Materia pentru examenul de capacitate 2001/ 2002 la obiectul Geografie

Romania

- coordonate mondiale i europene –

Romania este asezata in emisfera nordica, la egala distanta de Ecuator si Polul Nord. Acest lucru este demonstrat de paralela de 45⁰ lat. N, care marcheaza jumatatea distantei dintre Ecuator si Polul Nord si care taie si Romania prin partea sudica, deci Romania este asezata in plina zona de clima temperata.

Asezarea in Europa

Romania este asezata in sud-estul Europei si face parte din regiunea Europa Centrala. Este asezata in Europa la egala distanta de urmatoarele extremitati:

- N: Capul Nord

- V: Capul Roca             2900 km

- E: muntii Ural

Extremitatea sudica este Capul Matapan care se afla la cca. 1000 km.

Romania este taiata de paralela de 46⁰ lat. N in doua parti egale. Meridianul de 25⁰ long. E taie Europa si Romania in doua parti egale, el formand impreuna cu paralela de 46⁰ lat. N centrul tarii, langa orasul Fagaras.

Asezarea geografica a Romaniei

Romania este o tara carpato-danubiano-pontica:

- este o tara carpatina, deoarece cca. 2/3 din lungimea Carpatilor se desfasoara pe teritoriul tarii noastre (800 km). Lungimea Carpatilor este de cca. 1500 km². Carpatii incep din bazinul Vienei si se termina in Valea Timokului, acestia intinzandu-se pe teritoriul a sapte tari: Austria, Polonia, Slovacia, Ungaria, Ucraina, Romania si Iugoslavia;

- este o tara danubiana deoarece 1/3 din lungimea Dunarii face granita dintre Romania si alte state si curge pe teritoriul Romaniei pe o lungime de 1075 km². Lungimea totala a Dunarii este de 2860 km², acesta strabatand zece tari: Germania, Austria, Slovacia, Croatia, Ungaria, Iugoslavia, Romania, Bulgaria, Rp. Moldova si Ucraina. Dunarea uda patru capitale: Viena, Bratislava, Budapesta si Belgrad;

- este o tara pontica deoarece are iesire la Marea Neagra. Lungimea litoralului Romaniei este de 247 km²/234 km².

Suprafata Romaniei este de 238 391 km². Este o tara medie ca marime. Are granite terestre in lungime de 1085,5 km² si granite fluviale in lungime de 1817 km², facute de Dunare, Prut si Tisa. Populatia este de 22 500 000 locuitori.

Vecini:

N - Ucraina;

N-V - Ungaria;

S-V - Iugoslavia;

S - Bulgaria;

E - Rp. Moldova si Ucraina;

S-E - Marea Neagra.

Caracteristicile, formarea [i evolu]ia reliefului

Formarea reliefului:

- relieful din Europa si Romania s-a format in urma a trei orogeneze:

- orogeneza caledoniana;

- orogeneza hercinica;

- orogeneza alpina.

- orogeneza este o perioada de timp in care apar uscaturi datorita miscarilor tectonice.

- orogeneza caledoniana a dus la aparitia unei parti din Europa (uscat): m-tii Scandinavici, m-tii Scotiei.

- in urma orogenezei hercinice a aparut o alta parte de uscat in Europa - m-tii Penini, pod Renan, pod. Ardeni, pod. Dobrogei.

- in urma orogenezei alpine a aparut sistemul de m-ti tineri: Alpino-Carpato-Himalaian.

Caracteristicile reliefului:

a) relieful Romaniei este:

- variat;

- proportional;

- concentric;

- simetric (in trepte).

b) hidrografia are o forma radiara

c) relieful Romaniei este accesibil activitatilor socio-economice.

d) complementaritatea reliefului

a) Relieful Romaniei contine toate formele de relief: munti, podisuri si campii.

Relieful este proportional deoarece fiecare din cele trei forme majore de relief detine aprox. 1/3 din suprafata tarii: muntii ocupa 28%, dealurile si podisurile 42% si campiile ocupa 30% din suprafata tarii.

Relieful este concentric deoarece in centrul tarii se afla Depr. Col. a Trans., ea este inconjurata de munti, muntii sunt inconjurasi de subcarpati, acestia la randul lor de dealuri si podisuri, iar dealurile si podisurile sunt inconjurate de campii.

b) apele curgatoare care izvorasc din centrul tarii se indreapta aproape spre toate granitele tarii ca niste raze.

c) relieful Romaniei nu este prea inalt sau accidentat deoarece a fost posibila construirea de asezari umane pe langa resursele minerale existente aici.

d) complementaritate reliefului consta in aceea ca resursele subsolului dintr-o zona geografica sunt completate cu altele din zona vecnia.

Carpa]ii

800 km² din Carpati se desfasoara pe teritoriul Romaniei. Au inaltime medie. Sunt formati din toate tipurile de roci: metamorfice, magmatice si sedimentare (flis). Au in subsol numeroase bogatii minerale. Au numeroase depresiuni intramontane. Au fost afectati de ultima glaciatiune, deci au lacuri glaciare si vai glaciare. Sunt impaduriti. La peste 2000 m, exista pajisti alpine. Depresiunile au fost locuite din cele mai vechi timpuri.

Carpatii romanesti au urmatoarele subdiviziuni:

- Carpatii Orientali;

- Carpatii Meridionali (Alpii Transilvaniei);

- Carpatii Occidentali.

Limite:

Carpatii Orientali:

N - granita cu Ucraina;

S - Valea Prahovei.

Carpatii Meridionali:

E - Valea Prahovei;

V - Culoarul Timis-Cerna.

Carpatii Occidentali:

N - Raul Barcau sau Valea Somesului;

S - Dunarea.

Carpatii Orientali

Limite:

N - granita cu Ucraina;

V - Campia de Vest, Dealurile de Vest si Depresiunea Colinara a Transilvaniei;

S - Valea Prahovei, Subcarpatii de Curbura;

E - Podisul Sucevei, Subcarpatii Moldovei.

Sunt dispusi pe directia N-V, S-E cu exceptia grupei de Sud, care se orienteaza spre V. Sunt dispusi in trei siruri paralele, cu exceptia grupei de curbura. Sirul de vest este de origine vulcanica. Sirul din centru, in general este format din roci mai tari, sisturi cristaline. Sirul din est este format din roci sedimentare. Au multe depresiuni: Maramuresului, Dornelor, Campulung Moldovenesc, Comanesti, Giurgeului, Ciucului, Brasovului. Muntii mai inalti, Rodnei, au fost afectati de ultima glaciatiune, deci au lacuri glaciare. Sunt impaduriti. Au bogatii ale subsolului: aur, argint, piatra de constructie, ape minerale, mangan. Muntii mai inalti au pajisti alpine.

Subdiviziuni:

- grupa de nord (Maramuresului si Bucovinei);

- grupa centrala (Moldo-Transilvani);

- grupa de sud (Carpatii de Curbura)

Carpatii Maramuresului si Bucovinei

Limite:

N - granita cu Ucraina;

V - Campia de Vest, Dealurile de Vest, o parte din Depresiunea Colinara a Transilvaniei;

S - depresiunea Dornelor si depresiunea Campulung Moldovenesc;

E - Podisul Sucevei.

Sunt dispusi pe trei siruri paralele:

- sirul de vest este format din munti vulcanici;

- sirul central este format din roci cristaline;

- sirul de est este format din roci sedimentare.

Muntii Rodnei sunt cei mai inalti. Carpatii Orientali si din grupa Maramuresului si Bucovinei cu varful Pietrosu de 2303 m. Muntii Rodnei au lacuri glaciare: Buhaiescu si Lala. Au bogatii minerale: minereuri neferoase. Sunt impaduriti. Au pajisti alpine.

Muntii vulcanici sunt: Oas, Gutai si Tibles. Acestia nu conuri si nici cratere, datorita actiunii agentilor externi.

Sirul central este format din muntii Maramuresului, Rodnei, Bargaului si Suhardului.

Sirul din est este format din Obcina Mestecanisului, Obcina, Feredeului si Obcina Mare.

Pasuri si trecatori: Mestecanis, Tihuta, Prislop, Setref

Depresiunile de aici sunt: Maramuresului, Dornelor, Campulung Moldovenesc. In aceasta zona exista si o depresiune extramontanp si anume, depresiunea Oas.

Depresiunea Maramuresului este a doua ca marime dupa depresiunea Brasov. Este strabatuta de raurile Viseu si Iza, care se varsa in Tisa. Populatia se ocupa cu exploatarea bogatiilor subsolului, exploatarea padurilor, cresterea animalelor si pomicultura. Cele mai importante asezari umane sunt: Sighetul Marmatiei, Viseul de Sus si Borsa.

Depresiunile Dorna si Campulung Moldovenesc sunt mai mici. Populatia se ocupa cu exploatarea apelor minerale, a padurilor, cresterea animalelor. Prin depresiunea Campulung Moldovenesc trece raul Moldova.

Carpatii Moldo-Transilvani

Limite:

N - depresiunea Dornelor, depresiunea Campulung Moldovenesc;

V - Depresiunea Colinara a Transilvaniei;

S - Raul Oituz;

E - Subcarpatii Moldovei.

Muntii sunt dispusi in trei siruri paralele. Sirul de vest este de origine vulcanica. Sirul central este format mai mult din roci cristaline (magmatice). Sirul de est este format din roci sedimentare.

Cei mai inalti munti din aceasta grupa sunt muntii Calimani cu varful Pietrosu de 2100 m. Aceasta grupa este usor de traversat. Este traversata de o serie de ape curgatoare. Grupa are bogatii minerale, piatra de constructie, ape minerale. Sunt impaduriti. Prezinta putine pajisti alpine.

Culmile muntoase:

Sirul de vest este format din urmatoarele culmi muntoase: Calimani, Gurghiului, Harghita. Muntii vulcanici prezinta conuri si cratere vulcanice. In masivul Ciomatu exista un lac vulcanic, Sfanta Ana.

Sirul central este format din urmatorii munti: Giumalau, Rarau, Bistrita, Giurgeu, Hasmasu Mare, Ciuc, Nemira, Tarcau. In Rarau sunt Pietrele Doamnei (monument al naturii). Ceahlaul, cu varful Cocolasul Mare de 1907 m, este considerat Perla Orientalilor de catre Dimitrie Cantemir in lucrarea sa, DEscrierea Moldovei (Descriptio Moldavie).

Sirul de est este format din muntii: Stanisoara, Gosmanu, Berzunt.

In partea sudica grupei se afla trei munti mai izolati: Persani, Baraolt si Bodoc.

Depresiuni:

Depresiunea Giurgeului seste strabatuta de Mures pe directia S-N. Muresul iese spre Depresiunea  Colinara a Transilvaniei preintre muntii Calimani si Gurghiu, formand defileul Muresului intre Toplita si Ded. Este locuita din cele mai vechi timpuri. Populatia se ocupa cu exploatarea padurilor, cresterea animalelor, cultivarea cartofului si a inului. Cea mai importanta asezare umana este orasul Gheorgheni.

Depresiunea Comanesti este strabatuta de raul Trotus. Populatia se ocupa cu exploatarea carbunelui, cresterea animalelor, exploatarea padurilor si agricultura.

Trecatori:

- Defileul Muresului (Toplita-Deda);

- Bicaz;

- Sicas;

- Tusnad;

- Ghimes;

- Oituz.

Carpatii de Curbura

Limite:

N - Valea Oituzului;

V - Valea Prahovei;

S si E - Subcarpatii de Curbura.

Lipsesc muntii de origine vulcanica. Nu sunt dispusi in siruri paralele. Directia culmilor este N-S sau E-V. Sunt formati din roci sedimentare. Cea mai mare inaltime este in muntii Ciucas cu varful Ciucas de 1954 m. In mare parte sunt impaduriti, dar din aceasta grupa s-au facut taieri masive de paduri. Urmarea acestor taieri a fost degradarea solului si alunecarile de teren.

Culmile muntoase:

- Vrancei;

- Buzaului cu doua clumi: Penteleu si Podu Calului;

- Siriului;

- Ciucas;

- Baiului.

Acestia de mai sus sunt de pe arcul exterior.

Muntii de pe arcul interior sun:

- Bretcu;

- Intorsurii;

- Barsei cu doua culmi: Postavarul si Piatra Mare.

Depresiuni:

Depresiunea Brasov este cea mai intinsa depresiune a Carpatilor romanesti. Este o depresiune de origine tectonica. Se prezinta ca un ses. Este locul pe unde s-a facut dintotdeauna legatura dintre cele trei tari Romane. Populatia se ocupa cu cresterea animalelor, agricultura (cultura cartofului), industrie. Cele mai importante asezari umane sunt: Brasov, Sfantu Gheorghe, Codlea. Depresiunea Brasov este strabatuta de Olt.

Pasuri:

- Buzau;

- Bencuta;

- Bratocea;

- Predelus;

- Predeal;

- Culoarul Rucar- Bran;

- Racos;

- Tusnad;

- Oituz.

Carpatii Meridionali

Limite:

N - Depresiunea Colinara a Transilvaniei, Culoarul Orastiei, Culoarul Bistrei;

V - Culoarul Timis-Cerna;

S - Podisul Mehedinti, Subcarpatii Getici, Subcarpatii de Curbura;

E - Valea Prahovei.

Sunt strabatuti de putine ape curgatoare (Olt, Jiu). Sunt cei mai masivi din Carpatii romanesti. Sunt cei mai inalti. Sunt formati in majoritate din roci cristaline, iar la periferii apar calcarele si conglomeratele. Au aspect alpin, de aceea se mai numesc si Alpii Transilvaniei. Au putine depresiuni. Cel mai inalt varf este Moldoveanul de 2544 m, urmat de Negoiu de 2535 m. Sunt impaduriti. Au pajisti alpine. Au fost afectati de ultima glaciatiune, deci au lacuri si vai glaciare. Au putine bogatii minerale.

Subdiviziuni:

- Bucegi;

- Fagaras;

- Parang;

- Retezat-Godeanu.

Muntii Bucegi

Limite:

N - Depresiunea Colinara a Transilvaniei;

V - Dambovita;

S - Subcarpatii de Curbura;

E - Valea Prahovei.

Cel mai inalt varf din Bucegi este varful Omu de 2505 m. Sunt formati din roci cristaline si calcare. Nu au depresiuni. Sunt impaduriti. Au putine bogatii, piatra de constructie. Au chei si pesteri: Pestera Dambovicioarei, Ialomicioarei.

Culmile muntoase:

- Bucegi;

- Leaota;

- Piatra-Craiului.

Bucegii contin zone mai intinse de calcare, lucru ce da un aspect prapastios acestora. Partea suprioara se prezinta sub forma unui platou. Agentii externi su realizat anumite monumente ale naturii, cum sunt: Baele, Sfinxul.

Leaota sunt formati din roci cristaline, de aceea aspectul lor este de masivitate.

Piatra Craiului se afla la nordul Culoarului Rucar-Bran.

Bucegii sunt limitati de Valea Prahovei si Valea Ialomitei.

Leaota: Valea Ialomitei si Valea Dambovitei.

Culoarul Rucar-Bran a fost folosit din cele mai vechi timpuri de catre oameni, facand legatura intre Depresiunea Brasov, Campulung Muscel si Curtea de Arges.

Muntii Fagaras

Limite:

N - Depresiunea Colinara a Transilvaniei;

V - Defileul Oltului;

S - Subcarpatii Getici;

E - Valea Dambovitei.

Sunt cei mai inalti din Carpatii Romanesti cu varful Moldoveanu de 2544 m si Negoiu de 2535 m. Sunt masivi. Sunt formati din sisturi cristaline, de aceea sunt greu accesibili. Nu au bogatii minerale, cu exceptia a ceea ce numim piatra de constructie. Au putine trecatori. Au pajisti alpine. Au lacuri glaciare: Hurlea si Balea.

Culmile muntoase:

- Fagaras, care au o orientare V-E sunt abrupti spre Depresiunea Fagarasului. Primavara vantul mare topeste zapada timpuriu. Culmile muntoase din sudul muntilor Fagarasului au o orientare N-S si panta este mai dulce.

- Papusa;

- Iezer;

- Ghitu;

- Fruntii;

- Cozia.

Pe Arges s-a construit o hidrocentrala in spatele careia s-a format lacul de acumulare Vidraru. Defileul Oltului este intre localitatile Turnu Rosu si Cozia. Are o lungime de cca. 50 km². A fost folosit ca artera de circulatie intre Tara Romaneasca si Transilvania din cele mai vechi timpuri. Depresiunea Lovistei este strabatuta de raul Lotru, pe care deasemenea s-a construit o hidrocentrala in sptele careia s-a format lacul Vidra. Populatia se ocupa cu exploatarea padurilor si cresterea animalelor.

Muntii Parang

Limite:

N - Depresiunea Colinara a Transilvaniei, Culoarul Orastiei;

V - Jiu, Strei;

S - Subcarpatii Getici;

E - Defileul Oltului.

Este cea mai intinsa grupa a Carpatilor Meridionali. Sunt formati din roci cristaline si pe margine din calcare, de aceea apar o serie de chei si pesteri, asa cum sunt: Polovragi, Muierii. Sunt impaduriti. Su pajisti alpine. Au putine bogatii minerale. Cei mai inalti munti sunt Parang cu varful Parangul Mare de 2519 m.

Culmi muntoase:

In centru se afla muntii Parang, la nordul acestora se afla muntii Sureanu, Candrel. In muntii Sureanu se afla o parte din cetatile dacice. In partea de sud a muntilor Parang se afla muntii Capatanii, iar in est se afla muntii Lotrului.

Muntii Retezat-Godeanu

Limite:

N - Culoarul Bistrei;

V - Culoarul Timis-Cerna;

S - Podisul Mehedinti;

E - Subcarpatii Getici, Jiul si Streiul.

Sunt formati din roci cristaline si calcare, de aceea apar o serie de chei. Au fost afectati de ultima glaciatiune, de aceea au lacuri glaciare: Bucura, Podragu. Exista o serie de vai glaciare. Au bogatii minerale, carbuni. Sun impaduriti si au pajisti alpine.

Culmile muntoase:

In centru se afla muntii Godeanu. La nordul acestora se afla muntii Tarcului si Retezatului. In est se afla muntii Valcan, iar in sud, Cernei si Mehedinti.

Pasuri si trecatori:

- defileu Jiului;

- Bumbesti;

- Livezeni;

- Merisor.

Depresiuni:

Petrosani este strabatuta de izvoarele Jiului, si anume Jiul de Vest si de Est. Populatia se ocupa cu exploatarea bogatiilor subsolului, cresterea animalelor si exploatarea padurilor. Cele mai importante asezari umane sunt: Petrosani, Lupeni, Curcan, Petrila, Aninoasa.

Depresiunea Hateg este o depresiune extramontana, este strabatuta de Strei. Populatia se ocupa cu pomicultura, cresterea animalelor si exploatarea padurilor. Asezari umane mai important: oraselul Hateg.

Carpatii Occidentali

Limite:

N - Valea Barcaului (Valea Somesului);

V - Dealurile de Vest si Campia de Vest (in dreptul muntilor Zarandului);

S - Dunarea;

E - Depresiunea Colinara a Transilvaniei, Culoarul Orastiei, Culoarul Bistrei, Culoarul Timis-Cerna.

Sunt cei mai scunzi din Carpatii romanesti. Sunt cei mai fragmentati. Au o structura de mozaic. Se intalnesc toate tipurile de roci: sedimentare, magmatice si metamorfice. Cea mai mare inaltime a lor este varful Bihor de 1849 m. din muntii Bihor. Sunt impaduriti, predominand padurile de foioase. Au putine pajisti alpine in muntii Apuseni. Au numeroase bogatii: minereuri neferoase, feroase, marmura, bauxita. Asezarile umane urca pana la 1600 m.

Subdiviziuni:

Au doua grupe: muntii Banatului si muntii Apuseni.

Muntii Banatului

Limite:

N - Timisul;

V - Dealurile Banatului;

S - Valea Dunarii;

E - Culoarul Timis-Cerna.

Sunt cei mai mici munti ai Carpatilor Occidentali. Sunt formati din roci cristaline si calcare. Au suferit o incertire mai mica decat ceilalti munti. Sunt impaduriti. Alaturi de vegetatia tipica tarii noastre mai apar forme de vegetatie caracteristice tipului de clima mediteraneana. Exemplu: leandrul, liliacul salbatic, mosdreanul, smochinul. Au bogatii minerale, minereuri neferoase. Au chei si pesteri. Sunt traversati de ape. Asezarile umane urca pana aproape de varfurile muntilor.

Culmile muntoase:

Cel mai inalt varf este varful Semenic de 1446 m din muntii Semenic.

- muntii Semenicului si cu muntii Almajului formeaza muntii mai inalti ai grupei.

- muntii Locvei, Aninei si Dognecea formeaza muntii mai mici ai grupei.

In muntii Almajului se afla cheile Mirei, iar in muntii Aninei se afla Cheile Carasului.

Depresiuni:

Depresiunea Almajului care mai poarta si numele de depresiunea Bozovici. Este strabatuta de raul Nera. Populatia se ocupa cu exploatarea bogatiilor subsolului, cresterea animalelor si exploatarea padurilor.

Depresiunea Caras Ezeris este strabatuta de raul Caras. Populatia se ocupa in industrie si agricultura. Cea mai importanta asezare umana este Resita.

Culoarul Timis-Cerna este facut de raurile Timis si Cerna. In mijlocul acestuia se afla pasul Domasnea (Poarta Orientala a Transilvaniei) Culoarul Timis Cerna face legatura dintre partea de sud a tarii si partea de vest a tarii.

Muntii Poiana Rusca

Limite:

N - Muresul;

V - Bega;

S - Culoarul Bistrei;

E - Depresiunea Hateg, Culoarul Orastiei.

Sunt formati din sisturi cristaline si marmura. Cel mai inalt varf este Pades de 1374 m. Sunt impaduriti. Asezarile umane urca pana in varful muntelui. Exista bogatii minerale si anume, minereuri feroase siu marmura.

Pe Culoarul Bistrei se afla Poarta de Fier a Transilvaniei

Muntii Apuseni

Limite:

N - Barcau

V - Dealurile de Vest, Campia de Vest (in dreptul muntilor Zarand);

S - Mures;

E - Depresiunea Colinara a Transilvaniei.

Au cea mai complexa structura din toti Carpatii: roci sedimentare, magmatice si metamorfice. Cel mai inalt varf este varful Bihor de 1849 m. Exista chei si pesteri, datorita existentei calcarului. Exista numeroase depresiuni. Sunt impaduriti. La paeste 1800 m apar pajisti alpine. Contin numeroase bogatii minerale: minereuri neferoase, marmura, bauxita. Asezarile umane urca pana la 1600 m. Muntii sunt asezati radiar (de jur imprejur) fata de muntii Bihorului.

Culmile muntoase:

- muntii Bihor;

- Vladeasa;

- Gilaului;

- Muntele Mare;

- Trascau;

- muntii Metaliferi;

- Zarand;

- Codru-Moma;

- Padurea Craiului;

- la nordul muntelui Vladeasa se afla doua culmi: Plopis si Mesesului.

Exista pesteri: Scarisoara, care este unicat prin existenta unui ghetar subteran, Pestera Ursilor, Cetatile Ponorului. Muntele Gaina este renumit prin targul annual de fete. Din muntele Vladeasa izvoraste Crisul Repede. Din muntii Bihorului izvoraste Somesul Cald, Rece si Crisurile Negru si Alb. Muntele Mare este despartit de muzntii Trascaului de raul Aries pe care se afla Tara Motilor pe cursul superior si Cheile Turzii. Muntii Metaliferi sunt cei mai bogati in minerale neferoase: aur, argint. Acestea se exploateaza inca din antichitate. Din muntii Codru-Moma se exploateaza marmura de la Moneasa si Vascau. Muntii Padurea Craiului au singurul zacamant de bauxita din tara. De asemenea acesti munti au pesteri: Meziad, Vantului.

Depresiuni mai mari:

- Zarandului;

- Beius;

- Vad-Borod;

- Simleu.

Depresiuni mai mici:

- Campeni;

- Zlatna;

- Brad.

Depresiunea Zarandului este traversata de Crisul Alb. Populatia se ocupa cu agricultura, cresterea animalelor, exploatarea padurile si bogatiilor subsolului.

Depresiunea Beius este traversata de Crisul Negru. Populatia se ocupa cu cresterea animalelor, exploatarea padurilor. Intra in categoria de depresiune tip golf. Asezari umane importante, orasul Beius.

Depresiunea Vad-Borod este strabatuta de Crisul Repede. Populatia se ocupa cu cresterea animalelor, exploatarea padurilor. Cea mai importanta asezare este orasul Alesd. Prin depresiunea Vad-Borod trece calea ferata si soseaua care leaga Clujul de Oradea si trece si prin pasul Ciucea.

Depresiunea Colinara a Transilvaniei

Limite:

N - Grupa Nordica a Carpatilor Orientali

V - Dealurile de Vest si m-tii Apuseni.

S - Carpatii Meridionali

E - Grupa Centrala a Carpatilor Orientali

Caracterizare:

Poate fi considerata si depresiune avand in vedere muntii din jur. Fundamentul depresiunii este asemanator muntilor. Peste acest fundament s-au depus sedimentele aduse de ape din zona de munte. Grosimea sedimentelor este destul de mare (cateva sute de metri). In partea de est exista o zona mai inalta de dealuri care este cutata ca si muntii. Aceasta zona poate fi considerata o zona subcarpatica a Transilvaniei. Altitudinea acestor dealuri variaza intre 800-1000 m.

Aceste dealuri subcarpatice ale Transilvaniei inchid mici depresiuni: Bistrita, Sovata, Odorheiul Secuiesc.

In partea de vest a Depresiunii Colinare a Transilvaniei, altitudinile sunt mai mici de cca. 400-500 m. Deasemenea exista culoare mai joase, cum este culoarul Alba-Iulia - Turda. Altitudinea medie a Depresiunii Colinare a Transilvaniei este de 600-700 m.

Cea mai larga iesire din Depresiunea Colinara a Transilvaniei este spre N-V pe Valea Somesului. In rest, intrarile in aceasta sunt mai stramte, cum ar fi: Culoarul Muresului.

In sudul Depresiunii, exista doua depresiuni : Sibiu si Fagaras.

In subsol exista bogatii: carbune. gaze naturale, sare etc.

Apele care traverseaza Depresiunea Colinara a Transilvaniei sunt: Somesul, Muresul, Tarnava Mare. Tarnava Mica, Oltul s.a.

Culmile mai inalte sunt acoperite cu paduri in mod special de fag. Populatia se ocupa cu exploatarea bogatiilor subsolului, in industrie, cu agricultura, viticultura, cresterea animalelor.

Asezari umane: Cluj - Napoca, Targul Mures, Sibiu, Bistrita, Fagaras.

In partea de N-V a Depresiunii Colinare a Transilvaniei se afla depresiunile: Huedin si Almasului.

Subdiviziuni:

- Podisul Somesan;

- Campia Transilvaniei;

- Podisul Tarnavelor.

Podisul Somesan

Limite:

N - Grupa de nord a Carpatilor Orientali;

V - Dealurile de Vest;

S - Muntii Apuseni;

E - izvoarele Somesului (Somesul Mic si Somesul Mare)

Aceasta zona se mai numeste si zona muntilor ascunsi: altitudine 600 - 800 m. Este strabatut de raul Somes. Are bogatii: carbuni.

Campia Transilvaniei

Limite:

N - Somesul Mare si Somesul Mic

V - Muntii Apuseni;

S - Raul Mures;

E - Grupa centrala a Carpatilor Orientali.

Are altitudini de 400 - 500 m. Campia Transilvaniei este lipsita de paduri. Are destinatie agricola. Bogatii: gaze naturale si sare.

Podisul Tarnavelor

Limite:

N - Muresul;

V - Culoarul Alba-Iulia - Turda;

S - Depresiunile: Sibiu si Fagaras;

E - Grupa Centrala a Carpatilor Orientali.

Acest podis are altitudini de 700 - 800 m. Bogatii: gaze naturale, sare. Culmile mai inalte sunt impadurite. Este o zona viticola importanta a tarii.

Subcarpa]ii

Limite:

N - Raul Moldova;

V - Raul Motru.

Caracterizare:

S-au format prin incretire ca si muntii. Au inaltimi de 600 - 1000 m. Sunt impaduriti, predominand fagul. Au bogatii minerale: carbuni, petrol, gaze naturale, sare. Au depresiuni. Sunt traversati de o serie de ape curgatoare.

Subdiviziuni:

- subcarpatii Moldovei;

- subcarpatii de Curbura;

- subcarpatii Getici.

Subcarpatii Moldovei

Limite:

N - Raul Moldova;

V - Grupa Centrala a Carpatilor Orientali;

S - raul Trotus;

E - Podisul Moldovei (Valea Siretului).

Au depresiuni: Neamt, Cracau - Bistrita, Tazlau - Casin. Aceste depreiuni sunt limitate in partea de est de urmatoarele dealuri: Plesu,  Dealurile Bistritei, Culmea Pietricica.

Depresiunea Neamt este strabatuta de raul Ozana. Cea mai importanta asezare umana este Targul Neamt. Depresiunea Cracau - Bistrita este strabatuta de Bistrita si Cracau. Asezari umane: Targu ocna, Onesti. Populatia se ocupa cu exploatarea bogatiilor subsolului. cresterea animalelor, padurilor, agricultura.

Subcarpatii de Curbura

Limite:

N - Trotus;

V - Dambovita;

Pe interiorul arcului, limita este facuta de grupa Carpatilor de Curbura. La exteriorul arcului, limita este facuta de Campia Romana.

Este cea mai completa grupa a subcarpatilor. Limita dintre munti si subcarpati este mai putin vizibila.

Are doua randuri de depresiuni:

- primul rand la poalele muntilor, cum sunt: depresiunea Vrancei, Slanic.

- al doilea rand, la exteriorul subcarpatilor care sunt mai mici: Dumitresti, Policiori, Cislau, Valenii de Munte, Campina, Pucioasa.

Dealurile la exteror sunt: Culmea Odobestilor, Deleanu, Istrita.

Demn de semnalat sunt doua fenomene: vulcanii noroiosi de la Berca - Arbanas si focul viu de la Andriasul. Focul viu este un proces de autoaprindere a gazelor naturale existente.

Subcarpatii Getici

Limite:

N - Carpatii Meridionali;

V - Motru;

S - Podisul Getic;

E - Valea Dambovitei.

Au mai putine depresiuni. In vestul Oltului, depresiunile sunt mai mari, cum sunt: depresiunea Tg.-Jiu, Tg. Carbunesti si depresiuni mai mici in est: Campulung Muscel. Dealurile din estul Oltului trec uneori peste 1000 m: Matau. Aceste dealuri poarta numele de muscele.

Podi[ul Mehedin]i

Limite:

N - muntii Mehedinti

V - muntii Mehedinti

S - Valea Dunarii

E - Motru si Podisul Getic

Este cel mai mic podis din Romania. Sub aspectul structurii este la fel ca muntii, format din sisturi cristaline si calcare. Are altitudini de 400-600 m. Are forme carstice: pestera Topolnita. Culmile mai inalte sunt impadurite, predominand gorunul. Datorita climei, in podisul Mehedinti, apar vegetatie si fauna tipica climei mediteraneene: liliacul salbatic, mosdreanul, rozmarinul, vipera cu corn etc.

Podi[ul Getic

Limite:

N - Subcarpatii Getici

V - Dunarea

S - Campia Romana

E - Dambovita

Are altitudini cuprinse intre 300-600 m: 600 m in N si 300 in S. Are bogatii minerale: petrol, gaze naturale. Culmile mai inalte sunt impadurite cu stejar si fag. Asezari umane mai importante: Targoviste, Pitesti.

Podisul Getic are mai multe platforme datorate apelor care trec pe aici: Arges, Olt, Jiu.

Platformele sunt:

- Candesti;

- Argesului

- Cotmeana;

- Oltetului;

- Jiului;

- Strehaia.

Podi[ul Moldovei

Limite:

N - granita cu Ucraina;

V - grupa muntilor Maramuresului si Bucovinei si subcarpatii Moldovei;

S - Campia Romana (Siretului Inferior)

E - Prut (granita cu Moldova)

Este asezat in partea nord-estica a Romaniei. Este una din cele mai intinse unitati de relief din tara. Este inclinat de la N-V spre S-E. Fundamentul este format din roci caledoniene si hercinice peste care s-au depus sedimentele aduse de ape din zona de munte. Podisul Moldovei se continua si in Republica Moldova. Are altitudini ce variaza intre 200 si 600 m.

Subdiviziuni:

- Podisul Sucevei;

- Campia Jijiei;

- Podisul Barladului.

Podisul Sucevei

Limite:

N - granita cu Ucraina;

V - grupa muntilor Maramuresului si Bucovinei;

S - raul Moldova;

E - Campia Jijiei.

Este traversat de raul Suceava, afluent al Siretului pe partea dreapta. Are altitudini ce variaza intre 400-600 m. Este impadurit. Ca bogatii are materiale de constructie. Are depresiuni: Radauti, Suceava. Populatia se ocupa cu cresterea animalelor si pomicultura.

Campia Jijiei

Limite:

N - granita cu Ucraina

V - Podisul Sucevei

S - Podisul Barladului

E - Prut

Din aceasta campie lipsesc padurile. Este o campie valurita. Exista multe iazuri, scopul lor fiind adapatul animalelor, piscicultura. Pe Prut, la Costesti, este un lac de acumulare. Campia Jijiei este strabatuta de raurile Jijia si Bahlui, afluenti ai Prutului pe partea dreapta. Populatia se ocupa cu agricultura si cresterea animalelor. Campia Jijiei are altitudini care variaza intre 200-400 m. Cele mai importante asezari umane sunt: Botosani, Iasi, Targul Frumos, Dorohoi.

Podisul Barladului

Limite:

N - Campia Jijiei;

V - Valea Siretului;

S - Campia Siretului Inferior;

E - Prut.

Are altitudini ce variaza intre 300-500 m: 500 m in N unde are si roci mai tari si 300 m in S, unde are roci mai moi si unde apele curgatoare au sapat vai destul de largi. In nord este impadurit. Este strabatut de raul Barlad, afluent pe partea stanga al Siretului.

Podisul Barladului are urmatoarele unitati de relief:

- Podisul Central Moldovenesc;

- Colinele Tutovei;

- Depresiunea Elanului.

Cele mai importante asezari umane sunt: Vaslui, Barlad, Husi.

Podi[ul Dobrogei

Limite:

N si V - Dunare

S - granita cu Bulgaria

E - Marea Neagra

Se afla in partea sud-estica a Romaniei. Este cea mai veche forma de relief a tarii noastre. Podisul Dobrogei, privit dinspre Dunare, are un aspect montan (abrupt).

Din punct de vedere al structurii, se evidentiaza trei parti:

- muntii Macin;

- Podisul Casimcei;

- Podisul Dobrogei de Sud.

Podisul Casimcei

Are in fundament sisturi verzi, care sunt cele mai vechi roci de pe teritoriul tarii noastre. Sisturile verzi au luat nastere in orogeneza caledoniana.

Muntii Macin

Sunt formati din granite care au luat nastere in orogeneza hercinica. Muntii Macin au cea mai mare inaltime din podisul Dobrogei de 467 m.

Podisul Dobrogei de Nord

Este format din calcare si gresii care au luat nastere in orogeneza alpina. Este acoperit cu un strat de loess de cca. 30-40 m.

Subdiviziuni:

- Masivul Dobrogei de N;

- Podisul Dobrogei de Sud;

- sunt despartite de Valea Carasului.

Masivul Dobrogei de Nord

Este format din urmatoarele dealuri si culmi: Muntii Macin, de unde se exploateaza materiale de constructie. La estul muntilor Macin, se afla dealurile Tulcei, culmea Niculitelului si culmea Pricopanului. La sudul acestora se afla Podisul Babadagului. In muntii Macin se intalnesc paduri de stejar si tei. Aceasta zona este strabatuta de urmatoarele rauri: Telita si Taita care se varsa in lacul Babadag.

Podisul Casimcei este acoperit din cea mai mare parte cu loess. Este strabatut de raul Casimcea. Din Masivul Dobrogei de Nord mai face parte si Podisul Dorobantului, o zona mai joasa care este folosita pentru agricultura. Raul Casimcea se varsa in lacul Tasaul. Masivul Dobrogei de Nord este inclinat de la N-V spre S-E. Are altitudini ce variaza intre 200-400m.

Podisul Dobrogei de Sud

Este o zona valurita. Are altitudini ce variaza intre 20-200 m. Este inclinat de la S-E spre N-V.

Este format din urmatoarele subdiviziuni:

- podisul Negru-Voda;

- podisul Mangaliei;

- podisul Medgidiei;

- podisul Oltinei.

}armul Marii Negre

Are o lungime de 244 km². Are doua sectoare: un sector jos care se intinde de la bratul Chilia pana la capul Midia si un sector inalt care se intinde de la capul Midia pana la granita cu Bulgaria. In aceasta portiune joasa exista Delta Dunarii si complexul lagunar Razim-Sinoe. Acest complex lagunar a luat nastere in urma bararii unui golf al Marii Negre prin cordoane de nisip care se numesc grinduri. Aceste grinduri sunt gr. Chituc si gr. Perisor. Tarmul mai inalt este propice construirii de porturi. Asezari umane mai importante sunt: Constanta, Mamaia, Mangalia, Medgidia, Babadag, Macin.

Platforma continentala a Marii Negre

Este considerata acea portiune din marea neagra a carui adancime variaza intre 0-200 m.

Initial platforma continentala a fost o campie.

A fost campie inainte de ultima glaciatiune. Pe atunci Marea Neagra avea o suprafata mai mica. Dupa topirea ghetarilor, Marea Neagra si-a marit suprafata in adancime. Faptul ca platforma continentala a fost campie, este demonstrat de existenta aluviilor unor rauri peste care actualmente exista .

Romania are dreptul din platforma continentala la 12 mile marine, exhivalentul a cca 22 km.

Apa marii in platforma continentala are o salinitate mai mica de cca 17 0/00.

In aceasta zona viata este posibila, traind urmatoarele animale:

- sturioni;

- delfini;

- rechini;

In platforma continentala exista petrol si gaze naturale.

Petrolul este exploatat de sapte platforme marine - titeiul fiind transportat si prelucrat la Rafinaria de la Capul Midia.

Dealurile de Vest

Limite:

N - Grupa de nord a Carpatilor Orientali;

V - Campia de Vest;

S - Muntii Banatului;

E - Muntii Banatului, muntii Poiana Rusca, muntii Apuseni, Podisul Somesan.

Dealurile de Vest au altitudini ce variaza intre 200-400 m. S-au format din materialele aduse de apele din zonele de munte. S-au format intr-un lac existent, numit lacul Panonic. Sunt formate din pietrisuri si nisipuri. Nu se prezinta ca un sir continuu. Ele sunt intrerupte de Campia de Vest care patrunde formand niste golfuri pana la poalele muntilor. Pe anumite portiuni limita din Dealurile de Vest si Campia de Vest este insesizabila.

Subdiviziuni:

- dealurile Banatului;

- Lipovei;

- Crisene;

- Silvaniei;

- culmea Codru;

- Prisnel;

- Preluca.

Campia de Vest

Limite:

N - Grupa de Nord a Carpatilor Orientali;

V - granita cu Ungaria si Iugoslavia;

S - granita cu Iugoslavia;

E - Dealurile de Vest, muntii Apuseni.

Campia de Vest s-a format pe fundul lacului Panonic. S-a format din aluviunile aduse de ape din zonele mai inalte. Are altitudini ce variaza intre 50-100 m. Este una din zonele agricole importante ale tarii. Este traversata de o serie de ape curgatoare de la V la E: Somesul, Crisurile, Mures, Timis. In Campia de Vest exista o serie de asezari umane importante: Satu Mare, Oradea, Arad, Timisoara. In subsol exista petrol si gaze naturale in Campia Timisului si Campia Aradului.

Campia de Vest are trei tipuri de campii:

- campii inalte formate din nisipuri (Campia Vingai);

- campii orizontale formate din nisipuri peste care s-a asternut un strat de loess care mai poarta numele de campii tabulare (Campia Carei, Campia Aradului, Campia Lugojului).

- campiile joase sunt traversate de o serie de ape curgatoare. Aici panta este mica , de aceea apele curgatoare meandreaza.

In momentele cu precipitatii mai bogate, raurile se revarsa, producand inundatii, de aceea pe unele sectoare exista diguri: Campia Somesului, Campia Crisurilor, Campia Timisului.

Campia Romana

Limite:

N - Podisul Getic, Subcarpatii de Curbura, Podisul Barladului;

V, S, E - Dunarea.

Este cea mai intinsa unitate de relief din Romania. Are altitudini cuprinse intre 6-7 m si 300 m. Este mai ingusta in partea de vest si mai lata in partea de E. Este acoperita cu un strat de loess a carui grosime variaza intre 4-5 m in partea de V si peste 40 m in partea de E. In partea de vest este inclinata de la N spre S, acest lucru fiind demonstrat de cursurile apelor Jiu si Olt. Partea Centrala si de E este inclinata de la N-V spre S-E. Acest lucru este demonstrat de cursul urmatoarelor ape: Arges, Ialomita, Buzau. In partea de E a Campiei Romane exista in loess adancituri, numite crovuri. In Campia Romana exista petrol si gaze naturale. Asezarile umane importante sunt: Galati, Braila, Focsani, Buzau, Slobozia, Urziceni, Bucuresti, Ploiesti, Targoviste, Pitesti, Craiova.

Campia Romana are trei sectoare:

- sectorul de vest;

- sectorul central;

- sectorul de est.

Sectorul de vest se mai numeste si Campia Olteniei. El se desfasoara intre Olt in partea de est si Dunare in partea de vest. Este cel mai ingust sector. Este format din urmatoarele campii: Blahnitei, Bailestilor, Romanatilor. Sunt campii orizontale - tabulare.

Sectorul central se intinde antre Olt  in vest si Arges in est. Este usor inclinat spre S-E.

Campii inalte:

- Pitestiului;

- Targoviste;

- Ploiestiului.

Campii orizontale:

- Boianului;

- Gavanu-Burdea;

- Burnasului;

- Vlasiei.

Campii joase:

- Titu;

- Gherghitei.

Sectorul de est se mai numeste si Campia Baraganului. In ea exista lacuri cu apa sarata: Amara si Sarat.

Campiile care intra in componenta Baraganului sunt:

Campii inalte:

- Ramnicului;

- Covurlui;

Campii tabulare:

- Mostistei;

- Ialomitei;

- Buzaului.

Campii joase:

- Siretului Inferior

Campia Romana este cea mai importanta regiune agricola a tarii noastre.

Delta Dunarii

Limite:

N - granita cu Ucraina;

S - Podisul Dobrogei, complexul lagunar Razim-Sinoe;

E - Marea Neagra.

Este cel mai nou pamant al tarii noastre. Este o campie in formare. Dactorii care contribuie la formarea Deltei Dunarii sunt: lipsa mareelor, raportul mare de aluviul al Dunarii, curentii circulari ai Marii Negre.

Delta Dunarii incepe din apropierea satului Patlageanca unde Dunarea se bifurca in bratele Tulcea si Chilia. In apropiere de orasul Tulcea, Dunarea se mai bifurca in bratele Sulina si Sfantu Gheorghe in partea de sud. Altitudinile variaza intre 0,5 m si 12 m. In Delta Dunarii exista si locuri uscate, numite grinduri. Grindurile sunt dupa felul cum au luat nastere: fluviale, marine, continentale. Grindurile fluviale s-au format datorita aluviunilor aduse de Dunare: Gorgova. Cele marine s-au format datorita curentilor marini: Letea , Saraturile, Caraorman. Cea mai mare altitudine este in grindul Letea de 12 m.

Vegetatia Deltei Dunarii este variata, formata din stuf care se exploateaza in vederea obtinerii celulozei, papura, salcii si stejar pe grindul Letea.

Din punct de vedere al animalelor, Delta Dunarii este bogata si variata. Exista cca. 300 de specii de pasari, majoritatea fiind calatoare: pelicanul, berzele, egretele, gastelel salbatice. Animale: mistretul, vidra, bizamul. Pesti: sturion, stiuca.

Clima Deltei Dunarii se caracterizeaza prin urmatoarele elemente:

- temperatura anuala de 11⁰C;

- temperatura medie a verii de 24⁰C;

- temperatura medie a iernii de -1; +1⁰C

- se simte influenta crivatului si aurul tropical si mediteranean;

- influenta Marii Negre este limitata.

- precipitatiile variaza intre 400-500 mm.

Clima

Este valoarea mijlocie (media) elementelor climei:

- temperatura aerului;

- presiunea aerului;

- miscarile aerului;

- precipitatiile.

Valoarea medie a acestor elemente pe o perioada indelungata de timp pe o zona intinsa.

Factorii care determina clima sunt:

- asezarea pe glob;

- asezarea pe continent;

- miscarile maselor de aer (vanturile);

- relieful;

- altitudinea;

- Marea Neagra.

Asezarea pe glob:

Romania este asezata la egala distanta de Ecuator si Polul Nord, deci se afla in plina zona de clima temperata (paralela de 45⁰ lat. N).

Asezarea pe continent:

Romania este asezata aproape in centrul continentului, departe de Oceanul Atlantic care ar fi putut influenta determinant clima deci, clima Romaniei are un caracter continental.

Miscarea maselor de aer:

Pe teritoriul Romaniei se intalnesc mai multe influente. In vest se simt influentele oceanice datorita vanturilor de vest. Vanturile de vest influenteaza regimul precipitatiilor. Precipitatiile in Romania scad de la V spre E. In nord se simt influentele nordice casre vin de deasupra Oceanului Atlantic din zona Islandei. Acestea aduc iarna ninsori bogate si ger. In N-E se simt influentele continental-excesive din restul continentului. De aici sufla crivatul care iarna viscoleste zapada si aduce temperaturi scazute si vara aduce seceta. In sud si sud-est in mod special vara se simt influentele mediteraneene si tropicale. Atunci cand aerul tropical stationeaza mai mult timp deasupra tarii, apare fenomenul de seceta, deci Romania este o zona de trecere sare alte timpuri climatice.

Clima din tara noastra este temperat continentala de tranzitie. Face trecerea de la tipul temperat-oceanic la tipul continental excesiv din estul Europei.

Sub aspectul altitudinii, clima poate fi clasificata astfel:

- de campie;

- de podis si deal;

- montana.

Muntii, prin orientarea culmilor pot influenta local clima, ca de exemplu in Carpatii Orientali. Temperatura aerului scade odata cu altitudinea. La fiecare 1000 m temperatura aerului scade cu 6⁰.

Marea Neagra

Are o influenta limitata asupra climei Romaniei. Limita influentei Marii Negre este de 20 km de la tarm. Acest lucru se datoreaza faptului ca Marea Neagra este o mare continentala.

Caracteristici ale elementelor climei

Elementele climei sunt:

- temperatura aerului;

- presiunea aerului;

- precipitatiile;

- vanturile.

Temperatura aerului variaza in functie de anotimp si altitudine.

Temperatura medie anuala:

- 110C ca medie anuala a temperaturii se intalneste in:

- Lunca Dunarii;

- Litoralul Marii Negre;

- Delta Dunarii;

- Campia Timisului.

Valori de temperatura anuala se intalnesc in urmatoarele zone:

- Campia Romana;

- Podisul Dobrogei;

- Campia de Vest.

Temperaturi intr 6-10 0C se intalnesc in urmatoarele zone:

- Subcarpatii;

- Podisul Moldovei;

- Depresiunea Colinara a Transilvaniei;

- Dealurile de Vest.

Temperaturi medii anuale intre 0-6 0C se intalnesc in Carpati.

Temperaturi medii in luna ianuarie:

- peste 0 0C - partea de sud a Podisului Dobrogei;

- intre 0-3 0C - Delta Dunarii, Podisul Dobrogei, Lunca Dunarii, o parte din Campia Romana, Campia si Dealurile de Vest.

Temperaturi medii ale lunii ianuarie:

- -3;-6 0C - o parte din Campia Romana, Podisul Moldovei, Subcarpati, Depresiunea Colinara a Transilvaniei.

Temperaturi medii ale lunii ianuarie de peste -10 0C se intalnesc in Carpati.

Temperaturi medii in luna iulie de peste 28 0C se intalnesc in Lunca Dunarii.

Temperaturi cuprinse intre 20-23 0C se intalnesc in: Campia Romana, Delta Dunarii, Podisul Dobrogei, o parte din Podisul Moldovei, Campia si Dealurile de vest.

Temperaturi cuprinse intre 16-20 0C se intalnesc in Subcarpati, o parte din Depresiunea colinara a Transilvaniei.

Temperaturi sub 8⁰C se intalnesc in zona montana.

Reparti]ia precipita]iilor in Romania

In Romania precipitatiile nu sunt repartizate uniform in teritoriu. Pe durata anului, cele mai ploioase luni sunt martie si iunie, iar secetoase februarie si august. Factorii care influenteaza repartitia precipitatiilor sunt: altitudinea si influentele exercitate in teritoriu. Cea mai secetoasa zona a tarii noastre este partea de S-E unde media precipitatiilor este de 400 mm.

In zona de campie media precipitatiilor variaza intre 400-600 mm.

In zona de podis si deal cantitatea precipitatiilor variaza intre 600-800 mm.

In zona montana de pana la 1000 m, cantitatea de precipitatii variaza intre 800-1000 mm, iar in muntii de peste 1000 m, media precipitatiilor variaza intre 1000-1200 mm. In zona montana predomina precipitatiile sub forma de zapada. Aceasta in muntii mai inalti se mentine un numar mare de zile pe an.

Amplitudinea termica este diferenta dintre media temperaturii si media timpului iernii. Temperaturi maxime care s-au inregistrat pe teritoriul tarii noastre a fost de 40,5⁰C in localitatea Ian Sian de langa Braila in anul 1951. Temperatura maxima minima s-a inregistrat in 1942 in localitatea Bod din depresiunea Brasov de -38⁰C.

Nuante climatice

Etajele climatice din tara noastra dunt:

- etajul alpin;

- etajul montan;

- etajul dealurilor inalte;

- etajul dealurilor joase;

- etajul de campie;

- etajul Deltei Dunarii;

- etajul litoralului.

Incursiunea termica este fenomenul de stationare a aerului rece in depresiunile intramontane mai mult timp.

Amplitudinea termica este diferenta dintre media de timp a verii si media temperaturii iernii.

Nuan]e climatice

Etajele climatice din tara noastra sunt:

- etajul alpin;

- etajul montan;

- etajul dealurilor inalte;

- etajul dealurilor joase;

- etajul de campie;

- etajul litoralului;

- etajul Deltei Dunarii.

Etajul alpin:

Se intalneste la peste 2000 m. Are temperaturi medii anuale scazute in jurul valorii de 0⁰C. Iernile sunt geroase (sub -10⁰C). Are precipitatii bogate. Verile sunt foarte scurte si racoroase. Vanturile sunt puternice.

Etajul montan:

Specific muntilor cu altitudini cuprinse intre 800-1000 m. Se caracterizeaza prin temperaturi care scad cu altitudinea. Precipitatii relativ bogate.

Etajul dealurilor inalte:

Caracterizeaza regiunile deluroase cuprinse intre 500-800 m. Are multe precipitatii. Valori medii ale temperaturii.

Etajul dealurilor joase:

Cuprinde regiunile cu altitudini de 200-500 m.

Etajul de campie:

Se caracterizeaza prin valori termice ridicate, dar cu precipitatii diferentiate (mai mari in Campia de Vest decat in Campia Romana).

Etajul litoralului si Deltei Dunarii:

Aici cad cele mai reduse precipitatii. Se inregistreaza valori mai ridicate ale temperaturii in timpul unui an.

Sectoarele de influenta climatica:

1. Climatul cu influente climatice, in centrul si vestul tarii.

2. Climatul cu influente submediteraneene in partea de S-V.

3. Climatul de ariditate in partea estica.

4. Climatul cu influente scandinavo-baltica in nord.

5. Climatul cu influente pontice in extremitatea estica.

6. Sectoare cu climat de tranzitie.

Hidrografia

Factorii care influenteaza hidrografia sunt:

- clima;

- relieful;

- structura geologica a litosferei;

- miscarea maselor de aer;

- dispunerea culmilor muntoase.

Dunarea

Dunarea este al doilea fluviu ca marime din Europa dupa Volga. Are o lungime de 2 860 km. Are un bazin hidrografic de 803 000 km2. Este cel mai important fluviu al Europei sub aspectul navigatiei fluviale. Importanta sa a crescut dupa ce s-a construit canalul Dunare-Main-Rin. Astfel Dunarea leaga Marea Neagra de Marea Nordului. Ea trece prin zece tari: Germania, Austria, Slovacia, Croatia, Ungaria, Iugoslavia, Romania, Bulgaria, R. Moldova (500 m), Ucraina. Uda patru capitale: Viena, Bratislava, Budapesta si Belgrad. Pe teritoriul Romaniei are 1075 km2. Face granita dintre:

- Romania si Iugoslavia (S-V);

- Romania si Bulgaria (S);

- Romania cu R. Moldova si Ucraina (E).

Pe teritoriul tarii noastre intra la Bazias si are patru sectoare:

1. Bazias - Portile de Fier I, Gura Vaii;

2. Portile de Fier I - Calarasi;

3. Calarasi - Braila;

4. Braila - Marea Neagra.

1. Sectorul Bazias - Portile de Fier I este defileul Dunarii. Este cel mai lung defileu din Europa. Are o lungime de 144 km2. La Portile de Fier s-a construit o hidrocentrala impreuna cu Iugoslavia. Inainte de construirea hidrocentralei, acest sector al Dunarii era foarte greu de traversat, deoarece existau repezisuri si stanci subterane. Cel mai periculos sector era la Cazane in dreptul m-tilor Almajului.

2. Sectorul Portile de Fier I - Calarasi este considerat Lunca Dunarii. Aici latimea Luncii variaza de la cateva sute de m, la cativa km. In acest sector s-au facut lucrari de desecare a mlastinilor si lacurilor care au fost redate agriculturii.

3. Sectorul Calarasi-Braila este cel mai lat al Dunarii. In acest sector se afla Balta Ialomitei si Balta Brailei. Balta Brailei este cea mai lata zona a Luncii Dunarii de cca. 25 km. In Balta Brailei s-au facut lucrari de desecare care au dus la redarea acestei zone agriculturii. Este una din cele mai fertile zone ale tarii noastre. Se mai numeste si Insula Mare a Brailei.

4. Sectorul Braila - Marea Neagra este sectorul maritim al Dunarii. Este considerat maritim, deoarece pot circula vase maritime de tonaj mijlociu. Pe acest sector, Dunarea are o adancime de cca. 7-12 m. Debitul Dunarii variaza intre 5500-6500 m 3/3. Dunarea aduce in zona Deltei cca. 60 000 000 de tone de aluviuni annual.

Raurile interioare

Au o forma radiara. Debitul acestora variaza in raport de anotimp si locul de unde izvorasc. Cele mai mari rauri din Romania sunt: Mures, Olt, Siret, Prut. Tisa face granita in nord dintre Romania si Ucraina pe o portiune de 60 km². In acest sector Tisa primeste din depresiunea Maramuresului, Viseul si Iza. Somesul are doua izvoare: Somesul Mic (muntii Rodnei) si Somesul Mare (muntii Apuseni). Acestea se unesc in apropiere de orasul Dej, dupa care traverseaza Podisul Somesan, Dealurile de VEst, Campia de Vest unde uda Satu Mare. Crisurile sunt: Crisul Repede, Crisul Negru si Crisul Alb. Crisul Repede strabate depresiunea Vad-Borod. Toate trei traverseaza Dealurile de VEst, Campia Crisurilor unde uda Oradea. Crisul Negru strabate depresiunea Beius, Dealurile de VEst, Campia Crisurilor. Crisul Alb strabate depresiunea Zarandului si traverseaza ampia si Dealurile de Vest. Toate Crisurile izvorasc din muntii Apuseni.

Muresul izvoraste din muntele Hasmasu Mare. Traverseaza de la S la N depresiunea Giurgeului, iese din Carpatii Orientali formand defileul Muresului intre Toplita si Deda. Intra in Depresiunea Colinara a TRansilvaniei pe care o strabate spre S-V. Aici face limita sudica a Campiei Transilvaniei unde uda orasele Reghin, Targu Mures, Alba-Iulia, apoi incepe la sudul muntilkor Apuseni. Traverseaza Dealurile de Vest si Campia de vest unde uda Aradul.

Raurile din S-V sunt: Bega, care izvoraste din muntii Poiana Rusca, traverseaza Dealurile de Vest si Campia Timisului. Aici uda Timisoara. Este singurul rau care are canal din Romania. Timisul izvoraste din muntii Semenicului, traverseaza Dealurile de Vest si Campia de Vest si se varsa in Dunare.

Carasul si Nera izvorasc din muntii Banatului.

Lacurile

Lacurile sunt ape stattoare de suprafata.

Lacurile pot fi clasificate dupa:

a) forma de relief in care se afla:

- de munte;

- de podis si deal;

- de campie;

- de pe tarmul Marii Negre.

b) origine:

- glaciare;

- de baraj natural;

- vulcanice;

- antropice;

- lagune;

- limanuri;

- in ocne de sare;

- in crovuri;

- in forme carstice;

- iazuri.

Lacuri glaciare

S-au format in circurile glaciare formate de ghetari. In Romania sunt cca. 170 de lacuri glaciare. Suprafata lor este in general mica. Majoritatea lacurilor glaciare sunt in Carpatii Meridionali:

- in Fagaras: Balea, Podragu, Capra Iezer;

- in Parang: Galcescu;

- in Retezat-Godeanu: Bucura, Zanoaga.

Bucura este cel mai intins lac glaciar din Romania. Are o suprafata de cca 10 ha. Zanoaga este cel mai adanc lac glaciar din Romania. Are o adancime de cca 29 m.

In Carpatii Orientali lacuri glaciare exista numai in muntii Rodnei: Lala.

Lacuri de baraj natural

Sunt foarte putine. S-au format prin alunecarile de teren datorate cutremurelor sau precipitatiilor abundente. In Carpatii Oreintali exista Lacul Rosu.

Lacuri vulcanice

S-au format in craterele unor vulcani stinsi, ca de exemplu lacul Sfanta Ana din masivul Ciomatu.

Lacuri antropice

Au luat nastere datorita activitatii omului. Sunt doua categorii de lacuri antropice: cele care au luat nastere in urma construirii hidrocentralelor si lacuri de agrement.

Ex: Portile de Fier I si II, Vidra, Vidraru, Izvorul Muntelui; lacuri de agrment: Snagov, Caldarusani, Herastrau, Floreasca, Tei, Pantelimon.

Lagune

S-au format prin bararea unor golfuri ale Marii Negre de curentii acesteia prin cordoane de nisip, numite grinduri. Cel mai intins complex lagunar este Razim Sinor, care are o suprafata de cca 700 km².

Limanuri

Sunt de doua feluri:

a) maritime - au luat nastere prin blocarea gurilor de varsare ale unor ape curgatoare care se varsau direct in mare: Babadag, Techirghiol. Tasaul, Mangalia;

b) fluviale - s-au format prin blocarea gurilor de varsare ale unui afluent de catre raul colector: Snagov, Caldarusani.

Lacuri in masive de sare

S-au format in zona subcarpatica, Depresiunea Colinara a Transilvaniei, depresiunea Maramures. Au luat nastere prin inundarea unor goluri parasite: Slanic-Prahova, Telega, Ocnele Mari, Ocna Sibiului, Ocna Muresului, Ocna Dejului, Lacul Ursu, Ocna Sugatag, Costiui.

Lacuri in crovuri

Se intalnesc in zona de campie caracteristice fiind partii de est a Campiei Romane. Apa acestor lacuri este dulce sau sarata. Lacuri cu apa sarata: Amara de langa Slobozia si Lacul Sarat de langa Braila. Asemenea lacuri au luat nastere prin ascensiunea sarurilor spre suprafata litosferei.

Lacuri in forme carstice

Nu au apa in permanenta. Cele mai cunoscute lacuri in forme carstice din Romania sunt: Varasoaia (muntii Apuseni), Zaton (Podisul Mehedinti).

Iazuri

Sunt amenajari sedimentare pe cursul unor ape curgatoare. Aceastea sunt amenajate pentru a avea o rezerva de apa pentru irigatii, adapatul animalelor, piscicultura. Cele mai multe iazuri se intalnesc in Campia Transilvaniei, Campia Jijiei.

Apele subterane

Au luat nastere prin infiltrarea apei din precipitatii. Apa in litosfera se gaseste la diferite adancimi. Apa care se afla mai spre suprafata litosferei se numeste panza freatica, iar cea de la adancimi mai mari, apa de adancime. Apa panzelor freatice alimenteaza puturile din gospodariile populatiei. Apa de adancime se scoate prin foraje speciale. Atunci cand apa contine o cantitate mai mare de minerale, se numeste apa minerala. Izvoarele isi au obarsia in apele freatice.

Marea Neagra

Vecini:

N - Ucraina, Rusia;

V - Romania, Bulgaria;

S - Turcia;

E - Georgia.

Din punct de vedere al caracteristicilor, Marea Neagra este o mare continentala, iar din punct de vedere al asezarii este o mare intercontinentala, deoarece ea separa Europa de Asia.

Tarmurile sunt putin crestate. Prezinta articulatii in nord. Cele mai importante articulatii sunt: Golful Odessa, Peninsula Crimeea, Marea Azov. Marea Azov comunica cu Marea Neagra prin stramtoarea Kerci. Marea Neagra este taiata de paralela de 45⁰ lat. N prin partea de N.

Suprafata Marii Negre este de 413 490 km². Impreuna cu Marea Azov are     462 535 km².

Relieful Marii Negre este format din:

- platforma continentala (pana la 200 m);

- abruptul marii (intre 200-1600 m);

- fundul marii (peste 1600 m).

Adancimea maxima este de 2211 m si se afla in partea central-sudica. Clima din Marea Neagra este temperat continentala in zona centrala si de nord si subtropicala in partea de sud.

Curentii:

Marea Neagra are numai curenti orizontali de suprafata. Acestia au drept cauza vanturile de N-E (crivatul). Vantul de N-E are forma criculara. Marea Neagra comunica cu Marea Mediterana  prin intermediul Marii Marmara prin stramtorile Bosfor si Dardanele. In aceste doua stramtori exista doi curenti: unul de suprafata care circula dinspre Marea Neagra spre Marea Mediterana si unul de adancime care circula dinspre Marea Mediterana spre Marea Neagra. Acest lucru are drept cauza diferentele de salinitate dintre apele Marii Mediterane si apele Marii Negre. Marea Neagra primeste prin apele curgatoare un aport de apa dulce mai mare decat cea care se evapora intr-un an, de aceea Marea Neagra se afla intr-un proces de transgresiune (de invadare a uscatului). Apele cele mai importante care se varsa in Marea Neagra sunt: Dunarea, Nipru, Nistru, Bug.

In Marea Neagra nu exista curenti verticali, deci salinitatea nu este omogena. Exista doua strate de apa cu salinitati diferite: un strat de suprafata pana la 200 m, cu salinitate mai mica de cca 17-18 ⁰/₀₀ si un strat cu salinitate mai mare la adancimi de peste 200 m cu o slainitate de cca 22-29 ⁰/₀₀. Salinitatea Marii Mediterane este de      29-30 ⁰/₀₀.

Viata in Marea Neagra:

Este posibila pana la cca 200 m adancime. Vietuitoare: calcanul, calutul de mare, guvidul, rechinul, vegetatie (plancton).

Importanta economica:

Marea Neagra inlesneste legatura tarilor riverane (vecine) cu Oceanul Planetar. In platforma continentala exista petrol si gaze naturale care sunt exploatate de Romania si Ucraina.

Vegetatia, fauna si solurile

Vegetatia este dispusa:

- zonal (pe suprafete intinse);

- azonal (pe suprafete mici).

Factorii care influenteaza raspandirea vegetatiei sunt:

- latitudinea;

- clima;

- relieful;

- solurile.

Vegetatia azonala

Zonele de vegetatie din tara noastra sunt:

- stepa;

- silvostepa;

- etajele de padure;

- alpina.

Vegetatia zonala

Stepa

Se intalneste pana la cca. 200 m alt. Se caracterizeaza prin ierburi marunte (vegetatie ierboasa) si prin arbusti de genul porumbarului, macesului. Se intalneste in estul Campiei Romane (Baragan), in parte din Podisul Moldovei, in parte din Campia de Vest si in parte din Podisul Dobrogei.

Animalele: rozatoare, reptile, pasari (vrabia, cioara), vulpea, lupul, dihorul.

Silvostepa

Se mai numeste si stepa cu paduri. Se intalneste pana la 200 m alt. Se caracterizeaza prin aparitia padurilor de stejar. Printre speciile de stejar intalnite, amintim stejarul pufos si stejarul brumariu. Silvostepa se intalneste in partea centrala si de vest a Campiei Romane, in Campia de Vest, o parte din Podisul Dobrogei si o parte din podisul Moldovei.

Animalele: rozatoare, reptile, pasari (vrabia, cioara), vulpea, lupul, dihorul.

Zona etajelor de padure

Se intinde intre 200-1800 m alt.

Este formata din:

- etajul stejarului (200-500 m);

- etajul fagului (500-1200 m);

- etajul coniferelor (1200-1800 m).

Etajul stejarului se intalneste in campiile mai inalte si in dealurile mai joase: Dealurile de Vest, Depresiunea Colinara a Transilvaniei, Podisul Moldovei, Podisul Getic.

Etajul fagului ocupa mai mult de ¹/₃ din suprafata forestiera a tarii si se intalneste in dealurile mai inalte, subcarpati si in muntii cu altitudine mai mica.. Alaturi de fag, in acest etaj mai apar si alte specii de arbori: carpen, ulm, jugastru, tei).

Etajul coniferelor este format din: molid, brad si pin si se intalneste in zona de munte.

Animalele din zona etajelor de padure sunt: vulpea, lupul, rasul, ursul, gainusa de padure, mistretul.

Zona alpina

Are o zona alpina propriu-zisa si o zona subalpina.

Zona alpina este formata numai din ierburi care sunt folosite pentru pasunat vara, iar zona subalpina este formata numai din arbusti taratori (ienupar, jnepeni).

Animalele de aici sunt: capra neagra, vulturul.

Vegetatia azonala

Se intalneste in luncile apelor, pe solurile saraturoase, mlastinoase, nisipoase si in partea de S-V a tarii. Vegetatia luncilor: plop, salcie, rachita, trestie, papura. In partea de S-V, datorita influentelor mediteraneene, apar: liliacul salbatic, carpinita, mojdreanul, iasomia, rozmarinul, castanul comestibil, smochinul. Dintre animale exista vipera cu corn si scorpionul.

Solurile

Solul este partea afanata de la suprafata litosferei unde se inmagazineaza substantele minerale: apa si humusul, necesare dezvoltarii plantelor. Humusul a luat nastere in urma transformarii organismelor animale si vegetale. Principala calitate a solului este fertilitatea.

Solurile sunt:

- zonale;

- azonale.

Solurile zonale sunt:

- molisolurile;

- argiluvisolurile;

- cambisolurile;

- spodosolurile.

Solurile zonale sunt:

- aluvionare;

- nisipoase;

- saraturoase.

Molisolurile sunt cele mai fertile. Se intalnesc in zona de stepa si silvostepa in: Campia Romana, Campia de Vest, Podisul Dobrogei, Campia Jijiei).

Din categoria lor, fac parte solurile:

- balane din Dobrogea;

- cernoziomul (negru, maroniu, levigat);

- cenusii.

Argiluvisolurile sunt mai putin fertile decat molisolurile si se intalnesc in campiile mai inalte si delaurile mai joase, de obicei in etajul stejarului.

Acestea sunt:

- brun-roscate;

- brune.

Sunt bune pentru cultura pomilor fructiferi si a vitei de vie.

Cambisolurile se intalnesc in dealuri mai inalte si muntii mai mici, de obicei in etajul fagului.

Solurile din aceasta categorie sunt:

- brune;

- brun-roscate.

Nu sunt bune decat pentru flora spontana (nu sunt roditoare).

Spodosolurile se intalnesc in etajele coniferelor si in zona alpina. Nu sunt fertile.

Solurile care fac parte din aceasta categorie sunt:

- podzolurile;

- brun-acide.

Solurile azonale:

Solurile aluvionare se intalnesc in luncile apelor curgatoare. Asemenea soluri sunt bune pentru legumicultura.

Solurile saraturoase nu sunt fertile datorita cantitatii mari de saruri. Pot fi folosite ca pajisti (pasuni).

Solurile nisipoase din Romania sunt foxate prin culturi de vita de vie si plantatii de salcam. Asmenea soluri se intalnesc in sudul Olteniei

Mediul natural

Prin mediul natural se intelege starea initiala a urmatoarelor elemente:

- relief;

- clima;

- vegetatie;

- soluri.

Mediul natural a fost viciat (degradat, poluat) de om si activitatile umane, seci, actualmente vorbim teoretic despre mediul natural. Activitatea umana a dus la poluarea litosferei prin intermediul  intreprinderilor etc. Degradarea vegetatiei s-a facut prin adaugarea la sol a ingrasamintelor, insecticidelor, etc., prin taierea masiva de paduri si prin disparitia animalelor.

Degradarea reliefului

Datorita abuzurilor savarsite de oameni, unele state ca si Romania au luat masuri legislative pentru protejarea unor zone impotriva poluarii. Aceste zone protejate de lege se numesc rezervatii.

Rezervatii complexe:

- Parcul National Retezat;

- Muntii Bucegi;

- Rezervatia biosferei Deltei Dunarii;

- Muntii Rodnei.

Rezervatii speologice:

- Pestera ursilor;

- Pestera Scarisoara;

- Pestera Vantului;

- Pestera Comarnic;

- Pestera Cioclovina.

Rezervatii geologice:

- Deturnatele;

- Ponoarele;

- Lacul Fara Fund;

- Muntele de Sare;

- Pietrele Domamnei.

Rezervatii forestiere:

- Simeria;

- Cheia;

- Caldarusani;

- Stoicanesti;

- Comana;

- Slatioara;

- Dealu Mare.

Rezervatii floristice:

- Lacul Retea;

- Valea Mare;

- Cheile Carasului;

- Borsec;

- Saru Dornei.

Numarul popula]iei [i evolu]ia numerica

Romania are o populatie de 22 500 000 de locuitori (1992). Populatia Romaniei nu este repartizata in teritoriu. Include tara noastra in randul tarilor cu o populatie medie. Dintre vecinii Romaniei, Ucraina are peste 50 000 000 locuitori.

Populatia poate fi caracterizata in fuctie de:

- natalitate;

- mortalitate.

- sporul natural.

Natalitatea este numarul de nascuti vii la 1000 de locuitori in timp de un an. Mortalitatea este numarul de decedati la 1000 de locuitori in timp de un an. Sporul natural este diferenta dintre natalitate si mortalitate. Acesta este pozitiv si negativ. Sporul natural al Romaniei a fost pozitiv si crescator intr 1930-1967, intre 1967-1991 acesta a fost pozitiv descrescator, iar intre 1992 si pana in prezent, sporul natural este negativ. In 1999 natalitatea a fost de 10,5%, mortalitatea de 12 ⁰/₀₀, iar sporul natural de -1,5 ⁰/₀₀.

Densitatea [i reparti]ia geografica a popula]iei

Densitatea medie a populatiei din tara noastra este de 95 loc/km². Densitatea medie a Romaniei este putin mai mica decat densitatea medie a Europei (cca. 100 loc/km²).

In teritoriu, densitatea populatiei variaza in functie de:

- altitudine;

- clima

Cele mai populate zone ale tarii unde densitatea este peste 150 loc/km², sunt parti din:

- Campia Romana;

- Podisul Moldovei;

- Campia si Dealurile de Vest;

- Depresiunea Colinara a Transilvaniei;

- partea central sudica a litoralului Marii Negre.

Densitati care variaza intre 50-100 loc/km², se intalnesc in parti din unitatile geografice:

- Campia Romana;

- Podisul Getic;

- Depresiunea Colinara a Transilvaniei;

- Campia si Dealurile de Vest.

Densitati de cca. 25 loc sau sub 25 loc /km² se intalnesc in:

- munti;

- Podisul Dobrogei;

- partea estica a Campiei Romane.

Structura popula]iei

Structura populatiei poate fi realizata dupa mai multe criterii:

- varsta si sex;

- nationala;

- pe medii;

- religioasa;

- profesionala.

Structura dupa varsta si sex

Poate fi realizata sub forma unei diagrame, care se numeste "Piramida Varstelor". Ea este realizata pe cele doua sexe masculin si feminin. Din observarea piramidei varstelor se vede ca generatia tanara intr 0-10 ani este in scadere. Cauza este scaderea natalitatii. Intre 10-20 ani se observa o crestere a numarlui de locuitori. Intre 20-30 de ani se observa o crestere a populatiei, pregananta diind la 30 de ani, datorita masurilor luat de regimul comunist pentru cresterea natalitatii, avand ca an de varf 1967. De la 30-50 de ani de observa o crestere a populatiei. Intre 50-80 de ani se observa o continua scadere. Se mai observa faptul ca populatia Romaniei este  in imbatranire, aceasta si datorita cresterii spreantei de viata care, in ultimele decenii s-a mutat de la 60 la 70 de ani.

Romania nu beneficiaza precum tarile vestice ale Europei de spor natural provenit din emigratie.

Pe sex, se observa la varsta  intre 0-10 ani un numar mai mare de barbati. DE la 10 pana la 50 de ani, structura intre barbati si femei este aproximativ echilibrata. Peste 50 de ani, numarul femeilor este mai mare decat al barbatilor.

Structura nationala

Structura nationala in Romania se prezinta astfel:

- romani;

- maghiari;

- romi;

- germani.

Minoritati:

- turci;

- tatari;

- bulgari;

- ucrainieni;

- greci;

- evrei;

- sarbi;

- polonezi;

- croati;

- slovaci.

Romanii au reprezentat in urma recensamantului din 1977 88,1% din populatia Romaniei, iar la cel din 1992, au reprezentat 89,4%, deci se constata o crestere a numarului romanilor. La asemenea proportie, statul roman poate fi considerat stat national unitar.

Minoritatile nationale

Maghiarii, la recensamantul din 1977 erau de 7,9% din populatie, iar la cel din 1992 erau de 7,1%, deci se constata ca numarul maghiarilor a scazut. Maghiarii sunt majoritari, impreuna cu secuii si ciangaii in judetele Harghita si Covasna. Sunt destul d emukti, dar nu majoritari, in judetele Mures, Cluj si Bihor.

Romii au fost la recensamantul din 1977 1,1% din populatie, iar in 1992 de 1,8%, deci numarul lor a crescut.. Romii sunt prezenti in toate regiunile Romaniei. Acestia, la origine sunt indieni si pakistanezi.

Germanii, in 1977 au fost de 1,6%, iar in 1992 de 0,5%, deci se constata o drastica micsorare a lor, aceasta datorita emigratiei in Germania. Acestia au venit in doua etape in Romania: in sec. al XII-lea au venit sasi si s-au stabilit in sudul Depresiunii Colinare a Transilvaniei, fiind destul de multi in judetele Brasov si Sibiu, iar intre secolele XVIII-XXI au fost adusi svabii care s-au asezat in Banat.

Structura pe medii

Se refera la mediul urban si la cel rural. Proportia dintre cele doua medii a devenit favorabila mediului urban in 1997, cand proportia este de 55% din numarul populatiei, iar  pentru mediul rural, proportia este de 45% din populatie.

Structura confesionala

Religia dominanta in cadrul populatiei este crestin-ortodoxa.

Alte religii oficiale in Romania:

- romano-catolici;

- greco-catolici;

- calvini;

- luterani s.a.m.d.

Popula]ia activa. Romanii din afara hotarelor

Prin populatia activa se intelege acea parte a populatiei care este cuprinsa in activitati social-economice. In Romania, populatia activa este de aproximativ 50%. Populatia inactiva este formata din tineri: elevi, studenti si pensionari.

Populatia activa este:

- ocupata;

- neocupata;

Prin populatia ocupata intelegem cei care sunt angajati intr-unul din cele trei sectoare: primar, secundar, tertiar.

Populatia activa neocupata este reprezentata de someri.

Sectorul primar se refera la populatia care lucreaza in agricultura si silvicultura. 37% din populatia activa lucreaza in acest sector. In ultimul deceniu se constata o crestere a proportiei celor care lucreaza in sectorul primar. Aceasta crestere are drept cauza transformarile care au loc in economia romaneasca (industrie).

Sectorul secundar este format din cei care lucreaza in industrie. Acestia reprezinta cca. 27% din populatia activa. In acest sector se constata o scadere a proportiei.

Sectorul tertiar curpinde populatia activa din urmatoarele domenii: prestari servicii: comert, transport, turism, medicina, invatamant. Acestia reprezinta 36% din populatia activa.

Dupa formele de proprietate in care lucreaza, populatia activa se poate grupa astfel:

- 60% din populatia activa lucreaza in sectorul particular;

- 30% din populatia activa lucreaza in sectoarele de stat;

- 10% din populatia activa lsucreaza in forme de proprietate mixta sau asociative sau cooperative.

Romanii din afara hotarelor

Datorita unor cauze istorice sau politice, nu toti romanii traiesc intre granitele statului roman.

Exsita doua categorii de romani din afara granitelor:

- prima categorie care traieste in imediata apropiere;

- a doua categorie, care traieste in zone mai indepartate ale tarii.

Romanii din apropierea granitelor, traiesc in provincii care, inainte de 1994 apartinusera Romaniei, asa cum este cazul romanilor din Basarabia, Bucovina de nord si tinutul Hertza, care au fost pierdute in urma tratatului Libentrep Molotov. Aici traiesc cca 3,5-4 milioane de romani. In Peninsula Balcanica. Serbia, Albania, Macedonia, Grecia traiesc grupuri de romani: histro-romanii, macedo-romanii, egleno-romanii. Aici traiesc cca. 1 000 000 de romani. Romanii care traiesc in: Germania, Irlanda, Statele Unite ale Americii, Canada, sunt peste 3 000 000. In Israel traiesc cca. 500 000 de romani care au emigrat din Romania dupa 1967. Se estimeaza ca numarul romtnilor care traiesc in afara granitelor, variaza intre 10-16 milioane.

Vechimea si evolutia asezarilor umane

Teritoriul Romaniei a fost locuit din cele mai vechi timpuri. Acest lucru este dovedit prin descoperirile arheologice care s-au facut.

Cele mai vechi vestigii arheologice dateaza de acum 1 000 000 de ani. Acestea s-au gasit pe Valea Darjovului. In paleolitic, mezolitic si neolitic sunt atestate arheologic comunitati umane pe tot teritoriul Romaniei. Aceste comunitati umane au creat culturi care poarta diferite denumiri dupa numele actualelor asezari unde au fost cele mai pregnante caracteristici, cum ar fi: Cucuteni, Hamangia, Petresti (Transilvania), Boian. In epoca bronzului, au venit in Europa primele popoare indoeuropene. Al II-lea val masiv al popoarelor indoeuropene a venit in Epoca Fierului. Printre acestia se regasesc si cei mai indepartati stramosi ai nostri si anume, tracii. Acestia s-au divizat in douap, dupa cate ne informeaza istoricul antic Herodot, si anume: tracii propriu-zisi care locuiau in Peninsula balcanica si geto-dacii, care au locuit teritoriile de la nord de Dunare.

Pe teritoriul Romaniei, primele asezari umane s-au intemeiat pe tarmul Marii Negre, incepand cu secolul al VII-lea i.H. Coloniile intemeiate sunt:

- Histria;

- Calatis;

- Tomis.

In timpul statului dac, secolul I, i.H. si I d.H., existau asezari intarite, cu tenta urbana, dupa cum sustine Ptolemeu. Pe harta sa sunt trecute in Dacia circa 50 de asemenea asezari, ca: Piroboridava, Sucidava, Argedava, Sarmizegetusa, Regia. Dupa cucerirea Daciei de catre romani, a crescut nivelul de urbanizare prin aparitia unor orase, ca: Napoca, Apullum, Porolism, Drobeta, Sarmizegetusa, Ulpia Traiana. Dupa retragerea romanilor (270-275), nivelul urbanizarii scade in favoarea ruralului. Aceasta situatie se mentine circa pana in secolul al IX-lea, deci toata perioada migratiei popoarelor. Asezari urbane vor aparea cu ocazia primelor formatiuni de tip feudal, ca Bihoria. Dupa aceea, intre secolele XI-XIV, dupa cucerirea Transilvaniei de catre maghiari. Alta serie de orase vor aparea in secolele XIV-XV si anume: Suceava, Brasov, Arad, Timisoara, Craiova, Campulung Muscel, Targoviste, Bucuresti, Galati si capitalele Tarii Romanesti: Ploiesti, Braila, Giurgiu etc.

Actualmente, Romania are 263 de orase, 2 700 de comune si circa 11 000 de sate.

Asezarile rurale si tipologia lor

Prin asezari rurale se intelege comunitati umane mai mari, care traiesc in gospodarii individuale si care au ca ocupatie de baza agricultura.

Elemente caracteristice asezarilor rurale sunt:

- vatra satului;

- mosia satului;

- locuitorii satului;

- forma si structura satelor.

- activitatile economice sau functiile economice.

Vatra satului este suprafata in care sunt construite gospodariile populatiei.

Mosia satului este suprafata din exteriorul vetrei care este lucrata de oameni.

Populatia reprezinta elementul dinamic al asezarilor rurale.

Forma satului daca nu a beneficiat de un plan arhitectonic, este neregulat. Locuintele au fost construite la intamplare (majoritatea). Atunci cand satele s-au construit pe baza unor planuri urbanistice, ele au forme geometrice: patrat, dreptunghi, cerc etc.

Structura satelor se refera la urmatoarele tipuri:

- risipite;

- rasfirate;

- adunate.

Prin functii economice se intelege ocupatia de baza a majoritatii populatiei.

Dupa numarul de locuitori, satele pot fi clasificate astfel:

- sate mici  (pana la 500 de locuitori);

- sate mijlocii (intre 500 - 1 500 de locuitori);

- sate mari (peste 3 000 de locuitori).

Satele risipite se intalnesc in zona montana, pe platformele inalte. Caracteristica acestor sate, este ca gospodariile se gasesc la distanta mare unele de altele intre gospodarii existand portiuni din mosie. Deci, in cadrul unor asemenea sate, vatra satului se condfunda cu mosia satului. Asemenea sate exista in Carpatii Orientali, Carpatii Meridionali si Carpatii Occidentali.

Satele rasfirate sunt acele sate unde in general gospodariile sunt apropiate, dar mai exista si locuri care sunt destinate agriculturii. Asemenea sate exista in Subcarpati, Podisul Getic, Dealurile de Vest. Gospodariile, de obicei se insira de-a lungul unei ape curgatoare, vai, sosele.

Satele adunate su ca principala caracteristica aceea ca gospodariile sunt lipite unele de altele in vederea economisirii terenului agricol. Asemenea sate se intalnesc in Campia Romana, Campia de Vest, Podisul Moldovei, Podisul Dobrogei, Depresiunea Colinara a Transilvaniei si in unele depresiuni intramontane mai intinse: Maramures, Brasov.

Functiile economice:

In raport de zona unde se afla, satele au urmatoarele functii:

- agricola, pentru satele din campie, unde populatia se ocupa cu cultura plantelor;

- pomicola si viticola pentru satele din podis si deal unde se practica pomicultura si viticultura.;

- miniere pentru satele din podis, deal si munte, care se afla pe langa exploatarile miniere;

- sate forestiere din podis, deal si munte, unde populatia se ocupa cu exploatarea si prelucrarea lemnului.

- functii turistice pentru satele din podis, deal, munte, care au peisaje deosebite (agroturism).

Asezarile urbane

Orasele sunt comunitati mai mari in cadrul carora au loc activitati social - economice, administrative, social - politice, culturale si unde ocupatia majoritatii populatiei este neagricola.

Elementele asezarilor umane sunt:

- pozitia (localizarea) oraselor;

- suprafata construita (in care se afla constructiile);

- populatia;

- cantitatea economica (functiile orasului);

- zona limitrofa a oraselor.

Pozitia oraselor trabuie facuta in functie de anume unitati de relief dau rauri.

Suprafata limitrofa este zona din jurul oraselor influentata de activitatile economica si sociala din orase. De obiecei aceasta zona se incadreaza activitatii oraselor. Intre orasele tarii exista numeroase legaturi: economice, dar si de suprastructura (sosele, cai ferate etc.). Acest lucru determina o organizare urbana a oraselor din tara noastra.

Dupa numarul de locuitari, orasele din Romania pot fi clasificate astfel:

- orase cu o populatie de peste 2 000 000 loc.: Bucuresti;

- orase cu o populatie cuprinsa intre 50 000 - 100 000 loc.;

- orase cu o populatie cuprinsa intre 20 000 - 50 000 loc.;

- orase cu o populatie sub 20 000 loc.

Bucuresti este asezat in Campia Romana si este traversat de Dambovita.

Orase intre 100 000 - 350 000 loc.:

- Suceava este asezat in Podisul Sucevei, pe raul Suceava;

- Botosani este asezat in Campia Jijiei, aproape de raul Jijia;

- Iasi este asezat in sudul Campiei Jijiei. Este traversat de raul Bahlui;

- Piatra Neamt se afla in Depresiunea Cracau - Bistrita;

- Bacau se afla la varsarea Bistritei in Siret;

- Focsani se afla in Campia Focsani in apropierea Magurii Odobestilor;

- Galati se afla in apropierea varsarii Siretului in Dunare;

- Braila se afla in Campia Brailei in apropierea Baltii Brailei;

- Constanta se afla in Podisul Dobrogei pe tarmul marii;

- Buzau se afla in Campia Buzarului pe raul Buzau;

- Ploiesti se afla in Campia Ploiestilor;

- Pitesti se afla in Campia Inalta a Pitestilor pe Arges;

- Ramnicu Valcea se afla in Depresiunea Valcea in apropierea Oltului;

- Craiova se afla la zona de contact intre Campia Olteniei si Podisul Getic in apropierea Jiului;

- Drobeta Turnu-Severin se afla in vestul Podisului Getic pe Dunare;

- Brasov se afla in Depresiunea Brasov in apropierea Oltului;

- Sibiu se afla in Depresiunea Sibiu;

- Targu Mures se afla in Depresiunea Colinara a Transilvaniei pe Mures;

- Cluj - Napoca se afla la poalele Dealului Feleac, pe Somesul Mic;

- Baia Mare se afla in nordul Podisului Somesan, pe raul Sasad;

- Satu Mare se afla in Campia Somesului;

- Oradea se afla in Campia Crisurilor pe Crisul Repede;

- Arad se afla in Campia Aradului in apropierea Muresului;

- Timisoara se afla in Campia Timisului, pe raul Bega.

Orase intre 50 000 - 100 000 locuitori:

- Roman se afla la confluenta Moldovei cu Siretul;

- Vaslui si Barlad se afla in Podisul Barladului;

- Onesti se afla in Depresiunea Tazlau - Casin;

- Tulcea se afla in Delta Dunarii pe bratul Tulcea;

- Slobozia se afla in Campia Ialomitei, pe Ialomita;

- Calarasi si Giurgiu se afla pe Dunare;

- Targoviste se afla pe raul Ialomita;

- Alexandria se afla pe raul Vedea;

- Slatina se afla pe raul Olt;

- Sfantu Gheorghe se afla in Depresiunea Brasov;

- Bistrita se afla in Depresiunea Bistrita;

- Meidas se afla pe raul Tarnava Mare;

- Alba Iulia si Turda se afla pe Culoarul Alba-Iulia-Turda;

- Zalau se afla in Dealurile Silvaniei;

- Deva se afla pe Mures;

- Hunedoara se afla la estul muntilor Poiana Rusca;

- Petrosani se afla in Depresiunea Petrosani;

- Resita se afla in Depresiunea Caras - Ezeris;

- Lugoj se afla pe raul Timis.

Clasificarea oraselor

Orasele se pot clasifica dupa mai multe criterii:

- marime;

- locul de asezare;

- forma;

- activitatile economice desfasurate;

- vechime.

Clasificarea dupa marime demografica:

- orase foarte mari (peste 2 000 000 de locuitori);

- orase mari (100 000 - 350 000 de locuitori);

- orase mijlocii (50 000 - 100 000 de locuitori);

- orase mici (20 000 - 50 000 de locuitori);

- orase foarte mici (sub 20 000 de locuitori).

Clasificarea oraselor dupa forma si structura:

Orasele pot avea in functie de regiunile in care se afla, diferite forme geometrice. Reteaua stradala in aceste orase urmareste planul orasului respectiv. Orasele liniare sunt acele orase care au o strada principala spre care converg celelalte artere de circulatie.

Clasificarea oraselor dupa activitatile economice:

- orase cu activitate complexa in care exista cateva ramuri industriale unde reteaua comerciala si de servicii este complexa. Acest sector este dominat de proprietatea particulara (Bucuresti, Iasi, Constanta, Craiova, Pitesti);

- orase care au una - doua ramuri industriale (Resita, Hunedoara);

- orase cu functie agricola (Rosiorii de Vede, Bailesti, Jimbolia);

- orase cu functii miniere (Petrosani, Lupeni, Moldova Noua, Zlatna, Brad);

- orase turistice (Sinaia, Predeal, Baile Herculane, Vatra Dornei, Mamaia, Eforie Nord, Eforie Sud, Costinesti, Mangalia).

Clasificarea oraselor dupa rangul ocupat in sistemul de asezari

- orase de importanta nationala (Bucuresti);

- orase de importanta regionala (Iasi, Galati, Ploiesti, Craiova, Timisoara, Cluj - Napoca, Brasov, Satu Mare, Alba - Iulia, Targu Mures, Sibiu, Pitesti, Titu)

Caracterizarea geografica a orasului Bucuresti

Orasul Bucuresti este cel mai important oras, fiind capitala Romaniei.

Pozitie geografica:

Este asezat in sudul tarii in Campia Romana, mai precis in Campia Vlasiei. Este asezat cam in mijlocul Campiei Romane, la distante aproximativ egale in est si vest, de asemenea dintre nord si sud. Prin Bucuresti trec raurile Dambovita si Colentina.

Evolutia istorica a orasului:

Prima atestare documentara dateaza din 1459, de pe vremea lui Vlad Tepes. Din punct de vedere arheologic, insa, aici exista o asezare mult mai veche. Bucurestiul va ramane capitala Tarii Romanesti pana in 1859, la unirea celor doua tari Romane. In 1862, in urma loviturii de stat a lui Al. I. Cuza, Bucurestiul devine capitala Romaniei. Importanta sa va creste dupa 1918, adica dupa intregirea nationala a Romaniei cand se formeaza Romania Mare. In perioada interbelica, Bucurestiul de dezvolta din punct de vedere edilitar - gospodaresc. Se construiesc o serie de blocuri. Se asaneaza zonele mlastinoase din jurul capitalei, aparand o serie de lacuri: Tei, Herastrau, Snagov. Dupa al II-lea Razboi Mondial, in timpul regimului comunist, Bucurestiul suporta o industrializare fortata si o tipizare a locuintelor. Va aparea o serie de platforme industriale care vor atrage forta de munca din zona limitrofa.

Activitatile economice:

Bucurestiul este singurul oras cu activitate economica complexa.

Aici exista o serie de ramuri ale economiei, ca de ex: industria energetica, metalurgica, constructoare de masini, electronica si electrotehnica, industria alimentara. Bucurestiul are cea mai complexa retea comerciala si de prestari servicii. Are cea mai complexa retea stradala. Are metrou, retea de tramvaie si troleibuze. Este cel mai important centru universitar al tarii noastre. Este cel mai important nod feroviar si rutier al Romaniei. In perioada interbelica, Bucurestiul s-a numit Micul Paris.

Caracterizarea oraselor mai mari

Iasi - este asezat in sudul Campiei Jijiei. Este strabatut de Bahlui. A fost capitala Moldovei circa 300 de ani. Este asezat pe sapte coline, ca si Roma. Este cel mai mare oras dupa Bucuresti sub aspect demografic. Sub aspect economic, are industrie metalurgica, constructoare de masini, electronica, textila, alimentara, de medicamente. Este un important centru cultural. Este cel mai important oras al Moldovei. Are functii tursitice multe.

Timisoara - este cel mai important oras din partea de vest a tarii. Este asezat in Campia Timisului. Este strabatut de Bega. A fost primul oras iluminat din Europa. A fost primul oras in care s-a introdus tramvaiul electric. Sub aspect economic are: industrie chimica, constructoare de masini, textila, alimentara, centru universitar. Are numeroase vestigii istorice: de la Timisoara a inceput revolutia care a dus la rasturnarea regimului comunist.

Cluj - Napoca - este asezat in nord-vestul Depresiunii Colinare a Transilvaniei, pe raul Somesul Mic, la poalele Dealului Feleacu. Este cel mai important oras din Depresiunea Colinara a Transilvaniei. Este un important nod feroviar. Aspect economic: industria chimica, contructoare de masini, textila, alimentara. Se afla pe locul anticei napoca. Aici s-a infiintat primul institut de speologie de catre Emil Racovita. In Cluj - Napoca se afla cea mai mare gradina botanica din tara.

Craiova - se afla pe Jiu, in zona de contact dintre Campia Romana si Podisul Getic. Este un oras medieval. Importanta sa a crescut odata cu stabilirea aici a sediului Baniei. A fost al II-lea oras ca importanta dupa Bucuresti din Tara Romaneasca. Aspect economic: industrie contructoare de masini, textila, alimentara.

Constanta - este asezat in Podisul Dobrogei, pe litoralul Marii Negre. Este un oras antic. A fost infiintat de greci. Are o vechime de 2 500 de ani. Aspect economic: este cel mai mare port maritim al Romaniei. Are cele mai mari santiere navale din zona Marii Negre. Are ramuri de industrie constructoare de vapoare, textila, alimentara. Este un important centru cultural. Pentru vestigiile istorice este un centru turistic important.

Brasov - este asezat in Depresiunea Brasov. Este un oras medieval. A facut legatura dintre cele trei tari romane. Inainte de restucturarea economica de dupa revolutie, era al doilea dupa Bucuresti sub aspect demografic. Aspect economic: industrie constructoare de masini, textila, alimentara. Este cea mai importanta zona turstica a Romaniei. Este un important centru universitar.

Alba - Iulia - este asezat in culoarul Alba - Iulia - Turda in vestul Depresiunii Colinare a Transilvaniei. A fost martor a doua evenimente istroice importante: Unirea din timpul lui Mihai Viteazul (1 noiembrie 1599) si Marea Unire de la 1 decembrie 1918, cand se realizeaza reintregirea nationala, sau Romania Mare.

Organizarea adimistrativ - teritoriala

Unitatile administrativ-teritoriale sunt:

- judetele;

- municipiile;

- orasele;

- comunele.