Luna ,satelitul natural al Pamantului Luna, satelitul natural al Pamantului, are o reprezentare foarte personala in fenomenele naturale si umane ce se desfa- soara pe Terra. Pamantul si luna formeaza un sistem foarte interesant, unic in sistemul solar si probabil rar in Univers. 25241iri46vml2t Aceasta "unicitate" este prezentata in urmatoarele ele-mente: - dimensiunile pot fi reciproc comparabile, fenomen rar deoarece, in general, planetele sunt foarte mari comparativ cu satelitii acestora. - Luna este foarte strans legata de Pamant (prin ceea ce s-ar numi "cuplaj mareic"), miscarea de rotatie a Lunii in jurul propriei axe este egala cu perioada ei de "revolutie" in jurul Terrei (27 zile, 7 ore, 43 minute);din aceasta cauza Luna arata Pamantului o singura fata. Un sistem relativ asemanator a fost pus recent in evi-denta in cazul planetei Pluto care, cu satelitul ei Charon, for- rm241i5246vmml meaza o "planeta dubla". Diametrul Lunii reprezinta 0,27 din diametrul terestru, iar masa, 1/81 din cea a Terrei. Din studierea rocilor lunare s-a ajuns la concluzia ca alcatuirea chimica a Lunii este in general asemanatoare cu a Terrei. Intr-o proportie mai mare decat cel al Pamantului, solul lunar contine unele elemente cum ar fi aluminiul, titan, crom, uraniu. De asemenea, s-au identificat unele minerale noi. In mod indirect, prin studierea undelor seismice lunare,formate datorita caderii meteoritilor, s-a ajuns la concluzia ca interiorul Lunii este format dintr-o roca primitiva, ce se presu-pune ca ar avea o temperatura de 800-1000 C,mult mai mica decat in interiorul Terrei. Din analiza rocilor lunare s-a dedus ca acestea au o varsta de 3-4 miliarde de ani, asemeni ca var- sta celor mai vechi roci terestre. Datorita fortei de atractie scazute (1/6 din cea terestra), precum si a unor fenomene ce au avut loc in evolutia ei, Luna nu are atmosfera. Se presupune ca atmosfera lunara a fost "pierduta"de aceasta inca de la inceputurile formarii ei; acest fapt este do- vedit de multimea craterelor selenare, dintre care unele sunt foarte vechi. Este posibil ca atmosfera lunara sa fi fost atrasa de Pamant. Relieful lunar este format din cratere, circuri, "mari" lunare, munti si santuri tectonice. Craterele si circurile formate datorita meteoritilor ajung pana la 200 km diametru; cele mai mici sunt de ordinul catorva zeci de metri. De pe Pamant, cu mijloace optice s-au detectat peste 100.000 de astfel de cra- tere, dar numarul lor real este mult mai mare. "Marile lunare" sunt depresiuni intinse ale scoartei, mai tinere decat regiunile inalte, lipsite de apa. Muntii care brazdeaza Luna au inaltimi de pana la 8.000 m si poarta nu-mele unor lanturi muntoase terestre (Carpatus, Alpes, Apenni- nus, Caucasus). Din craterele mari pornesc radiar falii si san- turi tectonice care ajung pana la 2.000 km lungime. Datorita absentei atmosferei, razele solare ajung direct la suprafata scoartei lunare, fapt ce duce la formarea unor temperaturi foarte mari (130 C); in acelasi timp, partile nelu-minate de Soare au temperaturi foarte scazute (-160 C). Datorita apropierii Lunii de Pamant (384.000 km, adica 60 de raze terestre) si a puterii acestuia de atractie, Luna este influentata foarte mult de Pamant. Cea mai puternica influenta o reprezinta faptul ca peri-oada de rotatie a Lunii in jurul axei sale si perioada de revolu- tie in jurul Pamantului, sunt egale (27 zile,7 ore,43 min.). Da- torita acestui fapt, Luna indreapta spre Pamant aceeasi fata. Acest fenomen poarta numele de "cuplare mareica". Datorita miscarii de revolutie a Pamantului, traiectoria reala dupa care se deplaseaza Luna in jurul Pamantului nu este o elipsa ci o linie sinusoidala. Datorita fortei de atractie terestre, Luna este usor alun- gita in directia Pamantului (unde diametrul ei este cu 3 km mai mare), iar scoarta lunara este afectata de "maree" dtorate Pamantului. Principala influenta directa a Lunii asupra Pamantului o constituie formarea mareelor. Acea parte a Pamantului care este mai apropiata de Luna este atrasa de aceasta cu o forta mai mare cu 7% decat cea opusa. Luna atrage oceanele. Aceasta atractie provoaca o proeminenta de o parte si de alta a Pamantului. In fiecare din regiunile de pe Pamant, apa oceanelor va urca (flux) si va co-bori (reflux) de doua ori pe zi: acestea sunt fenomenele denu- mite maree. Una dintre consecintele cele mai usor observabile ale modificarii pozitiilor reciproce Pamant - Luna, o reprezinta fa-zele Lunii. Eclipsele de Luna se produc datorita intrarii Lunii in conul de umbra si penumbra a Pamantului. Eclipsele de Soare se produc datorita acoperirii totale sau partiale a discului solar de suprafata Lunii. Eclipsele tota- le de Soare sunt deosebit de spectaculoase, deoarece diametrele aparent ale Soarelui si Lunii sunt aproape egale. Infatisarea Lunii se schimba in fiecare seara. Aceste infatisari diferite, pe care le numim fazele Lunii, se repeta la fiecare 29 de zile si jumatate. Totdeauna o jumatate de Luna e luminata de Soare, dar noi nu o vedem in intregime decat atunci cand e luna plina.
