CEHIA
CEHIA
Cehia este situata in centrul Europei si are o suprafata de aproximativ 78.866 km2.Este o tara intracontinentala, aflandu-se la o distanta de 326 km de Marea Baltica si 322 km fata de Marea Adriatica.Vecinii sai sunt Germania (810 km), Polonia (762 km), Austria (466 km) si Slovacia (265 km).Cel mai inalt punct il reprezinta varful Muntelui Snezka, ridicat la 1602 m deasupra nivelului marii in timp ce inaltimea cea mai mica a statului se 44349qer98xcy5y
inregistreaza in apropierea orasului Hrensko, acolo unde fluviul Labe iese de pe teritoriul tarii, la 117 m deasupra nivelului marii.
Date generale:
Denumirea oficiala: | Republica Ceha |
Capitala: | Praga (Praha) (Populatie: 1,213,800) |
Limba oficiala: | ceha |
Suprafata: | 78,886 km2 |
Lungimea granitelor: | 2303 km |
Populatie: | 10304302 cehi
Minoritati: slovaci, polonezi, nemti, rromi, maghiari |
Densitatea populatiei: | 131 locuitori/km2 |
Religia: | 40% catolici, 10% protestanti |
Sistem politic: | Democratie parlamentara |
Presedinte: | Vaclav Havel |
Ora oficiala: | Central European Time (C.E.T.) |
Moneda: | Coroana ceha (Kc) - Czech crown (CZK)
Paritatea: 1 USD aprox. 30 CZK |
Scurt Istoric ec349q4498xccy
Sec IV-I i.Hr
Pe teritoriul locuit din secolul 4 i.Hr. de celti migreaza in secolul 1 I.hr. triburile germanice ale marcomanilor si quarzilor, venite din nord. In secolul 6 d.Hr. se stabilesc aici triburile slavilor de apus care creeaza in urmatorul secol efemerul stat slav al lui Samo (623 - 659).
Marele Cnezat al Moraviei (830-906)
Dupa prabusirea stapanirii avare sub loviturile francilor, ia fiinta in 830 Marele Cnezat al Moraviei sub conducerea lui Mojmír (830-846). Cnezatul cuprinde importante regiuni ale Boemiei si Slovaciei. Succesorul lui Mojmir, Rostislav (Rastislav) 846 - 870 este adoptat crestinismul (si liturghia slavona) adus de misionarii Chiril si Metodiu (863 - 864). Marele Cnezat al Moraviei atinge apogeul in timpul domniei lui Svatopluk ( 870 - 894), apoi se prabuseste in 906 sub loviturile ungurilor stabiliti in Campia Panoniei.
Dinastia Premysl (sf. secolul 9 d.Hr. - 1306)
La sfarsitul secolului 9 se constituie statul ceh cu centrul in Boemia (capitala Praga), condus de dinastia Premysl.
In 935 moare ducele Václav, patronul sanctificat al cehilor. Intre anii 973 - 976 ia fiinta Episcopia de Praga. In anul 1085 este proclamat regatul sub conducerea lui Vratislav (1061 - 1092). Regele Premysl I Otakar primeste Bula de Aur a Siciliei (1212), statul ceh fiind declarat regat si ducii Boemiei, regi prin ereditate, fiind stabilite si relatiile cu Sfantul Imperiu Roman (statul ceh nu era feuda imperiala, Imperiul va recunoaste numai pe acel rege ceh ales in Cehia, se asigura suveranitatea statului ceh, se legifereaza ereditatea regilor cehi, domnitorul ceh avea dreptul de a vota pe imparatul Roman). Regatul cunoaste o maxima stralucire sub domnia lui Premysl II Otakar (1253 - 1278). In anul 1306 este asasinat Václav III si dinastia se stinge.
Dinastia de Luxemburg (1310 - 1437)
Incepand cu 1310, regatul este condus de Jan, conte de Luxemburg (1310 - 1346) sotul printesei din neamul Premysl, Eliška (Elisabeta). Regii apartinand acestei dinastii au anexat noi teritorii. In 1344 ia fiinta Arhiepiscopia de Praga prin bula Ex supernae providentia maiestatis. Denumirea oficiala a statului devine Corona regni Bohemiae in timpul domniei lui Carol IV(Karel) 1346 - 1378 rege roman, conte de Luxemburg, 1346 - 1353, rege al Italiei, din 1355 imparat al "Sfantului Imperiu Roman", din 1373 margraf de Brandenburg. Acesta face din Boemia centru politic si cultural al imperiului si din Praga fastuoasa resedinta a acestuia. Este fondatorul primei universitati cehe in 1348 ce includea facultatea de filosofie, de drept, de medicina si de teologie.
Miscarea husita 1419 - 1436
Impotriva autoritatii imperiale si a catolicismului izbucneste miscarea nationala husita. Principalele cauze a fost criza economica si politica din timpul domniei lui Václav IV (1378 - 1419), succesorul lui Carol IV, criza accentuata de problemele generale din Europa acelor ani (Marea Schisma, criticile aduse catolicismului). Miscarea a fost inspirata de ideile lui Jan Hus, ars pe rug in 1415. Regele ceh, imparatul roman Sigismund (Zikmund) de Luxemburg a incercat sa reprime revolta, dar a fost infrant in numeroase randuri. Husitii s-au divizat in trei curente: Calixtinii (utraquistii) - de dreapta, taboritii - de stanga si hiliastii (picarzii) - de extrema stanga, a caror lupte interne au favorizat infrangerea miscarii.
Dinastia Jaggielo 1471 - 1526
Vladislav Jaggelon, fiul regelui Cazimir al Poloniei si descendent al dinastiei Luxemburg a fost ales rege al Boemiei in 1471. In timpul domniei sale (1471 - 1516) si al fiului sau Ludovic (1516 - 1626) puterea statului a crescut, diminuandu-se totusi cea regala. Tara a fost macinata de numeroase conflicte.
Dinastia de Habsburg 1526 - 1918
Dinastia Jaggiello s-a stins odata cu moartea lui Ludovic in batalia de la Mohács (1526), iar regatul Boemiei intra pentru patru secole sub stapanirea dinastiei de Habsburg prin alegerea lui Ferdinand I ca rege. Conducerea habsburgica a reinstaurat catolicismul . Rudolf II (1576 - 1611) a stabilit capitala imperiului la Praga, orasul devenind astfel un important centru de cultura european. Rascoala antihabsburgica a orasenilor cehi din 1618, sprijinta de nobilimea protestanta, infranta in Batalia de la Muntele Alb (8 nov. 1820) constituie prologul Razboiului de 30 de ani si totodata are ca urmare desfiintarea autonomiei statale cehe si inaugurarea unei politici de germanizare.
Fondarea Natiunii cehe moderne 1848
In timpul Revolutiei de la 1848, cu un pronuntat caracter antihabsburgic, politicienii cehi avanseaza ideile federalizarii imperiului si emanciparii natiunilor, bazandu-se in principal pe factorii economici: Cehia era unul dintre cele mai dezvltate si industrailizate state componente ale imperiului. Revolutia este inabusita in sange de generalul Windischgratz. Prin pactul dualist din 1867 Boemia si Moravia raman in cadrul Austriei, iar Slovacia este inclusa in Ungaria.
Formarea statul independent cehoslovac (din 1918)
In conditiile destramarii Imperiului Austro-Ungar la finele primului razboi mondial, la 28 octombrie 1918 este proclamata la Praga Republica Cehoslovaca independenta la care se uneste si Slovacia la 30 octombrie. Tomáš G. Masaryk este ales primul presedinte al statului. Tratatul de pace de la Saint-Germain-en-Laye (1919) recunoaste independenta si granitele noului stat. Noua republica devine in scurt timp una din cele mai dezvoltate din Europa si chiar si din lume. Impreuna cu Romania si Iugoslavia, Cehoslovacia creeaza in 1921 Mica Intelegere.
Tratatul de la Munchen 1938 - problema sudetilor
Perioada de prosperitate si democratie ia sfarsit odata cu Tratatul de la Munchen (1938) cand Germania lui Hitler anexeaza regiunea sudeta (cca 30000 km2 si 3 milioane locuitori). La 15 martie 1939 Cehia este ocupata de trupele naziste si este proclamat Protectoratul Boemiei si Moraviei (Slovacia se proclama stat independent la 14 martie, devenind un stat satelit al Germaniei). In 1940 se constituie la Londra un guvern in exil sub conducrea lui Edvard Benes.
Republica Populara Cehoslovacia
In aprilie 1945, sub patronaj sovietic se formeaza un guvern de coalitie, in care comunistii acapareaza treptat intreaga putere. In 1948 are loc puciul comunist, in care sunt inlaturati de la putere toti reprezentantii partidelor necooperante. Edvard Benes, presedintele statului isi da demisia si la 14 iunie 1948 este proclamata Republica Populara Cehoslovacia.
Cehoslovacia cunoaste in urmatoarele decenii destinul statelor sud-europene aflate sub sfera de influenta sovietica.
Primavara de la Praga -1968
Aripa reformatoare a Partidului Comunist, condusa de Alexander Dubcek impune in vara lui 1968 retragerea de la conducerea partidului a lui A. Novotný, dar procesul innoitor al "comunismului cu chip uman", initiat in cursul "Primaverii de la Praga", este curmat brutal de interventia tancurilor Tratatului de la Varsovia (cu exceptia Romaniei) la 20 august 1968. La 1 ianuarie 1969 Cehoslovacia este proclamata stat federal, constituit din doua republici egale, Republica Socialista Ceha si Republica Socialista Slovaca.
Revolutia de catifea -1989
In contextul transformarilor ce a cuprins intreaga Europa in anul 1989, in urma unor mari demonstratii populare, cunoscute sub denumirea de Revolutia de catifea, conducerea comunista este inlaturata si este ales un guvern de uniune nationala. Fostul disident Václav Havel este ales presedinte al republicii. La 20 aprilie 1990 este adoptat noul nume al statului: Republica Federativa Ceha si Slovaca. In iunie 1991 ultimele trupe sovietice parasesc teritoriul Cehoslovaciei, iar la 1 iulie a fost semnat la Praga actul de desfiintare a Tratatului de la Varsovia.
Formarea Republicii Cehe -1993
In urma tratativelor din parlamentul cehoslovac, este adoptata decizia separarii Cehoslovaciei in doua state si astfel la 1 ianuarie 1993 este proclamata Republica Ceha ca stat independent, iar Václav Havel ales ca primul sau presedinte. In 1998 este reales in aceasta functie.
Integrarea europeana si NATO
21 februarie 1991 Republica Federativa Ceha si Slovaca este primita ca membru al Consiliului Europei.
16 decembrie 1991 - a fost semnat Acordul de asociere a Republicii Federative Cehe si Slovace la Comunitatea Europeana.
19 ianuarie 1993 - Republica Ceha nou infiintata devine al 180-lea membru al ONU.
30 iunie 1993 - Republica Ceha este primita ca membru al Consiliului Europei.
9 februarie 1944 - Guvernul ceh a aprobat participarea Republicii cehe la Parteneriatul pentru pace, la 10 martie primul ministru V. Klaus a semnat la sediul NATO de la Bruxelles documentul care atesta aceasta participare.
9 mai 1994 - Republica Ceha a obtinut titlul de partener asociat al Uniunii Europene.
1 februarie 1995 - a intrat in vigoare Acordul privind asocierea Republicii Cehe la Uniunea Europeana.
9 iulie 1977 - la finalul summitului NATO de la Madrid, Republica Ceha (alaturi de Polonia si Ungaria) a fost invitata sa initieze discutiile privind aderarea la pact.
16 iulie 1997 - Republicii Cehe i-a fost recomandata initierea tratativelor oficiale de aderare la Uniunea Europeana.
5 noiembrie 1997 - guvernul a trimis la Bruxelles cererea oficiala de aderare la NATO.
13 decembrie 1997 - Republica Ceha a primit impreuna cu alte 10 tari candidate invitatia oficiala de aderare la Uniunea Europeana.
16 decembrie 1997 - Ministrii de externe ale celor 16 tari membre NATO au semnat la Bruxelles protocoalele de aderare ale Republicii Cehe, Poloniei si Ungarei, documente ce vor face subiectul ratificarii in parlamentele statelor membre si asociate incepand cu 1998.
15 aprilie 1998 - camera Deputatilor din Republica Ceha a aprobat cu 154 de voturi pentru si 38 impotriva aderarea Republicii Cehe la NATO. Cea de-a doua camera a Parlamentului, Senatul a aprobat pe 30 aprilie cu 64 de voturi pentru, 3 impotriva si 2 abtineri.
10 noiembrie 1998 - ministrul de externe J. Kavan a initiat la Bruxelles tratativele de aderare la Uniunea Europeana.
1 decembrie 1998 - prin adoptarea protocolului de aderare a Republicii Cehe, Poloniei si Ungariei la NATO de catre Senatul parlamentului olandez a luat sfarsit procesul de ratificare in toate cele 16 tari membre NATO.
29 ianuarie 1999 - Republica Ceha a primit invitatia oficiala de aderare la NATO.
23 aprilie 1999 - la Washington a avut loc intalnirea la varf a tarilor membre NATO, intalnire la care a participat pentru prima oara si Republica Ceha.
Relieful
Impartirea dintre cele doua lanturi principale muntoase
din Europa, cel Hercinic si cel Alpino-Himalayan se realizeaza pe teritoriul Cehiei.Relieful tarii este foarte variat, predominand podisurile si dealurile (50,1 % din suprafata tarii), campiile (4,5 %)
, si muntii (11,6 % din suprafata).Regiunile joase de inaltimi pana la 200 m deasupra nivelului marii ocupa 4,95 %, regiunile intre 200 si 500 m ocupa 74,1 %, cele cu inaltimi de 600-1000 m 19,3 %, iar cele de peste 1000 m un procent de 1,6 %.
Cele mai importante regiuni din Cehia
Regiunea Boemiei Centrale este situata in centrul Cehiei.Datorita intinderii mari, platoul detine cel mai mare numar de locuitori, situand regiunea pe prima pozitie ca numar de locuitori din Cehia.Ea ocupa aproximativ 14 % din totalul suprafetei Cehiei.Boemia este impartita in 12 sectoare (cartiere), care formeaza un adevarat inel in jurul orasului-capitala, Praga.
Praga este unul dintre cele mai importante orase din Cehia, fiind cunoscut drept o metropola traditionala, cu o importanta magica.Aceasta importanta este datorata in primul rand situarii orasului in bazinul Praga, ce are o importanta economica si istorica deosebita.
Regiunea Liberec este situata in nordul bazinului Cehiei, si se intinde din partea estica a muntilor Luzicke, Jizerske,
pana in vest, in podisul Krkonose.Granita nordica a regiunii coincide cu granita cu regiunea Lobau-Zittau din Saxonia, Germania, pe o distanta de 20 km, dar si cu regiunea Dolnoslezske
Vojvodstvi din Polonia, pe distanta de 130 km.In Est se afla granita cu regiunea Hradec Kralove, in Sud granita cu Platiul Boemiei, iar in Vest, cea cu regiunea Usti, cu care formase in 1960 regiunea Boemiei de Nord.
Regiunea Hradec Kralove este situata in apropierea
regiunii Liberec in Vest, si regiunea Pardubice in Sud.Centrul istoric, economic si cultural al regiunii il reprezinta orasul Hradec Kralove.Platoul are 5 cartiere importante: Hradec Kralove, Jicin, Nachod, Rychnov nad Kneznou si Trutnov.Suprafata totala a regiunii este de 4758 km2.
Regiunea Pardubice este situata in partea estica a Boemiei.Coordonatele platoului sunt determinate de granitele cu regiuni precum: Boemia Centrala, Kralovehradecky, Olomuc, Moravia Sudica si Vysocina.Granita Nord-Estica a regiunii este si granita Cehiei cu Polonia.Aceasta zona atinge cota de 4519 km2, echivalentul a 5,73 % din suprafata tarii.
Regiunea Pilsen este situata in Sud-Vestul Cehiei.In vest se invecineaza cu regiunea Bavaria din Germania, in Nord-Vest se invecineaza cu regiunea Karlovy Vary, in Nord-Est cu podisul Boemiei, iar in Sud-Est cu regiunea sudica a Boemiei.Suprafata de 7561 km2 o situeaza pe pozitia a treia din cele mai importante regiuni ale Cehiei.
Regiunea Ceske Budejovice (Boemia sudica) se invecineaza in Sud-Vest cu Sumava, in Nord-Vest cu regiunea Brdy, in Nord cu Boemia Centrala, in Est cu regiunea Moravia, iar in Sud-Vest cu muntii Navohradske.Bazinul Boemian sudic este alcatuit din doua bazine mai mici: Ceskobudejovicka si Trebonska.
Granitele din Sud si Vest sunt cele care invecineaza Cehia cu Austria si Germania.Regiunea se invecineaza totodata cu regiunea Pilsen, Boemia Centrala, precum si regiunea Vysocina.
Regiunea Usti nad Labem este situata in Nord-Vestul
Cehiei, in apropiere de granita cu Germania.In Nord-Est, aceasta se invecineaza cu regiunea Liberec, in Vest cu regiunea Karlovy Vary
, si o mica parte din regiunea Pilsen., in Sud cu regiunea Boemiei Centrale, iar in Nord cu Saxonia, din Germania.
Regiunea Moraviana Nordica (Ostrava) este alcatuita din cartiere precum: Bruntal, Frydek-Mistek, Karvina, Novy Jicin,
Opava si Ostrava.Platoul este situat in partea Nord-Vestica a Cehiei, si se invecineaza cu Polonia, in Nord si Est, si cu Slovacia,
in Sud-Est.
Regiunea Olomuc este situata in Nordul Moraviei centrale, si are o suprafata de 5139,3 km2 incluzand orase precum:
Jesenik, Olomuc, Prostejov, Prerov, Sumperk, s.a.
Regiunea Zlin a fost fondata pe data de 1 ianuarie 2000
si se bazeaza pe legea constitutionala nr. 347 de pe data de 3 decembrie 1997, care prevede crearea unor teritorii autonome.Regiunea a fost creata prin unirea unor orase precum Zlin, Kromeriz, Uherske Hradiste, care apartinea Moraviei Sudice, si Vsetin, din Moravia Nordica.
Moravia Sudica (Brno), este delimitata de cartierele
Blansko, orasul Brno, Brno-Rural, Breclav, Hodonin, Vyskov si Znojmo.
Brno reprezinta al doilea mare oras din Cehia, dupa Praga, cu o populatie de aproximativ 400.000 locuitori.
Statistici
Populatia dupa sex
barbati | 4.982.071 | 48,7 % |
femei | 5.247.989 | 51,3 % |
Populatia dupa varsta
0 – 4 | 444.613 | 4,3 % |
5 – 9 | 562.498 | 5,5 % |
10 – 14 | 647.758 | 6,3 % |
15 – 19 | 683.458 | 6,7 % |
20 – 24 | 843.664 | 8,2 % |
25 – 29 | 865.035 | 8,5 % |
30 – 34 | 687.702 | 6,7 % |
35 – 39 | 688.975 | 6,7 % |
40 – 44 | 676.213 | 6,6 % |
45 – 49 | 790.149 | 7,7 % |
50 – 54 | 812.925 | 7,9 % |
55 – 59 | 639.806 | 6,3 % |
60 – 64 | 473.212 | 4,6 % |
65 – 69 | 434.561 | 4,3 % |
70 – 74 | 406.120 | 4,0 % |
75 – 79 | 324.342 | 3,2 % |
80 – 84 | 132.767 | 1,3 % |
85 – 89 | 83.210 | 0,8 % |
90 + | 29.571 | 0,3 % |
Populatia dupa nationalitate
Cehi | 9.249.777 | 90,4 % |
Moravieni | 380.474 | 3,7 % |
Silezieni | 10.878 | 0,1 % |
Slovaci | 193.190 | 1,9 % |
Polonezi | 51.968 | 0,5 % |
Germani | 39.106 | 0,4 % |
Romany | 11.746 | 0,1 % |
Maghiari | 14.672 | 0,1 % |
Ucrainieni | 22.112 | 0,2 % |
Rusi | 12.369 | 0,1 % |
Ruthenieni | 1.106 | 0,0 % |
Bulgari | 4.363 | 0,1 % |
|
|
