Carpatii
Meridionali situati la sud (deci "meridionali" ca pozitie) fata
de Depresiunea colinara a Transilvaniei, reprezinta cae mai masiva, tipica si
spectaculoasa regiune montana a tarii, avand unele similitudini cu Alpii, fapt
pentru care geograful francez Emm. de la Martonne i-a denumit si "Alpii
Transilvaniei".
Limita lor vestica, spr Carpatii Occidentali, este
culoarul depresionar Cerna-Timis-Bistra-Hateg-Stei-Orastie, limita estica (spre
Carpatii Curburii). Valea Prahovei, iar limita lor sudica o reprezinta un
abrupt major (pe alocuri de 1000 m.) spre Carpatii Curburii (intre Prahova si
Dambovita), Subcarpatii Getici (intre Dambovita si Motru), Podisul Mehedinti (intre
Motru si Dunare).
Prezentare
Informatii selective (pastile) din
Carpatii Meriodionali
Prezentare
Caractere generale
Relieful si subdiviziunile sale
Clima si
hidrografia
Vegetatia fauna solurile monumentele naturii
Populatia si asezarile omenesti
Activitati economice
Caractere generale.
Caracterele generale ale Carpatilor
Meridionali se pot rezuma astfel:
- au cele mai mri altitudini, sunt masivi, putin fragmentati si relativ rigizi datorita substratului predominant cristalin; altitudinile mari (la peste 1800 - 2000 m) le confera un caracter alpin evident;
- desi resursele sunt relativ putine, existenta bazinului huilifer Petrosani si a resuselor hidroenergetice le confera un potential energetic ridicat;
- climatul montan si alpin si dezvoltarea pe altitudine a reliefului influenteaza etajarea verticala puternica a vegetatiei, faunei si solurilor, in acest fel, in cadrul Carpatilor Meridionali (fata de celelalte ramuri carpatice mai scunde, fragmentate si mai intinse) se observa cel mai bine etajarea caracteristicilor fizico-geografice;
- conditiile relativ dificile nu au impiedicat umanizarea lor straveche (din paleolitic so neolitic) si urilizarea economica a resurselor de baza (paduri, pasuni si fanete). Carpatii meridionali au constituit in mai multe ocazii un teritoriu de adapost, cu deosebire in vremea navalirii popoarelor migratoare.
Relieful
si subdiviziunile sale
Relieful Carpatilor Meridionali are urmatoarele caracteristici definitorii:
- au fost identificate si descrise urmatoarele caracteristici de eroziune: la peste 2000 m (paltforma Borascu), la 1200 - 1600 m (platforma Rau-Ses), si la 1000 m (paltforma Gornovita);
- relieful glaciar este foarte bine exprimat la altitudini mari (circuri, vai, morene);
- sisturile cristaline (care predomina) dau reliefului un caracter masiv si putin fragmentat si conserva foarte bine platformele de eroziune;
- pe alte roci (calcare, indeosebi) exista fenimene carstice si forme structurale;
- la sfarsitul Pliocenului, Carpatii Meridionali s-au ridicat cu 1000 m (judecand dupa pozitia platformei inferioare Gornovita), acesta ridicare contribuind la dezvoltarea unor caracteristici "alpine" ale reliefului;
- culoarele marginale, vaile transversale mari (Oltul si Jiul) si depresiunile au favorizat instalarea unor circulatii active.
Subdiviziunile majore sunt cele patru grupe (Bucegi, Fagaras, Parang, Retezat-Godeanu), fiecare cu o serie de subdiviziuni proprii.
Grupa Bucegi
Aceasta grupa
cuprinde, intre Dambovita si Prahova, Muntii Bucegi (2507 m), Leaota (2135 m),
Piatra Craiului (2239 m) si culoarul Bran-Rucar. In Muntii Bucegi unde
predomina conglomeratele cretacice dispuse sub forma unui sinclinal suspendat
(platoul Bucegilor), apar forme structurale (brane, Sfinxul, Babele) si
abrupturi majore (indeosebi spre Valea Prahovei).
Exista urme glaciare pe vaile ce pornesc de sub Vf.Omu
(Valea Ialomitei, Valea Gaura, Valea Malaiesti). Pe Valea Ialomitei prezenta
unor roci calcaroase a favorizat aparitia unor chei (Cheile Zanogei, Cheile
Tatarului etc.) si a Pesterii Ialomitei. Muntii Leaota, formati din sisturi
cristaline, pastreaza pe inaltimi largi platforme de eroziune. Muntii Piatra
Craiului au aspectul unei creste zimtate (care reprezinta flancul sinclinal) si
au areale cu fenomene carstice (in Cheile Dimbovitei, Cheile Zarnestilor).
Culoarul Bran-Rucar este o zona larga (la 1000 -1200 m)
intre Bucegi si Piatra Craiului, umanizata intens cu o veche functie de
legatura intre Campulung si Brasov.
Grupa Fagaras
Aceasta cuprinde o
culme nordica (Muntii Fagara) si o culme sudica, mai fragmentata (Cozia,
Frunti, Ghitu, Iezeru-Papusa). Muntii Fagaras sunt cei mai inalti din tara (Vf.
Moldoveanu - 2543 m; Vf. Negoiu - 2535 m), cu un relief glaciar foarte
dezvoltat (cu circurile Balea, Capra, Podragu, Urlea etc.) si o creasta
centrala cu altitudini ridicate (peste 2000 m, in lungime de 40 km) si relief
accidentat.
Muntii Iezer-Papusa au un relief glaciar expresiv (Iezer) si
suprafete de eroziune intinse (Papusa). Intre Muntii Fagaras si Cozia se afla
Depresiunea Lovistei (denumita si "Tara Lovistei'). In grupa Fagaras exista o
serie de amenajari hidroenergetice (Lacul Vidraru, pe Arges, lacuri pe rauri
mai mici) si soseaua Transfagarasana.
Grupa Parang
Aceasta grupa este
mult mai intinsa, cu suprafete de eroziune bine pastrate la altitudini mari si
un relief glaciar expresiv. Din Muntii Parang (2518 m) se desprind spre nord
Muntii Sureanului (cu Vf. lui Patru - 2130 m) spre nord-est. Muntii Cindrelului
(cu Vf. Cindrel - 2244 m; Vf. Steflesti - 2258 m), iar spre est Muntii Lotrului
si Capatanii (cu Vf. Ursu - 2124 m).
Pe marginile grupei Parang, legat de calcare, se
dezvolta fenomene carstice (Pestera Muierii, pesterile Sura Mare, Tecuri). In
Muntii Sureanului (a caror parte nord-vestica are denumirea de "Muntii
Orastiei"), la altitudinea de cca. 1000 m exista vegetatii dacice, inclusiv
capitala, Sarmisegetusa Regia. Marginea nord-estica a Muntilor Cindrel,
orientata spre
Grupa Retezat - Godeanu
Aceasta grupa
are altitudini mai mari in Retezat (Vf.Peleaga - 2509 m), Godeanu (Vf. Gugu -
2290 m) si Tarcu (2186 m) si mai mici in muntii Vilcan (Vf.Straja - 1869
m), Muntii Cernei si Mehedinti. Muntii Retezat conserva cele mai
frumoase si tipice forme de relief glaciar din tara noastra; in muntii
marginali (Vilcan, Cernei, Mehedinti) apar fenomene carstice (Pestera, Closani
etc.); in Godeanu, Retezat, Tarcu, cele trei platforme de eroziune din Carpatii
Meridionali, descrise aici pentru prima data de Emm. de Martone, au o dezvoltare
tipica.
Poate putini stiu ca Jules Verne,
pornind de la o lucrare a geografului Elisee Reclus a amplasat in Muntii Vilcan
actiunea romanului "Castelul din Carpati".
Intre grupele Parang si Retezat - Godeanu se afla
Depresiunea Petrosani, ingusta si alungita, care comunica spre exterior prin
pasul Lainici (pe Jiu) si pasul Merisor (spre Strei); ea adaposteste
principalul bazin huilifer al tarii.
Clima si hidrografia
Carpatii Mridionali
au o clima de munte (intre 1 000 si 1800 - 2000 m) si un climat alpin (la peste
1800 -2000m).
Temperatura medie anuala scade cu inaltimea, de la 6
gr. C (la 1000 m) la 2 gr. C (la 1800 m) si 0 gr. C (la 2200 m); in mod
proportional scade si temperatura medie a lunii celei mai calde si celei mai
reci. Precipitatiile cresc de la 800 mm la 1200 mm si 1400 mm /an. Bat
predominant vanturile de Vest.
In deprsiunile marginale situate in sud si nord bat
vinturi cu caracter de foen; mai frecvente si mai cunoscute sunt in depresiunea
Targu Jiu - Campu Mare si Depresiunea Fagaras. In depresiunile Hateg, Petrosani
si Lovistea apar fenomene de inversiuni termice.
Datorita precipitatiilor bogate, reteaua hidrografica
are o alimentare continua si debite bogate.
Principalele rauri sunt: Sebes (cu Rau Mare), afluenti
ai Muresului; Bistra si Rau Rece (afluenti ai Timisului), Cerna, Jiu (cu
afluentii sai din zona
Carpatii Meridionali au numeroase lacuri glaciare
(peste 150) si lacuri hidroenergetice (Vidra, Vidraru, Gura Apei si alte
amenajari mai mici). Exceptand izvorele termnael de la Baile Herculane, celelalte
izvoare minerale se afla situate mai mult in zonele limitrofe.
Vegetatia, fauna, solurile, monumentele naturii.
Vegetatia, etajata
dupa altitudine, are, in baza, etajul fagului, apoi amestec de fag si conofere,
etajul coniferelor (1200 - 1800 m) si la mari inaltimi zona alpina. Fauna
asociata cuprinde specii caracteristice acestor etaje. Rasul, ursul brun si
cerbul carpatin sunt animalele mai reprezentative.
La mari inaltimi, traieste capra neagra, specie glaciara
relicta, repopulata in Parang, Bucegi, Fagaras.
Predomina cambisolurile (soluri brune, acide) si
spodosolurile.
Principalele rezervatii sunt: Bucegi, Piatra Craiului,
Cozia, Iezeru Sureanu, pesterile Sura Mare si Tecur, Muntele Domogled si
indeosebi Parcul National Retezat.
Populatia si asezarile omenesti.
Urmele arheologice
paleolitice si neolitice din muntii Sureanu (Sura Mare, Cioclovina), urmele de
locuire din antichitatea daco-romana, feudala si locuirea actuala constituie un
fir istoric indelungat de utilizare a spatiului montan.
In prezent densitatea populatiei este relativ reduasa,
fiind la mari inaltimi de sub 25 loc./ kmp., dar, in depresiuni mai mare.
Sporul natural este apropiat de media tarii. Spre Carpatii
Meridionali au existat si exista deplasari de populatie cu caracter temporar
prin construirea de obiective si pentru exploatarile forestiere.
In vremuri istorice, pana la mijlocul secolului nostru se
practica un pastorit transhumant ce-si avea originea in Carpatii Meridionali.
Asezarile rurale sunt rasfirate (ca unele localitati
rurale din culoarul Rucar-Bran), sau adunate, pe vai.
Orasele din interiorul Carpatilor Meridionali sunt:
Azuga, Busteni, Sinaia, (la limita, pe Valea Prahovei), brezoi, Calimanesti,
Petrila, Petrosani, Aninoasa, Vulcan, Lupeni, Uricani, Baile Herculane; pe
margini, dar mai strans legate, sunt: Coamrnic, Fieni, Campulung, Baile
Olanesti, Horezu, Novaci, Bumbesti-Jiu, Caransebes, Bistra (Otelu Rosu),
Orastie, Cugir, Sebes, Cisnadie, Talmaciu, Avrig, Victoria, Zarnesti.
Fiecare oras are trasaturi urbane si economice
proprii.
Activitati economice
Resursele
energetice permit dezvoltarea industriei energiei electrice si furnizeaza
materii prime (cocs, carbune energetic) altor unitati economice din tara.
La Schela, in Muntii Vilcanului, exista mici cantitati
de antracit.
In Depresiunea Petrosani se afla localizat
principalul bazin de huila al tarii. Centrele de extractie principale sunt (de
la est la vest): Petrila, Lonea, Dilja, Aninoasa, Petrosani, Livezeni, Vulcan,
Paroseni, Coroesti, Barbateni, Lupeni, Uricani, Campul lui Neag.
Carbunele cocsificabil este utilizat la Hunedoara
(pentru cocs) si Calan (semicocs), iar carbunele energetic la Paroseni sau in
alte termocentrale. Exploatarea indelungata (de peste 100 ani) a dus la
diminuarea rezervelor.
Industria energiei electrice este reprezentata de
termocentrale (Paroseni, Bistra etc.) si hidrocentralele, dintre care unele au
productii mai mari, cum ar fi Lotru - Ciunget si Vidraru. Exista si alte
hidrocentrale mai mici (pe Sadu, Sebes, Rau Mare, Olt s.a.).
Pe Valea Lotrului (la Voineasa) si pe Valea Bistrei
(la Bautari) se extrage talc
Industria constructoare de masini produce utilaj
minier (Petrosani), autobasculante (Mirsa), produse de mecanica fina (Sinaia),
aparate electrotehnice (Bumbesti -Jiu, Cugir).
Pe baza resurselor forestiere s-a dezvoltat industria
lemnului, cu centre de cherestea situate chiar in interiorul zonei montane
(Brezoi, Petrila, Rucar, Uricani), in apropiere (Talmaciu, Orastie) sau centre
situate in zonele invecinate, dar care utilizeaza materia prima (lemnul) din
Carpatii Meridionali: Ramnicu Valcea, Preajba (Targu Jiu), Drobeta - Turnu
Severin, Caransebes, Sebes, Sibiu. Industria chimica este dezvoltata la
Victoria si Busteni.
Indistria materialelor de constructii se bazeaza pe
materii prime extrase din zona montana. La Campulung se obtin lianti pe baza
calcarului de la Mateias, la Fieni pe baza celui de la Lespezi, iar la Barsesti
- Tirgu Jiu se aduce calcar de la cariera dein Suseni. La Avrig se produc
articole de sticlarie.
Exista si ramuri ale industriei textile si alimentare:
prelucrarea lanii (Talmaciu, Cisnodie, Orlat, Azuga), a bumbacului (Talmaciu),
obtinerea unor produse textile (Petrosani), bere (Azuga), lactate etc.
Agricultura se bazeaza pe cresterea animalelor care
utilizeaza suprafetele de pasuni si fanete naturale. Cresterea ovinelor este
traditionala (Novaci, Jina, Poiana Sibiului). In zonele depresionare si pe
margini se cresc bovine.
Caile de comunicatie cuprind cai ferate si sosele. Pe
Valea Prahovei se deruleaza un trafic feroviar si rutier foarte important. Pe
Valea Oltului, a Jiului si culoarul Timis-Cerna exista cai ferate
transcarpatice, dintre care calea ferata Bumbesti-Livezeni (prin pasul Lainici)
are un traseu foarte dificil. In afara soselelor ce urmaresc traseele feroviare
(Jiu, Olt, Prahova, Timis-Cerna) exista doua sosele transcarpatice foarte
importante: soseaua transalpina (peste Parang) si transfagarasana.
Carpatii Meridionali sunt o zona turistica de prima
importanta, cu multiple obiective naturale si statiuni cunoscute (Busteni,
Sinaia, Calimanesti, Olanesti, Baile Herculane, Paltinis, Sambata s.s.),
cabane, dotari pentru sporturi de iarna.
Informatii selective (pastile) din Carpatii
Meriodionali
Pasurile
(trecatorile) din Carpatii Meridionali sunt urmatoarele:
Liniile ferate
transcarpatice construite prin traseele lor sunt:
Culmile componente ale grupei Parang
sunt:
Culoarele de vale incadrate in izoterma
de 8 gr.C sunt urmatoarele:
Masivele in care sunt sunt situate
urmatoarele lacuri glaciare:
Rezervatiile biosferei in Carpatii
Meridionali sunt urmatoarele:
Tipurile de relief din acest lant
carpatic sunt urmatoarele:
Elementele floristice submediteraneene
intilnite pe versantii sudici ai Grupei Retezat - Godeanu sunt urmatoarele:
Asezarile urbane din:
Obiectivele turistice naturale in
Carparii Meridionali sunt:
Fauna avicola din zona alpina este
reprezentata prin:
Limite Grupa Bucegi
Culmi muntoase Grupa Bucegi
Depresiuni, culoare tectonice Grupa
Bucegi
Pasuri, trecatori, defileee Grupa Bucegi
Ape curgatoare Grupa Bucegi
Lacuri de acumulare Grupa Bucegi
Rezervatii floristice Grupa Bucegi
Rezervatii floristice si faunistice
(complexe) Grupa Bucegi
Rezervatie de peisaj si flora Grupa
Bucegi
Orase Grupa Bucegi
Limite Grupa Fagaras
Culmi muntoase Grupa Fagaras
Depresiuni, culoare tectonice Grupa
Fagaras
Pasuri, trecatori, defilee Grupa
Fagaras
Ape curgatoare Grupa Fagaras
Lacuri glaciare Grupa Fagaras
Rezervatii floristice si faunistice (complexe)
Grupa Fagaras
Rezervatie forestiere Grupa Fagaras
Rezervatie paleontologica si geologica
Grupa Fagaras
Limite Grupa Parang
Culmi muntoase Grupa Parang
Depresiuni, culoare tectonice Grupa
Parang
Pasuri, trecatori, defilee Grupa Parang
Ape curgatoare
Grupa Parang
Lacuri glaciare Grupa Parang
Rezervatii floristice Grupa Parang
Rezervatii de peisaj si de flora Grupa
Parang
Rezervatii speologice Grupa Parang
Limite Grupa Retezat-Godeanu
Culmi muntoase Grupa Retezat-Godeanu
Depresiuni, culoare tectonice Grupa
Retezat-Godeanu
Pasuri, trecatori, defilee Grupa
Retezat-Godeanu
Ape curgatoare Grupa Retezat-Godeanu
Lacuri glaciare Grupa
Retezat-Godeanu
Rezervatii floristice si faunistice Grupa
Retezat-Godeanu
Rezervatii speologice Grupa
Retezat-Godeanu
Rezervatii paleontologice si speologice
Grupa Retezat-Godeanu
Parc National Grupa Retezat-Godeanu
Orase Grupa Retezat-Godeanu
Pasurile (trecatorile) din Carpatii Meridionali
sunt urmatoarele: - Predeal;
- Turnu Rosu;
- Cozia;
- Lainici;
- Merisor;
- Dolmasnea.
Liniile ferate transcarpatice construite
prin traseele lor sunt:
- Bucuresti - Brasov prin Sinaia, Busteni, Azuga, Predeal;
- Piatra-Olt - Ramnicu-Valcea - Brezoi - Sibiu prin Cozia si Turnu-Rosu;
- Filiasi - Targu-Jiu - Petrosani - Hateg spre Simeria prin Lainici si Merisor;
- Orsova - Caransebes spre Timisoara prin Domasnea.
Culmile componente ale grupei Parang sunt:
- Muntii Parang;
- Muntii Sureanu;
- Muntii Candrel;
- Muntii Lotrului;
- Muntii Capatanii.
Culoarele de vale incadrate in izoterma de
8 gr.C sunt urmatoarele: - Defileul Oltului;
- Culoarul Timis-Cerna.
Masivele in care sunt sunt situate
urmatoarele lacuri glaciare - Bucura;
- Balea;
- Zanoaga;
- Podragul Mare;
- Galcescu;
sunt:
- in Muntii Fagaras m- L.Balea si L. Padragu Mare;
- in Muntii Parang - L. Galcescu;
- in Muntii Retezat - L. Bucura si L.Zanoaga.
Rezervatiile biosferei in Carpatii
Meridionali sunt
urmatoarele:
- floristice: Sinaia, Parang;
- de flora si fauna: Piatra Craiului, Muntele Cozia;
- de peisaj si flora: Bucegi, Iezeru Sureanu;
- forestiere: Valea Balei;
- Parc National: Parcul National Retezat.
Tipurile de relief din acest lant carpatic sunt urmatoarele: - de eroziune: e reprezentat prin
cele trei suprafete de eroziune:
- Borascu la 2000 m;
- Rau-Ses la 1.200 m - 1.600m;
- Gornovita sau platforma Predeal la 1.000 m.
- glaciar: rezultat al modelarii exercitate de ghetarii cuaternari, este
reprezentat prin circuri glaciare, custuri , morene; in circurile glaciare s-au
instalat lacuri foarte frecvente in Muntii Retezat, Parang, Fagaras;
- carstic: e dezvoltat pe seama calcarelor; apare sub forma de lapiezuri,
doline, polii, chei, pesteri, etc. Exemple:
- Cheile Tatarului, Zanoagei, Ursilor (in lungul vaii
Ialomitei);
- Cheile Dambovicioarei;
- Cheile Oltetului;
- Cheile Runcu;
- Cheile Corcoavei;
- Pestera Ialomitei;
- Pestera Damboviciarei;
- Pestera Polovraci;
- Pestera Muierii;
- Pestera Izbucuri;
- Izbucul Cernei.
Elementele floristice submediteraneene
intilnite pe versantii sudici ai Grupei Retezat - Godeanu sunt urmatoarele: - carpenul oriental;
- mojdreanul;
- liliacul salbatic;
- castanul dulce (bun);
- alunul turcesc;
- scumpia.
Asezarile urbane din - Depresiunea Lovistea - Brezoi;
- Depresiunea Petrosani - Petrosani, Vulcan, Lupeni, Petrila, Uricani,
Aninoasa;
- Depresiunea Hateg - Hunedoara, Calan, Hateg, Simeria, Deva; Cugir, Sebes,
Orastie, ( in zonele limitrofe).
Obiectivele turistice naturale in Carparii
Meridionali sunt:
- Vale Prahovei si abruptul Bucegilor;
- Masivul Bucegi cu 'Babele' si 'Sfinxul';
- Carstul de pe valea Ialomitei si a Dambovicioarei;
- Peisajul alpestru (creste, strungi, circuri si lacuri glaciare);
- Defileul Oltului;
- Defileul Jiului.
Fauna avicola din zona alpina este reprezentata prin: - cinteza alpina;
- zaganu sau vulturul barbos;
- acvila de munte.
Fauna acvatica de altitudini maqri cuprinde domeniul pastravului.
Corelate cu roca, tipul de clima si vegetatia, in zona alpina s-au dezvoltat solurile allpine brune-acide.
Limite Grupa Bucegi N: Depresiunea Brasov, Magura Codlei
S: Subcarpatii Curburii
E: Valea Prahovei
V: Valea Dambovitei
Culmi muntoase Grupa Bucegi Bucegi - 2505 m. in Vf.Omu
Leaota
Piatra Craiului 2238 m. in Vf. La Om
Depresiuni, culoare tectonice Grupa Bucegi Culoarul Prahovei
Culoarul Bran-Rucar
Pasuri, trecatori, defileee Grupa Bucegi
Predeal - 1000 m.
Giuvala - 1240 m.
Ape curgatoare Grupa Bucegi
Prahova
Ialomita
Dambovita
Barsa
Lacuri de acumulare Grupa Bucegi
Scropoasa si Bolboci pe Ialomita
Rezervatii floristice Grupa Bucegi
Sinaia
Rezervatii floristice si faunistice
(complexe) Grupa Bucegi
Piatra Craiului
Rezervatie de peisaj si flora Grupa Bucegi
Bucegi
Orase Grupa Bucegi
Sinaia
Azuga
Busteni
Sinaia
Limite Grupa Fagaras
N: Podisul Transilvaniei
S: Subcarpatii Curburii
E: Valea Prahovei
V: Valea Dambovitei
Culmi muntoase Grupa Fagaras
Fagaras - 2544 m. in Vf. Moldoveanu
2535 m. in Vf. Negoiu
Cozia - 1668 m.
Frunti
Ghitu - 1622 m.
Iezer - 2462 m.
Depresiuni, culoare tectonice Grupa Fagaras
Lovistei
Pasuri, trecatori, defilee Grupa Fagaras
Turnu Rosu - 400 m.
Cozia - 309 m.
Defileul Turnu Rosu - Cozia (Olt)
Ape curgatoare Grupa Fagaras
Olt
Topolog
Arges
Valsan
Raul Doamnei
Raul Targului
Argesel
Dambovita
Barsa
Lacuri glaciare Grupa Fagaras Podragul Mare
Balea
Rezervatii floristice si
faunistice (complexe) Grupa Fagaras
Muntele Cozia
Balea
Rezervatie forestiere Grupa Fagaras
Valea Balei
Rezervatie paleontologica si geologica Grupa Fagaras Turnu Rosu
Limite Grupa Parang N: Podisul Transilvaniei si Culoarul
Orastiei
S: Subcarpatii Getici
E: Valea Oltului si Depresiunea Orastiei
V Depresiunea Hateg, Depresiunea Petrosani si Valea Jiului
Culmi muntoase Grupa Parang
Parang - 2519 m.
Sureanu - 2130 m. in VF. lui Patru
Candrel - 2244 m.
Lotrului 2242 m. in Vf. Steflesti
Capatanii - 2124 m. in Vf. Ursu
Depresiuni, culoare tectonice Grupa Parang
Lovistei
Petrosani
Hateg
Pasuri, trecatori, defilee Grupa Parang
Turnu Rosu - 400 m.
Cozia - 309 m.
Lainici - 450 m.
Defileul Turnu Rosu - Cozia (Olt)
Defileul Livezeni - Bumbesti (Jiu)
Ape curgatoare Grupa Parang
Gilort
Jiet
Strei
Sebes
Cibin
Sadu
Lotru
Oltet
Cerna
Raul Mare in Depresiunea Cerna
Lacuri glaciare Grupa Parang Galcescu din Muntii Parang
Lacurile din Muntii Cindrel si Muntii Sureanu
Rezervatii floristice Grupa Parang
Parang
Rezervatii de peisaj si de flora Grupa
Parang
Iezerul
Sureanu
Rezervatii speologice Grupa Parang Sura Mare
Tecuri
Cioclovina
Pestera Muierii
Orase Grupa Parang
Depresiunea Lovistei
Brezoi
Depresiunea Brasov
Petrosani
Petrila
Vulcan
Lupeni
Uricani
Aninoasa
Limite Grupa Retezat-Godeanu
N: Depresiunea Hateg si Culoarul Bistrei
S: Subcarpatii Getici si Podisul Mehedinti
E: Valea Streiului, Depresiunea Petrosani si Valea Jiului
V: Culoarul Timis-Cerna
Culmi muntoase Grupa Retezat-Godeanu
Retezat 2509 m. in Vf. Peleaga
Godeanu - 2291 m. in Vf. Gugu
Tarcu - 2190 m.
Muntele Mic 1802 m.
Cernei
Mehedinti
Valcan 1868 m in Vf. Straja
Depresiuni, culoare tectonice Grupa
Retezat-Godeanu Petrosani
Hateg
Culoarul Timis-Cerna
Culoarul Bistrei
Pasuri, trecatori, defilee Grupa
Retezat-Godeanu Lainici 450 m.
Poarta de Fier a Transilvaniei 700 m.
Domasnea 540 m.
Ape curgatoare Grupa Retezat-Godeanu Jiul de Vest
Tismana
Motru
Cerna
Topolnita
Bistra
Raul Mare in Depresiunea Hateg
Strei in Depresiunea Hateg
Lacuri glaciare Grupa
Retezat-Godeanu
Bucura
Zanoaga in Muntii Retezat
Rezervatii floristice si faunistice Grupa
Retezat-Godeanu
Domogled
Rezervatii speologice Grupa Retezat-Godeanu
Closani
Topolnita
Rezervatii paleontologice si speologice
Grupa Retezat-Godeanu Bahna
Parc National Grupa Retezat-Godeanu
Retezat
Orase Grupa Retezat-Godeanu
Culoarul Cernei
Baile Herculane
Orsova
