814, prin care uniunea danezo-norvegiana este dizolvata iar Norvegia este cedata de regatul danez Suediei. La 07.06.1905 aceasta uniune personala este denuntata si Norvegia isi proclama independenta. La 18.11.1905 parlamentul il alege pe Carol din dinastia Glucksburg, fiul suveranului Danemarcei Frederic al VIII-lea ca rege al Norvegiei incoronat sub numele de Haakon al VII-lea. In primul razboi mondial Norvegia este neutra, iar in cursul celui de-al doilea razboi mondial este ocupata de trupele Germaniei naziste, regele si guvernul refugiindu-se la Londra. Membru fondator al NATO in 1949, Norvegia nu accepta instalarea de baze ale acestei aliante pe teritoriul sau. STATUL: Monarhie constitutionala, regat ereditar, conform Constitutiei promulgate la 17.05.1814 si amendate ultima data in 1990. Puterea legislativa este exercitata de un parlment unicameral (165 membri-alesi prin vot direct pentru un mandat de 4 ani). Pentru dezbaterea propunerilor Parlamentul se imparte in doua camere: 39 fiind alesi, de catre ceilalti membri, in Camera Superioara; restul de 126 formand camera inferioara. Puterea executiva de Consiliul de Stat alcatuit din prim-ministru si cel putin 7 consilieri de stat. Consiliul numit de rege conform vointei Parlamentului, fata de care Consiliul este raspunzator. Seful statului: monarhul. Partide politice: Partidul Laburist Norvegian, Partidul Progresului, Partidul Conservator, partidul Crestin democrat. ECONOMIA: Tara cu economie dezvoltata bazata pe o industrie diversificata si servicii indeosebi transport si comert. Dispune de importante rezerve de hidrocarburi (peste un miliard tone de petrol si 2 400 de m3 de gaze; mari zacaminte sunt: Statfjord, Ekofisk, Gullfaks, Eldfisk) in Marea Nordului, intrat in exploatare, la inceputul deceniului 8, cu o productie in crestere (cca. 160 de milioane tone de petrol si peste 30 miliarde m3 de gaze, detinand locul II al petrol si IV la gaze naturale in Europa, pe glob locurile VII si respectiv VIII. Acestea asigura cca. 1/7 din PIB si de regula, cca. ½ din export; au fost descoperite zacaminte de hidrocarburi si in Marea Norvegiei, dar nu au fost inca introduse in exploatare. Norvegia are un bogat potential hidroenergetic bine valorificat (aproape intreaga productie de energie electrica este obtinuta in hidrocentrale; Norvegia ocupand locul I la productia de energie electrica/loc) si care a permis dezvoltarea electro-metalurgiei, fierului, cuprului, zincului si mai ales a aluminiului. Alte ramuri ale industriei perlucratoare sunt constituite de nave maritime, rafinarea petrolului, de industria chimica si textila, de prelucrarea lemnului, prelucrarea pestelui. Agricultura este orientata spre cresterea animalelor indeosebi pentru carne sau lapte ori pentru pielicele. Datorita conditiilor pedo-climatice terenurile cultivate sunt restranse. Norvrgia dispune de o puternica flota maritima-comerciala (locul III pe glob) si are o balanta comerciala net excedentara, in principal datorita hidrocarburilor. Comertul exterior: (este exprimat in miliarde coroane-1998) 607 in care 313 export (bunuri manufacturate 41,3%-masinile si echipamentele de transport reprezentand 15,1% din totalul exporturilor, petrol si gaze naturale 39,4% , metale 11,3%, produse agro-alimentare 9,6%) si 284 import (masini si echipamente de transport 42,7%, produse chimice 8,8%, materii prime minerale 6,4%, produse agro-alimentare 6,1%, textile si confectii 1,7%). Principalii parteneri: -Suedia 12% -Marea Britanie 12,5% -Germania 12,4% -Danemarca 7,7% -S.U.A. 7,1% -Franta 6,0% -Olanda 5,4% TURISMUL: 3 300 000 turisti straini in 1996; venituri din turism: 2,41 miliarde de $. Principalele obiective: capitala si imprejurimile (Fiordul Omonim, colinele impadurite Numark, cu numeroase lacuri), fiordurile reprezinta totodata principale trasee ale calatoriilor turistice cu vaporul. Limba oficiala: norvegiana, Moneda1 Krone=100 Ore. BIBLIOGRAFIE: „Statele Lumii” – autori: Nicolae Steflea; Nicolae Gheorghiu; Victor Dumitescu – Editura „DIDACTICA SI PEDAGOGICA” – anul aparitiei: 1975 „Enciclopedia Statelor Lumii editia a VII-a” – autori: Horia Matei; Silviu Negut; Caterina Radu; Ion Nicolae – Editura: „MERONIA” – anul aparitiei: 2001. GORAN RAZVAN CLASA A IX-A R
