Norii sunt mase de vapori de apa din atmosfera. Ei fac parte din circuitul apei in natura. Vaporii de apa, evaporati din mari si oceane, sunt prezenti peste tot in atmosfera. Formarea norilor are loc prin incalzirea apelor de catre soare. Cu cat temperatura este mai ridicata, cu atat mai multi vapori de apa se ridica in aer prin procesul de evaporare sub forma de vapori invizibili.
Odata cu ascensiunea aerului cald, vaporii ajung in paturi superioare ale atmosferei si se racesc, transformandu-se in lichid sau solid (adica apa sau gheata). Norii sunt formati din vapori de apa sau gheata sau o combinatie a acestora. Cand se aduna foarte multi vapori intr-un volum anumit de aer si se ajunge ca acesta sa fie saturat, apare fenomenul de condensare.
Condensarea este procesul prin care vaporii de apa se transforma in lichid sau in forma solida si are loc atunci cand aerul continand vapori este racit si devine saturat. Daca aerul se raceste si mai mult, apa din nori se reintoarce la suprafata Pamantului sub forma de precipitatii: ploaie, lapovita, zapada, grindina, roua sau chiciura.
Racirea aerului poate proveni chiar din ridicarea aerului care trece, de exemplu peste niste dealuri sau la caderea noptii, cand soarele nu-l mai incalzeste. Aerul se dilata datorita presiunii mai joase. In cazul dilatarii, aerul utilizeaza o parte din caldura detinuta si temperatura lui scade. Cand temperatura aerului scade suficient, vaporii de apa din aer se condenseaza devenind mici picaturi - norii.
Exista patru cai principale prin care se ridica aerul cald, ducand la formarea norilor:
turbulenta - fenomen atmosferic cauzat de schimbari bruste ale directie sau vitezei vantului, care produce conditii favorabile formarii norilor
|
|
Ascensiunea orografica
ascensiunea orografica - fenomen atmosferic cauzat de miscarea aerului pe deasupra unor forme de relief inalte, cum ar fi dealurile si muntii. Acest fenomen produce cei mai frumosi nori, paclele, nori in forma de steag, de lentila sau rotitori
|
|
Convergenta
convergenta - fenomen atmosferic prin care aerul se inalta in asa numitele sisteme "depresionare", cand mase de aer rece cald se intalnesc si converg cu mase de aer cald si umed. Aerul mai rece si mai dens patrunde pe dedesubt si forteaza ridicare aerului cald, mai usor. Zona de intalnire a maselor de aer se numeste front atmosferic si de-a lungul lui se produc ploi puternice.
|
|
Convectia
convectia - fenomen atmosferic prin care aerul incalzit de soare deasupra uscatului se ridica sub forma unui curent ascensional. Meteorologi au demonstrat ca acesti curenti ascensionali pot avea o viteza de pana la 100 km/h. Aerul care se ridica prin convectie in interiorul unui nor se raceste cu cate un grad la fiecare 100 m de ridicare, pana cand are loc condensarea completa.
Fiecare dintre aceste fenomene, produce nori diferiti, dupa forma, marime si culoare, astfel:
cirrus - zisi "bucla de par", nori de mare inaltime, foarte frumosi, albi, nu produc ploaie
cumulus - "ingramaditi"
stratus - in straturi
cumulonimbus - nori negri, intunecati, ce produc ploi torentiale, descarcari electrice si furtuna
si altii.
Apa din nori atinge Pamantul sub diferite forme, cele mai obisnuite fiind ploaia si ninsoarea. Practic, picaturile mici de apa din nori nu plutesc, ci se inalta si coboara in interiroul norului. Atunci cand coboara, se unesc cu alte mici picaturi in unele mai mari. Cele mai mari dintre ele sunt atat de grele, incat nu mai sunt din nou ridicate de aerul ascensional care le-a creat si cad mai jos spre Pamant. Daca diametrul picaturilor este de cca. 1 mm, au sansa de a ajunge pe sol.
Picaturile mai mici de 1 mm in general se transforma din nou in vapori prin frecarea cu aerul atomsferic si nu mai ajung pe sol, ci procesul de formare a norului se reia.
Unele picaturi sunt "super-racite" si se transforma in cristale de gheata in interiorul norilor. Aceste cristale cad pe sol sub forma de ploaie, lapovita, ninsoare sau grindina. Formarea fulgilor de nea sau a boabelor de grindina in nor se numeste acumulare.
|
|
Stiati ca
marinarii care se pierd pe mari se pot orienta spre uscat dupa nori? Deasupra insulelor se formeaza adesea nori incretiti
cel mai inalt nor este Cumulonimbus ? Unul ca el poate atinge o inaltime de 18 km - dublul Everestului si poate contine peste o jumatate de milion de tone de apa!
Pentru a provoca ploaia artificiala, norii sunt bombardati din avioane sau rachete cu cristale de iodura de argint? Apa din nori se ingheata in jurul acestora si cade pe sol sub forma de ploaie sau ninsoare
Norii au avut mereu o importanta deosebita in meteorologie? "Daca nori lanosi strabat cerul, fii sigur ca nici o ploaie nu va strica ziua de vara"; "Cand se vad in zare muntii si culmile, avrsele bruste si violente sunt foarte probabile"; "Cer cenusiu, cer cenusiu, niciodata prea ud, niciodata prea uscat"
Locul cu cele mai dese precipitatii de pe glob este insula Kauai, din arhipelagul Hawaii din Oceanul Pacific? Aici ploua in medie cam 335 de zile pe an, uneori chiar 350 de zile pe an
Locul cu cele mai puternice precipitatii se afla la granita dintre India si Bangladesh, in Cherrapunji, unde la vremea musonului cad intre 10 si 26 de metri de ploaie anual
Locul cu cele mai putine precipitatii de pe glob este desertul Namib, din Africa. Chiar daca se afla in lungul litoralului Oceanului Atlantic, influenta curentului rece al Bengulei care trece de-a lungul tarmului, face ca toti norii sa se descarce pe mare sau pe o fasie ingusta de litoral. Pe continent nu mai ajunge nici o picatura de ploaie. Vietatile de aici nu fie nu beau niciodata, fie se adapa lingand roua ce se formeaza in zori pe pietre si pe rara vegetatie din zona
priviti de sus, norii par adesea niste benzi sau valuri? Aceste forme apar din cauza vanturilo si sunt numite "caile norilor".
in anul 1970 un ciclon tropical (uragan) a bantuit prin Bangladesh, in insulele din delta Gangelui omorand circa un milion de oameni in inundatiile catastrofale datorate ploilor musonice
in luna aprilie 1982 tot in Bangladesh, gridina a cazut cu bucati de gheata de circa un kilogram care au facut 92 de victime printre locuitori. "Boabele de gridina" aveau marimea unei sticle de lapte!
Stanescu Alexandra Andreea, clasa a V-a A
