Cipru, Date geografice generale, Caracterizarea conditiilor naturale, economia

Pentru Conferinta "Munca, Cutezanta, Talent"

Chisinau, 2003

A realizat eleva Demcenco Olga clasa a XI C

din liceul "Prometeu"

Profesor coordonator : Silvia Zabulica

Cuprins

Capitolul I Date geografice generale

Denumirea tarii ...............

Pozitia geografica. Suprafata .........

Tarile invecinate .................

Capitolul II Caracterizarea conditiilor naturale

Relieful .

Conditiile climaterice................

Hidrologia ............

Vegetatia si fauna

Capitolul III Caracterizarea sociala generala

Conditiile socio-umane

Populatia. ....................6

Asezari umane. Orase ..............7

Pagina istorica .................8

Capitolul IV Consideratii economice

Pagina economica

Resurse naturale ..................10

Agricultura ....................10

Industria .....................11

Transporturi si comunicatii

Relatii comerciale

Turismul

Capitolul V Viata politica

Relatii politice

Conflicte politice.

Tangente cu problema nistreana

Bibliografie

Capitolul I Date geografice generale

1.Denumirea tarii

Denumirea oficiala este Republica Cipru iar denumirea conventionala scurta este Cipru.

Nota: Regiunea de nord a Ciprului este cunoscuta sub numele de "Republica Turca a Ciprului de Nord", regiune recunoscuta numai de Turcia. In prezent, la toate activitatile socio-culturale, economice si politice interstatale participa doar partea sudica a tarii recunoscuta ca stat independent - Republica Cipru.

2. Pozitia geografica. Suprafata

Statul Cipru este o insula din Marea Mediterana, situata in sud-estul Europei, avind coordonatele geografice: 35 00 N, 33 00 E.

Suprafata totala a Ciprului, insula a III dupa marime in Marea Mediterana, este de 9.251 km² din care 9.240 km² formeaza uscatul, iar 10 km² apa.

Insula are o lungime maxima de aproximativ 220 km, de la Cape Andreas, situat in nord-estul insulei, la extremitatea vestica a insulei, Cape Arnaoutis.

Latimea maxima, de la Cape Gata, situat in sud, la Cape Kormakiti, situat in nord, este de aproximativ 90 km.

Lungimea liniei de coasta este de 648 km.

Nota 3.355 km² reprezinta suprafata cipriota turca

3. Tarile invecinate

Ciprul este situat la aproximativ 70 km sud de Turcia ,100 km vest de Siria si 270 km vest fata de Kastellorizon (extremitatea sud-estica a Greciei).             

Capitolul II Caracterizarea conditiilor naturale

Insula are o forma neregulata, partea de nord-est avind o forma ascutita spre directia coastei de vest a Siriei, formind Peninsula Karpas.

Activitatea seismica este moderata.

1.Relieful

Majoritatea uscatului este neted.Aceasta parte neteda a uscatului este situata in interiorul insulei, purtind numele de Mesaoria (greaca- "intre munti").Mesaoria se intinde de pe coasta de vest pana pe coasta de est fiind incadrata de lanturi muntoase; la nord lantul de munti Kyrenia, paralel cu linia de coasta, lant muntos ce se intinde pana in Peninsula Karpas; punctul cel mai inalt al acestui lant muntos atinge cota de 1.019 m.

La sud se afla Muntii Troodos, care acopera majoritatea portiunii sud-vestice a insulei. Tarmul din aceasta parte a insulei este abrupt si stancos. Virful cel mai inalt al acestui lant muntos este Olympus cu o altitudine de 1.953m.

2. Conditii climatice

Ciprul are o clima temperat-mediteraneeana, cu veri arzatoare si uscate dar si un sezon racoros si ploios care incepe din luna octombrie si dureaza pana in luna martie.

Volumul mediu de precipitatii anual nu depaseste 500 mm. Temperatura medie anuala este de 20,6 grade Celsius, in detaliu fiind prezentata in tabelul nr.1.

Tabelul nr.1

Temperaturile medii anuale

3. Hidrologia

Ciprul nu are cursuri de apa permanente; doar cateva albii inunda campia Mesaoria pe timpul primaverii, datorita ploilor cazute pe timpul iernii, dar pe o perioada scurta din an. Insula mai are cateva lacuri cu apa dulce si doua lacuri cu apa sarata. Astfel, insula are resurse de apa limitate, ceea ce a intensificat preocuparea locuitorilor cu problema "Lipsa apei pe pamint ". In perioada dezvoltarii industriale intense aceste rezerve acvatice au fost supuse poluarii rezultate din canalizari si deversari industriale. Acum, statul cipriot realizeaza un proiect national, care include aspecte practice si teoretice privind solutionarea acestei probleme de ordin economic, si nu in ultimul rind de ordin ecologic. Cu privire la resursele de apa potabila, proiectul vizeaza incercarea de a reduce folosirea surselor de apa, care se alimenteaza de la ploi, un plan permanent de desalinizare, proiectat pe asimilarea a 40,000 m³ de apa marina, deci sarata, si convertirea acesteia in apa potabila.Acest proiect functioneaza cu succes din anul 1997. La acesta au mai fost aditionate prin anumite interventii articole de proiect directionate, de asemenea, pe desalinizarea apei.

4. Vegetatia si fauna

Padurile de pin, cedru si chiparos acopera aproximativ 1/7 din suprafata totala a Ciprului, in principal in zonele muntoase. Printre alti arbori indigeni putem mentiona ienuparul, stejarul, maslinul, roscovul. Eucaliptul a fost plantat extensiv in scopul forestificarii insulei, masura impunatoare, in special, in urma defrisarii unor fisii enorme de padure. In trecut, imensele paduri cipriote realizau un areal de vietuire pentru o diversitate considerabila de pasari migratoare si animale, fapt pentru care erau recunoscute adevarate paradisuri naturale, dar pe parcursul secolelor, fisia forestiera care acoperea cindva partea centrala a insulei a fost utilizata de oameni in scopuri economice, dar nu a mai fost restituita complet. Anumite eforturi in acest sens au fost efectuate de Marea Britanie in timpul colonizarii insulei din sec.18 si 19. O dauna considerabila i-a fost adusa invelisului forestier prin incendii, in timpul conflictelor armate a partizanilor greci si turci din 1974.

Ciprul are putine animale salbatice, in schimb, insula este vizitata de o mare varietate de pasari migratoare. Printre alte specii intalnite pe insula putem aminti becatele, pitpalacul, sitarul.

Cu scopul de a asigura protectia biodiversitatii teritoriului sau, in cadrul proiectului mentionat mai sus, in Cipru s-au delimitat citeva rezervatii si o regiune forestiera cu statut de rezervatie nationala, statul luind astfel sub o protectie special directionata 8.1 % din suprafata totala a insulei numai in 1996. Pe parcurs, anumite teritorii aproximate au fost aditionate in shemele rezervatiilor.De asemenea cu scopuri ecologice, statul cipriot a ratificat o serie de conventii internationale privind protectia biodiversitatii si a speciilor pe cale de disparitie, mentinerea stratului de ozon, limitarea poluarii aerului, schimbarea climei, problemele poluarii transporturilor si multe alte probleme ecologice de ordin mondial.

Capitolul III Caracterizarea sociala generala

Conditiile socio-umane

Majoritatea societatii cipriote este formata de doua populatii: greaca si turca, alaturi de acestea regasindu-se o importanta comunitate de armeni.

Sistemul educational este separat, acesta fiind mentinut de comunitatile grecesti si turce. Invatamantul grecesc cipriot este administrat de Ministerul Educatiei. Zece ani de scoala elementara sunt obligatorii pentru toti copiii cu varsta cuprinsa intre 5 si 15 ani. La inceputul anilor '90, in invatamantul primar grecesc cipriot se inscriau aproximativ 63.000 de copii anual. Studiile superioare erau oferite de University of Cyprus, Intercollege s.a. Invatamantul turcesc cipriot este administrat de Republica Turca a Ciprului de Nord. Rata analfabetismului este scazuta in ambele comunitati.

Limbile oficiale ale statului sunt limba greaca si turca, acestea fiind folosite in institutiile statale oficiale, si de asemenea in limbajul cotidian. Datorita extensiei turismului si rolului acestuia in economia cipriota, o alta limba, cea engleza, este vorbita in majoritatea oraselor spre a asigura anumite facilitati turistilor.

2. Populatia

Populatia totala a insulei este de aproximativ 762.887, estimare facuta in iulie 2001, din care 78% reprezinta populatia greaca cipriota (99,5% locuiesc in regiunea cipriota greceasca; 0,5% locuiesc in regiunea cipriota turca), 18% reprezinta populatia turca cipriota (1,3% dintre acestia locuiesc in regiunea cipriota greceasca; 98,7% locuiesc in regiunea cipriota turca), iar restul de 4% este ocupat de alte etnii (99,2% locuiesc in regiunea cipriota greceasca iar 0,8% in regiunea cipriota turca).

Structura pe virsta poate fi urmarita pe diagrama nr. 1.

Diagrama nr.1 Structura pe virste

1. populatia pina la 14 ani                         22.95 %

2. populatia cu virsta intre 14 si 65 ani 66.26%

3. populatia cu virsta peste 64 ani 10.79 %

Natalitatea este de 13,08 nasteri/1.000 locuitori.

Mortalitatea este de 7,65 decese/1.000 locuitori.

Longevitatea medie este de 76,89 ani: 74,6 ani la barbati

79,3 ani la femei

Diviziunea pe sexe

la nastere           1,05 m/f

sub 15 ani 1,05 m/f

5-64 ani 1,02 m/f

peste 65 ani       0,77 m/f

populatia totala 1,00 m/f  

Estimarile din 1999 au aratat ca pe insula traiesc un numar de 400 persoane infectate cu virusul HIV.

Din totalul populatiei cipriote, 78 % sunt adeptii religiei ortodoxe, 18 % sunt musulmani, iar 4% alte religii.

Membrii comunitatii grecesti adera la Biserica Ciprului ce este in concordanta doctrinara cu biserica Ortodoxa Estica.Arhiepiscopul, care este episcopul Nicosiei, si alti trei episcopi ai bisericii Cipriote sunt alesi de membrii bisericii.

Minoritatea turca este in marea majoritate de religie musulmana.

Celelalte mici grupari religioase includ religiile Romano-Catolica, Crestina-Araba, Evreiasca.

Capitolul IV Consideratii economice

1. Pagina economica

Produsul intern brut al statului estimat de Banca Mondiala este de $ 9 bilioane, astfel pe cap de locuitor revine $11,880. Situatia economica prospera a Ciprului poate fi estimata in baza unui raport favorabil pe industrie (diagrama 2), care indica prioritatea sferei de deservire si a industriei, fapt care e un indice clar al dezvoltarii economice a statului cipriot. Aceeasi concluzie o obtinem la analiza incadrarii populatiei in munca, somajul fiind foarte redus, iar forta de munca fiind in majoritatea ei calificata.

Dupa ostilitatile din 1974, ce au condus la impartirea insulei in doua zone autonome, economia Ciprului a avut mult de suferit. Din aceasta situatie , cel mai rapid si-a revenit economia din partea cipriota greceasca. Aici economia este prospera .Conditiile economice din vestul Europei din anii 1990 s-au reflectat in economia Ciprului printr-o fluctuatie mare a numarului de turisti. Politica economica este focalizata pe acceptarea tarii in Uniunea Europeana.

Diagrama nr. 2. Repartitia fortei de munca pe ramurile economiei

populatie incadrata in agricultura, pescuit si apicultura            9 %

populatie incadrata in industrie                                               24 %

populatia incadrata in sfera serviciilor  63 %

populatia neincadrata in munca 3 %

Lipsa apei, pe partea turceasca, este o cauza principala a dezvoltarii economice reduse a acesteia. Fiind recunoscuta numai de Turcia, partea cipriota turceasca se confrunta cu mari dificultati in reglementarea finantarilor straine, si intr-un mod firesc firmele straine ezita sa investeasca in aceasta zona.

Pentru a compensa dificultatile economiei locale si pentru a-si mentine pozitia strategica in teritoriu, Turcia acorda sprijin direct sau indirect in turism, educatie, industrie, etc.

2. Resurse naturale

Principala resursa minerala este cuprul, dupa care a si fost denumita tara(grec. Kypros-  lat. Kuprum ).Cipru a fost principalul furnizor de cupru al lumii antice. Printre alte minereuri putem mentiona azbestul, gips, crom, minereu de fier.

Alta resursa naturala importanta a tarii este pamantul arabil, acesta fiind o sursa importanta de venituri pentru multi locuitori ai insulei.

Una dintre cele mai importante resurse natureale ale Ciprului il constituie peisajele muntoase si cele de litoral, asigurind functionarea facila a turismului.

3. Agricultura

Aproximativ 47% din terenul arabil este cultivat; majoritatea fermierilor, cei din regiunea sudica a Ciprului, sunt organizati in asociatii mici, private si utilizeaza o tehnologie foarte dezvoltata. Totusi, agricultura nu este ramura principala a economiei cipriote, fapt care se pune in vizor sui prin simpla analiza a structurii terenului cultivabil. (diagrama 3)

Diagrama nr. 3 Repartitia terenurilor cultivabile

teren arabil, 2 - paduri, 3 - pasuni, 4 - culturi

cerealiere, 5 - altele

Deoarece se confrunta cu deficiente in ceea ce priveste resursele de apa, sunt irigati aproximativ 390 km².

Principalele culturi sunt cele de cartofi, vita de vie, citrice, orz, grau, masline.

Importanta este si cresterea animalelor oi, capre, porci, vite, magari, cai.

4. Industria

Este dezvoltata industria extractiva (cupru, fier, azbest), textila(imbracaminte, incaltaminte) cea a materialelor de constructie, chimicalelor.

Industria energetica produce anual aproximativ 2.951 miliarde kWh si consuma cam tot atat, de aceea importurile si exporturile de energie electrica fiind nule. Combustibilul folosit pentru obtinerea energiei electrice este 100% combustibil solid.

Veniturile anuale ale partii grecesti sunt (estimare anul 2000) de aproximativ 2,9 miliarde dolari, iar veniturile anuale ale partii turcesti(est.2000) de aproximativ 294 milioane dolari.

5. Transporturile si comunicatiile

Ciprul dispune de o retea de sosele cu o lungime totala de aproximativ 10.780 km de parte greaca si de 2350 km de partea turca, fiind cel mai convenabil transport national si unind toate orasele principale (tabelul 2) . Statul nu are nici un fel de sistem de cai ferate.

Tabelul nr. 2

Schema Distantelor

Aeroporturi sunt in numar de 15 din care 3 sunt internationale: Larnaka si Paphos, pe teritoriul cipriot grecesc, si Tymbou (Ercan), pe teritoriul cipriot turcesc; helioporturile sunt in numar de 7.

Porturile cele mai importante sunt la Famagusta, Kyrenia, Larnaca, Limassol, Paphos, Vasilikos. Ciprul dispune de 1328 nave comerciale, 438 cargouri, 23 nave pentru transport chimicale, 6 pentru transport gaz lichid, 143 tancuri petroliere, 8 nave pentru pasageri.

Reteaua de telefonie interna este dezvoltata, utilizindu-se tehnologia moderna in acest sens. Legaturile telefonice cu continentul sunt facute cu ajutorul a 3 cabluri coaxilare si 5 cu fibra-optica; exista 6 mari furnizori de servicii de internet (ISP) iar numarul utilizatorilor de internet este de aproximativ 80.000. Este de asemenea dezvoltata si telefonia mobila.

7. Relatii comerciale

Cei mai importanti parteneri pentru export sunt Federatia Rusa, Bulgaria, Marea Britanie, Grecia, Germania s.a.

Cei mai importanti parteneri pentru import sunt Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, Italia, Germania, Grecia s.a.

8. Turismul

Ceea ce face din Cipru o tara atractiva si fascinanta pentru turisti, este tocmai istoria lunga si tulburata a tarii, datind din anul 7.500 I.C; varietatea peisajelor ce se pot intalni satisfac toate gusturile vizitatorilor datorita unicitatii lor.

Turistii pot vizita peisaje arheologice, muzee ale artei populare, bazilici, fresce bizantine, case traditionale; acestia pot merge pe strazi pavate si poduri medievale pot lua parte la sarbatori, festivale anuale sau la culesul citricelor sau maslinelor, o activitate infaptuita cu mult traditionalism in cazul ritualurilor, si cu tehnicile cele mai moderne in cazul practicii uzuale.

Excursiile sunt organizate de o mare varietate de operatori de turism oferindu-se astfel posibilitatea vizitarii unei game largi, variate si interesante a locurilor de pe aceasta insula.

Vizitatorii Ciprului au oportunitatea de a vizita tarile invecinate in vase luxoase de croaziera. Agentiile de voiaj ofera astfel de croaziere in Egipt(2 zile), Grecia si insulele Greciei ( 7 zile).

Un numar mare de turisti sunt atrasi cu ocazia desfasurarii Raliului Ciprului, acesta fiind inclus in cadrul Campionatului Mondial de Raliuri.

Suvenirurile pot fi cumparate dintr-un numar mare de chioscuri situate de o parte si de alta a soselelor. Artizanii ciprioti sunt renumiti pentru produsele din ceramica, impletituri, tesaturi manuale, cele din argint si cupru. De asemenea , turistii mai pot cumpara timbre si monezi vechi, articole din lemn sculptat, obiecte de imbracaminte din lana. Oricarui turist ii va fi de folosul calendarul de sarbatori:

Orice turist va gusta din magnificele peisaje ale Ciprului, indiferent de sezonul in care il va vizita, timpul pe aceasta insula pitoreasca fiind insotit de o vasta gama de evenimente socio-culturale, festivaluri si concursuri dintre cele mai variate, de la concursuri de matematica pina la expozitii de vinuri din Septembrie(*), concursuri de dans si poezie, parade.

* Cel mai renumit vin al Ciprului este si cel mai vechi vin din lume, numit Commandaria, un vin dulce de desert, productia caruia este tinuta in secret. Un lucru este totusi sigur, gustul acestui vin este irepetabil, datorita faptului ca producatorii niciodata nu termina un butoi pina la capat, ci in fiecare an il amesteca cu vinul nou. Astfel, si un vin gustat azi are picaturi ale unor epoci demult apuse.     

Capitolul V Viata politica

Relatiile politice

Guvernarea Ciprului se bazeaza pe Constitutia din 1960 care a distribuit puterea intre cele doua comunitati: greaca si turca. In 1963-1964 turcii ciprioti s-au retras de la guvernare, institutia continuind sa functioneze cu mici modificari.

In anul 1974 comunitatea turca a insulei a preluat conducerea a unei treimi din nordul insulei formind astfel Statul Federal Turc al Ciprului iar in anul 1975 si-au creat propria Constitutie ce prevedea alegerea populara a unui presedinte, un sistem independent legislativ si judecatoresc.

In noiembrie 1983 comunitatea turca s-a autoproclamat Republica Turca a Ciprului de Nord, aceasta nefiind recunoscuta de Natiunile Unite.

Intre 1960-1975 presedintele executivului era ales de catre comunitatea greaca pe o perioada de 5 ani iar Camera Reprezentantilor era formata din 35 ciprioti greci si 15 ciprioti turci.

In prezent sectorul legislativ este unicameral, numit Camera Reprezentantilor sau Vouli Antiprosopon, format din 80 de locuri: 56 de locuri distribuite grecilor ciprioti si 24 distribuite turcilor ciprioti(dar care sunt de partea comunitatii grecesti) de partea comunitatii turce, de legislatie se ocupa Adunarea Republicii sau Cumhuriyet Meclisi, formata din 50 de locuri, membrii acesteia fiind alesi prin vot popular pe un mandat de 5 ani.

Orasele mari sunt administrate de consilii municipale iar cele mici sunt guvernate de un conducator numit mukhtar ajutat de o organizatie a persoanelor mai in varsta, un fel de "sfat al batranilor", numita azas.

Sistemul judiciar este condus, in ambele comunitati, de Curtea Suprema de Justitie si de cele subordonate acesteia.

In ceea ce priveste relatiile politice externe, acestea sunt focalizate indeosebi pe indeplinirea conditiilor de acceptare in Uniunea Europeana.

Conflicte politice

Aproape fiecare vizitator al Ciprului care vede o tara divizata si in special o capitala europeana divizata, se intreaba cum s-a ajuns in aceasta situatie. Ciprul a dobandit independenta in anul 1960 iar populatia era ,conform recensamantului, de 81,9% ciprioti greci, incluzind mici grupari minoritare, si 18,1% ciprioti turci. Prezenta turcilor ciprioti dateaza din secolul 16 ,urmare a cuceririi insulei de catre otomani, pe cand prezenta grecilor ciprioti dateaza de acum 4.000 ani.

Ciprul ,inainte de a deveni republica independenta(1960), a fost colonie britanica incepind din anul 1878. Relatiile dintre comunitatile ce locuiau pe insula erau prietenoase si armonioase in perioada de stapanire britanica, dar inainte cu cativa ani inainte de 1960, au avut loc unele tensiuni in interiorul insulei cand majoritatea cipriotilor greci au cerut unirea acesteia cu Grecia.

In cele din urma, independenta a fost dobandita in 1960 in urma intelegerii intre cele trei parti: greci, turci si britanici. Britanicii au pastrat pe insula doua baze militare suverane, iar Ciprul urma a fi condus de toate cele trei parti. Asa cum era de asteptat, regimul astfel instaurat nu a facut fata problemelor si disputelor aparute si in anul 1963, Arhiepiscopul Makarios, primul presedinte al republicii, a propus, dar nu a impus, o serie de amendamente care in loc sa fie discutate, au fost urmate de o revolta impotriva guvernarii, in defavoarea turcilor ciprioti; insula era amenintata de o invazie turceasca.

Astfel a fost necesara interventia fortelor de mentinere a securitatii si pacii a Natiunilor Unite.

In ciuda multor rezolutii adoptate de Consiliul de Securitate al Natiunilor Unite ce recunosteau independenta, suveranitatea si integritatea teritoriala a Ciprului(1964-1974), nu s-a ajuns la nici o intelegere, iar Turcia a invadat insula in anul 1974, ocupind 37,5% din teritoriul acesteia. In prezent, problema diviziunii insulei este o problema foarte acuta, rezolvarea careia prezinta interes social si economic pentru tara in cauza, dar cel mai terifiant aspect al acestei situatii nu este cel economic, dar cel uman. Pina acum exista mii de familii, membrii carora sunt disparuti din 1974, cauzind suferinta si durere. Intregi familii si-au pierdut integritatea si nu au mai dat semne de viata apropiatilor.  

Astfel Ciprul ramane o tara divizata in doua cu o line de aproximativ 180 km, numita Linia verde, dar speranta ca acest paradis natural va redeveni un stat integru mai este vie in inimile tuturor cipriotilor.

3.Tangente cu problema nistreana

Acum, in mileniul 3 teroarea separatismului mai cuprinde un popor pacific, cipriotii, un popor european civilizat, care a furnizat omenirii un tezaur inestimabil timp de o istorie. O astfel de situatie o atestam si in Republica Moldova, tara care incepind cu anul 1992 sufera de aceeasi problema - cea a intereselor politice individuale puse inaintea unor scopuri nationale de unitate teritoriala. Un stat unit, ca si un organism integru, poate prospera pe toate aspectele, cel economic, cel social, cultural, dar o tara divizata e aidoma unui infirm, fiindca integritatea ofera unica sansa de a realiza ceva intr-adevar substantial, durabil. Problema cipriota, la fel ca si problema nistreana sunt niste probleme de ordin politic superior, de aceea ele nu pot fi rezolvate in cadrul tarii, aceste rezultate fiind clare din lunga istorie a acestora si existenta continua a problemei. Este esential sa se implice toate puterile mondiale, care ar pretinde sa contribuie la mentinerea pacii si integritatii statelor contemporane. Consiliul ONU propune pentru Cipru solutia federalizarii, masura care e una extrema, neavindu-se nici un indice clar care ar nega posibilitatea unui stat republican integru. Istoria prezinta contraargumentul indelungatei convietuiri pasnice ale populatiilor grecesti si turce in Cipru, acestea fiind unite de multiple tangente sociale, culturale si istorice, fapt pentru care eu as considera adevarata solutionare, doar momentul unirii complete. Totusi, avind in vedere situatia instabila creata, federalizarea poate fi o solutie compromis, aplicabila temporar. Esentiala este, de fapt, gasirea caii de mijloc optime pentru toti locuitorii Ciprului, si nu pentru anumite paturi ale populatiei. Rezolvarea situatiei din Republica Moldova, ca si orice metoda din istoria contemporaneitatii, poate fi cautata printre solutiile gasite pentru alte state, invatarea din experienta altor state fiind un indice al maturitatii social politice a statului nostru. Nici in cazul Moldovei, nu as putea afirma sau infirma cu siguranta, daca federalizarea e calea optima, dar un lucru este sigur - separarea in doua a unui stat de traditie si istorie unica este un lucru inadmisibil in secolul XXI. Trebuie sa aceptam greselile trrecutului ca fiind un trecut, dar trebuie si sa invatam din aceste greseli. Un stat veritabil nu are la baza doar dorinta oamenilor, ci o istorie comuna, o comunitate spirituala, iar din acest punct de vedere problema aparitiei separatismului este una nefireasca, constituindu-se pseudostate. A ramine separati nu aduce nici un folos poporului, de aceea atit cipriotii, cit si romanii trebuie sa se uneasca, realizind un adevarat stat national.  

Bibliografie

1. Biroul de Census Sua, Centrul de programe Internationale, International Data Base (IDB, baza de date) prin www.census.gov.

2. Sectia Food and Agriculture Organization (FAO, sectia de produse alimentare si de agricultura) a Natiunilor Unite (UN), baza de date FAOSTAT prin www.fao.org.

3. Baza de date. Rapoartele Agentiei Centrale de Inteligenta (CIA)

4. International Summer Institute of Linguistics prin www.sil.org.

5. World Health Organization (WHO, Organizatia Mondiala pentru Protectia Sanatatii) prin www.who.int.

6. Baza de date a Organizatiei Natiunilor Unite pentru Educatie, Stiinta si Cultura (UNESCO) prin www.unesco.org.

7. Baza de date a Bancii Mondiale prin www.worldbank.org

8. Jurnalul anual Europa World Yearbook.

9. Publicatii ale Fondului Monetar International (International Monetary Fund, IMF).

10. Baza de date a Organizatiei the Energy Information Administration (EIA) prin www.eia.doe.gov.

11. Articolele Enciclopediei Encarta 2002.

12. Studiul politic a lui Boroweic Andrew. Cyprus: A Troubled Island. Praeger, 2000.

13. Publicatia istorica a lui Hitchens Christopher. Hostage to History: Cyprus from the Ottomans to Kissinger. Verso, 1997.

14. Ghidul calatorului de McDonagh Bernard. Cyprus. Norton, 1998.

15. Revista Cyprus editata de Organizatia Turismului din Cipru, 2001.