Vulcanii
Vulcan munte sau deal format din acumularea materialelor ce au erupt prin una sau mai multe deschizaturi, numite ventre vulcanice, facute in suprafata pamantului. Termenul ' vulcan ' poate desemna, ventrele propriu-zise. Vulcanele situate deasupra nivelului marii sunt cele mai cunoscute, dar majoritatea vulcanilor lumii sunt situati sub mare, formati de-a lungul sistemelor de creste ce se intersecteaza in dancul oceanului planetar. Conform 'The Smithsonian Institution', 1511 vulcani situati deasupra nivelului marii au fost activi in ultimii 10000 de ani, 539 de vulcani au erupt cel putin o data de-a lungul istoriei scrise. In medie, intre 50-60 de vulcani situati deasupra nivelului marii, sunt activi in fiecare an; jumatate din acestea sunt de fapt continuarile eruptiilor din anii precedenti, iar restul sunt noi.
Eruptiile vulcanice din regiunile populate reprezinta o adevarata amenintare la adresa oamenilor, a proprietarilor si a agriculturii. Pericolul povine, in cele mai multe cazuri, din jeturi fierbinti ce e misca cu o viteza foarte mare, care ontin materiale explozive, cenusa, si cela mai ditructive, raurile de lava. Pe langa eruptiile eplozive chiar si vulcanii din regiuni nepopulate, pot arunca cenusa din adanc in atmosfera, creand astfel nori de cenusa care reprezinta o amenintare serioasa la adresa avioanelor.
Formatiunile vulcanice
Toate formatiunile vulcanice sunt formate prin acumularea de magma (roca ce se formeaza sub suprafata pamantului). Magma poate erupe prin unul sau mai multe ventre vulcanice, care pot fi o singura deschizatura, mai multe deschizaturi, sau o crapatura lunga, numita vent de fisura. Se formeaza in adancul pamantului, in general, in mantaua superioara. Pentru a se forma magma, este nevoie de temperature si de presiuni foarte ridicate. Mantaua solida trebuie topita la conditii intalnite de obicei la adancimi de 80 pana la 100 km sub suprafata pamanului.
O data ce mici picaturi de magma se formeaza, ele incep sa se rdice deoarece magma are o densitate mai mica decat rocilece o inconjoara. Aceste picaturi se aduna, formand adevarate rauri de magma. Acestease aduna in regiuni subterane numite rezervoare de magma.
Dupa fiecare eruptie, este adaugat un nou strat vulcanului, acesta crescand in marime.
Materii vulcanice
Trei tipuri de materiale erup dintr-un vulcan activ: lava, fragmente de roca si gaze. Tipul si cantitatea de material care erupedintr-un vulcan activ depinde de compozitia magmei din interiorul vulcanului.
Lava
Lava reprezinta magma care se rupe si erupe dintr-un vulcan. Daca magma este lichda, aunci va curge de-a lungul vulcanului, catre bazele sale.
Fragmentele de roca
Aceste fragmente de roca sunt expulzate in aer. Ele includ si cenusa, fragmente cu diametru mai mic de 2 mm. Cenusa cea mai fina este numita cenusa vulcanica si este formata din partcule ce au un diametru mai mic de 0,06mm.
Gazele
Gazele, in prima etapa sunt eliberate de vulcani sub forma unui jet. Eliberarea instantanee de gaz vulcanic aflat sub presiune este fortace duce la eruptii. Gazele provin din magma propriu-zisa, sau din contactul dintre magma incinsa si apa. Majoritatea gazelor vulcanice cuprind vapori de apa, dioxid de carbon si dioxid de sulf.
Eruptiile
Vulcanii erup diferit, in functie de copozitia magmei ce se afla sub suprafata, cantitatea de gaz din magma si tipul de ventru vulcanic din care erupe. In general, cu cat lava este mai vascoasa, cu atat eruptia va fi mai exploziva. Eruptiile explozive pot expulza o mare cantitate de material in aer. Eruptiile nonexplozive produc rauri de lava si expulzeaza foarte putin material in aer.
Pericolele vulcanilor
Eruptiile produc direct si indirect pericole asupra oamenilor si a poprietatilor, atat in aer cat si pep amant. Asemenea pericole sunt: raurile de lava, cenusa. Unele rauri de lava mai contin si cenusa incinsa, fragmente de roca, chiar si gaze. Acestea sunt mortale datorita temperaturilor inalte (peste 850 grade) si vitezei ridicate, de peste 250 km/h. De asemenea, acumularile masive de cenusa vulcanica, mai ales dacasunt udate de ploaie, duc la ruinarea recoltelor de cereale.
Pericolele indirecte sunt de bicei efecte nonvulcanice, care acompaniaza euptiile. Acestea sunt: cutremurele, tsunami, ploile cauzate de cenusa, bolile si infometarea ce apar dupa eruptiile vulcanice. Tsunami sunt uriase valuri seismice, de-a lungul oceanelor, generate de miscarea instantanee a rocilor ce alcatuiesc platforma marina. Aceasta miscare instantanee este cauzata de cutremure uriase, sau de prabusirea unei insule vulcanice, in timpul eruptiei unui vulcan. De asemenea, depozitele de materiale vulcanice pot duce la defertilizarea pamanturilor, la moartea animalelor si in ultiul rand, la foamete. Intre secolele 17-19, tsunami si foametea ce preced eruptiile vulcanice au cauzat majoritatea deceselor legate de eruptii.
Incepandcu anii 80, un alt pericol, indirect legat de eruptii a inceput sa atraga atentia: avioanelor ce survolau zonele le-a patruns cenusa in motoare.
Resursele vulcanice
Desi eruptiile vulcanice constituie o adevarata amenintare la adresa omenirii, vulcanii pot de asemenea fi bogati in resurse. Probabil cea mai mare resursa din vulcani este pamantul format din materialele ce sunt aruncate de eruptii. Activitatea vulcanica a creat uele dintre cele mai frumoase si fertile regiuni ale pamantului. Incade la inceputul secolului 20, stapanirea caldurii naturale a sistemelor vulcanice a dat o sursa, aproape nepoluanta de energie termica si energetica. De exemplu jetul de la geyzerele din nordul Californiei, cel mai mare camp geotermi, este suficient pentru a alimenta cu curent orase de milioane de locuitori, precum San-Francisco. Multe depozite de carbune, zinc, cupru, aur, argint, sunt continute in rocile vulcanice sau in rocile magmatice, ce sunt bazele vulcanilor. Roca sparta de lava, pumice, carbunele si alte produse rezultate in urma eruptiilor sunt surse de materie bruta pentru construirea drumurilor, in constructii si chiar si in industrie.
