Era Paleozoica, este una dintre cele patru mari diviziuni
ale scarii geologice, ea fiind precedata de Precambrian si
succedata de Mezozoic. Perioadele pe care le include sunt Cambrian,
Ordovician, Silurian, Devonian, Carbonifer si Permian. Asa cum se
poate observa si din tabelul de mai jos ce o incadreaza in contextul
evolutiei vietii, aceasta era a inceput acum 570 de
milioane de ani si s-a terminat acum aproximativ 245 de milioane de ani.
Evolutia vietii de la formele primitive, multicelulare din mari
pana la formele complexe de pe uscat poate fi urmarita studiind
fosilele ramase in straturile de roci din era Paleozoica.
Perioada Cambriana, include un interval de 60 de milioane de ani. Aceasta a fost denumita astfel in 1835 de geologul englez Adam Sedgwick dupa numele roman al rocilor sedimentare din Tara Galilor.
Pana la inceputul erei paleozoice, procentul crescand de oxigen din atmosfera si oceane a facut posibila existenta unor noi forme de viata in mediul marin. Acum, pentru prima data in istoria pamantului organismele au evoluat suficient de mult incat au putut obtine energie pe baza respiratiei.
Primele astfel de organisme au fost nevertebrate mari si complexe. Cu schelet chitinos si invelisuri dure, aceste vietuitoare au avut sanse cu mult mai bune de conservare decat corpurile moi ale celor din Precambrian.
Cu toate ca viata nu invadase inca uscatul si aerul, marile din acea perioada erau pline de o mare varietate de nevertebrate incluzand spongieri, viermi, mici animale coloniale, hidrozoare, moluste si artropode primitive precum trilobitii si un mic numar de echinoderme. Singura planta marina existenta in acea perioada era alga marina.
Unul dintre cei mai importanti reprezentanti
ai acestei perioade, Trilobitul, este de fapt o specie de artropode.
Acestia aveau o lungime variind intre cativa milimetri si
pana la 65 de cm insa in general aveau in jur de 3-7 cm. Numele lor
era dat de aranjarea 
exoscheletului, acesta fiind format
din trei lobi. Acest exoschelet este cel care s-a pastrat in majoritatea
cazurilor, el fiind constituit din carbonat de calciu si acoperind tot
spatele animalului.
Trilobitii aveau o pereche de ochi compusi. La unele specii acestia aveau lentile dense care ar fi putut servi la detectia miscarii. La alte specii ochii aveau functii mai putin complexe fiind insa capabili sa formeze imagini si sa detecteze distante.
Mediul de viata al Trilobitilor era zona de langa marginea marilor continentale care acopereau zone ce acum apartin uscatului. Majoritatea trilobitlor nu se miscau insa existau de asemenea si specii dotate cu inotatoare. Cele care posedau ochi foarte mari si un camp vizual larg, precum Carolinitii, populau zonele de la suprafata apei si se pare ca aveau inotatoare. Altele, cu ochi redusi sau inexistenti preferau apele intunecate. Multi trilobiti se scufundau la mari adancimi pentru a se proteja sau pentru a-si cauta mancare.
Trilobitii aveau o mare varietate de moduri de hranire. Multi aveau un fel de palnii cu care absorbeau sedimentele si din care separau materia organica. Altii erau pradatori. Majoritatea puteau lua o pozitie de aparare in care isi expuneau numai scheletul.
Scheletele fosilizate ale trilobitilor sunt de un mare ajutor savantilor deoarece pun la dispozitie adevarate scari de tip pentru acele vremuri. Deoarece acestia s-au dezvoltat repede si s-au distribuit in numeroase zone, comparand fosilele de trilobiti si stratele de roci din diferite regiuni se poate indica vechimea relativa a unor minerale.
Perioada Ordoviciana este incadrata intre 510-439 de milioane de ani in urma. Ea a fost denumita astfel dupa numele unui vechi trib galez, loc in care a fost studiata pentru prima oara.
Climatul acestei perioade a fost cald si mai umed decat cel din zilele noastre in America de Nord si Eurasia, dar mai rece in continentele sudice, polul sud in acele timpuri fiind situat pe undeva prin Algeria. Studiile paleontologice au aratat ca nevertebratele marine erau in continuare forma reprezentativa de viata. Pe uscat putine forme de viata primitiva aparusera - plante si nevertebrate asemanatoare miriapodelor. Marile gazduiau acum primele vertebrate - pesti primitivi cu armuri plate. Tot acum si-au facut aparitia coralii si Graptolitele (un tip de organisme coloniale).
Perioada Devoniana, cea de-a patra diviziune a Paleozoicului s-a desfasurat intre acum 408.5 si 362.5 milioane de ani si isi are numele de la localitatea Devon, in Anglia, unde rocile sedimentare ale acestei perioade au fost studiate din 1830.
Principalul eveniment geologic al acestei perioade a fost coliziunea dintre Gondwana si Eurasia respectiv merica de Nord. Fortele rezultate au creat rupturi in stratul sedimentar formand cunoscutele geosinclinale. Astfel a aparut orogeneza Acadiana in America de Nord si cea Caledoniana in Europa.
In America de Nord sub un strat de nisip rosu s-au pastrat din aceasta perioada urmele primilor paduri formate din copaci inalti si ferigi de o statura foarte mica. Oxidul de fier, rosu, care s-a cimentat este o dovada a cllimatului umed si cald ce a dat nastere padurilor luxuriante si recifilor de corali.
In timp
ce Africa si America de Sud erau centrate in jurul polului sud, America de
Nord si Europa strabateau Ecuatorul. In aceste conditii
climatice si odata cu inceperea formarii stratului de ozon au
aparut primele artropode ce respirau aer - in general paienjeni - pe
uscat. In mari, amonoizii (pesti acoperiti cu o "cochilie") erau
principala forma de viata. Pestii De vonieni, evoluati
din cei cu armura ai perioadei Ordoviciene aveau acuma aripioare si
mandibula. O grupa, cea a celor cu aripioare sub forma de lob a
dat nastere primelor vertebrate ce respirau aer, ele invadand uscatul la
sfarsitul erei Devoniene si au fost avangarda reptilelor din perioada
Carbonifera care urmeaza.
Printre principalele
plante se numara licopodele, ale caror fosile s-au pastrat,
uimind prin diversitatea formelor pe care le-au luat. Trebuie subliniat ca
aceste plante se inmulteau prin spori.
Perioada
Carbonifera,
este cea de-a cincea diviziune a erei Paleozoice, si a durat 71.5 milioane
de ani, intre 362.5 si 290 de milioane de ani in urma. Numele provine
de la "carbune" deoarece din aceasta perioada s-au creat
majoritatea zacamintelor de carbune.
Resturile
de plante si animale ramase din perioada carbonifera sunt
abundente, si de obicei foarte bine conservate. Este observata o mare
unitate in caracteristicile plantelor, chiar din specii diferite si la
distante foarte mari. Sunt cunoscte din acea perioada peste 2000 de
specii, majoritatea care se reproduceau prin spori, in lipsa florilor.
Majoritatea lianelor, arbustilor si copacilor (Cordate) erau
obisnuitele perioadei, pe langa ele fiind prezente si un mare
numar de ferigi. Animalele din acea perioada nu s-au pastrat in
general ca atare pe uscat, insa putem gasi multe asemanari
intre cele ce vietuiesc in mari si lagune. Atunci au inceput
sa apara primele reptile adevarate, urmasi ai amfibienilor.
De asemenea abundau foraminiferele, coralii si crinii. Se gaseau de
asemenea si trilobiti si euripteridee. Alte forme
raspandite de viata sunt in acea perioada serpii
si alte moluste, incluzand cefalopodele si nautilii. Insectele
erau si ele frecvente, in particular o forma de fluture.
Perioada Permiana, ultima diviziune a erei paleozoice s-a desfasurat de-a lungul unei perioade de 45 de milioane de ani, incepand de acum 290 de milioane de ani si pana acum 245 de milioane de ani. Aceasta perioada a fost denumita astfel de geologul englez Roderick Impery Murchison dupa localitatea Perm, din estul Rusiei, unde s-au gasit strate de sedimente corelate apoi prin intermediul fosilelor, cu cele din vestul Germaniei. Rocile din aceasta perioada erau bogate in depozite de carbune, petrol si gaze naturale.
Viata nevertebrata marina de la inceputul acestei perioade era extrem de bogata, inflorind in marile calde, inchise. Spre sfarsitul acestei perioade a fost insa cea mai mare disparitie de specii, ceea ce a dus la sfarsitul unor grupe cum sunt coralii, briozoanii, echinodermele si multe alte nevertebrate.
In opozitie cu declinul constant al
amfibienilor, reptilele, ce isi facusera aparitia pe
parcursul perioadei precedente, au cunoscut o evolutie spectaculoasa,
aparand acum diferite specii, unele carnivore si altele ierbivore de
tipul mamiferelor. Tot in acest timp
si-au facut aparitia si precursorii dinozaurilor.
Amfibian din Permian
Biblioagrafie: Enciclopedia in limba engleza "Microsoft Encarta 1998 Encyclopedia"
