ELEMENTE SPECIFICE AGRICULTURII Agricultura este o ramura traditionala a economiei romanesti care are ca mijloc de productie fondul funciar (totalitatea terenurilor situate intre granitele unei tari ,inclusiv cele aflate sub ape) agricol, care asigura produsele alimentare necesare populatiei, materii prime unor ramuri industriale si produse pentru export. Se practica in tara noastra inca din perioada preistorica, multa vreme predominand pastoritul, practicat in mai multe forme inclusiv transhumant (pendularea turmelor in functie de anotimp din zonele inalte in cele joase). In secolul al XIX-lea dupa Pacea de la Adrianopol, structura modului de utilizare al terenurilor se modifica in favoarea culturii plantelor, mai ales cereale , Romania devenind „granarul Europei” in sec. XX. 38455udk83opr5j In a doua jumatate a sec. XX, a fost sesizat un anumit progres in agricultura datorita: mecanizarii, chimizarii, irigatiilor etc, dar in ansamblu datorita colectivizarii se remarca interesul taranimii pentru productie s-a redus. Dupa 1990 agricultura romaneasca se confrunta cu urmatoarele dificultati: puternica fragmentare a terenurilor agricole ca urmare a retrocedarilor din 1991 (Legea 18) lipsa fondurilor pentru investitii dp455u8383oppr dezafectarea sistemelor de irigatii ( 3 mil. ha 1989, 1,1 mil. ha 2002) Conditiile naturale si sociale care influenteaza productia agricola sun: Conditiile naturale- reprezentate de relief- joaca rol de prag termic, determinand o diferentiere a practicilor agricole pe mari unitati de relief: zonele montaneÞ predomina cresterea animalelor zonele de deal si podisÞ predomina viticultura si pomicultura, cresterea animalelor zonele de campieÞ predomina cultura cerealelor, plantelor industriale si legumicole clima-in general favorabila, uneori apar fenomene care compromit partial recoltele (inghet, seceta, etc) solurile- sunt cu fertilitate ridicata in campie (molisoluri), medie in zonele de deal si podis (argiluvisoluri si cambisoluri), fiind uneori afectate de procese geomorfologice necesitand lucrari ameliorative Conditiile tehnico- materiale- reprezentate de mecanizare si chimizare, indica faptul Romania se afla mult in urma altor tari (10 tractoare/ 1000 ha, 50 kg ingrasaminte/ha) Conditiile demografice- cresterea numarului populatiei impune productii mai mari si mai diversificate, in acelasi timp in zonele cu densitati mari ale populatiei se impune practicarea unor culturi ce necesita forta de munca mai numeroasa , iar in zonele cu densitate redusa, mecanizarea agriculturii. Conditiile industriale-sunt reprezentate de ramurile industriale care conditionate de repartitia culturilor agricole (intreprinderile de zahar, ulei, conserve etc), astfel remarcandu-se, in vederea reducerii costurilor de productie si a eficientizarii productiei, amplasarea acestora in zonele de cultura Fondul funciar=23,7 mil. ha Cuprinde: terenurile agricole- 14,8 mil. ha (62%)- reprezinta totalitatea terenurilor utilizate in agricultura si include: terenuri arabile-9,4 mil. ha pasuni si fanete naturale- 4,8 mil. ha vii si livezi- 0,6 mil. ha suprafetele forestiere- suprafetele ocupate de paduri- 6,6 mil. ha apele si baltile- 0,8 mil. ha alte suprafete – 1,5 mil. ha Formele de proprietate a terenurilor sunt: privata- 78% de stat ≈12% publica ≈10% Forme de organizare: gospodariile agricole individuale-cele mai numeroase exploatatiile agricole familiale exploatatiile agricole comerciale-cele mai competitive societatile autonome: Romcereal, statiunile de cercetare CULTURA PLANTELOR Cultura cerealelor este predominanta 2/3 din terenurile arabile, locul X in lume se cultiva mai ales: grau-regiunile joase: C. Romana, Dobrogea (centru si sud), C. Moldovei porumb (locul II in Europa si IX pe Glob)-extensiune mai mare: Pod. Getic, Pod. Moldovei, Pod. Transilvaniei, Lunca Dunarii, depresiuni intramontane orz, orez (C. de Vest, S tarii), secara, sorg etc. in unii ani datorita calamitatilor naturale (seceta, inundatii) Romania importa cereale Cultura plantelor industriale reprezinta materie prima pentru diverse ramuri industriale sunt introduse in cultura la noi in tara relativ recent (exceptie inul si canepa) se cultiva mai ales: floarea soarelui (V Europa, VIII Glob): C. Romana. C. de Vest, Pod. Dobrogei, C. Moldovei sfecla de zahar: C. Romana. C. de Vest, Pod. Dobrogei, Pod. Moldovei, Dep. Transilvaniei inul, canepa, soia Cultura cartofului este introdus in tara abia de 2 secole, prefera zonele racoroase si umede locul VIII in Europa, XIV pe Glob Pod. Sucevei, depresiunile intramontane din Carpatii Orientali, S Dep. Transilvaniei Cultura legumelor si zarzavaturilor includ: tomatele, fasolea, mazarea etc se cultiva in zonele joase, luncile marilor rauri, zonele periurbane (in sere si solarii) Viticultura datorita conditiilor favorabile de clima si relief se practica inca din Antichitate in prezent suprafetele viticole sunt mai reduse datorita cheltuielilor mari ce le impun Romania ocupa locul VIII la productia de vin pe Glob caracteristica mai ales zonelor de deal si podisÞregiuni viticole: Subcarpatii Curburii: Podgoriile Panciu-Odobesti Podgoriile Dealul Mare cu centrele: Pietroasele, Valea Calugareasca, Urlati Podgoriile Nicoresti-Ivesti Pod. Moldovei: Podgoriile Iasi-Husi Podgoriile Cotnari Pod. Dobrogei Podgoriile Niculitel Podgoriile Murfatlar Podgoriile Ostrov (struguri de masa) Dep. Transilvaniei Podgoriile Tarnavelor si Muresului cu centrele: Jidvei, Alba Iulia, Craciunel Podgoriile Lechinta Campia si Dealurile de Vest Podgoriile Aradului cu centrele: Pancota, Siria, Minis, Paulis Podgoriile Teremia Mare-Buzias Podgoriile Oradea Podgoriile Valea lui Mihai-Sacueni Pod. Getic Podgoriile Dragasani Podgoriile Pitesti Podgoriile Strehaia C. Olteniei Podgoriile Sadova Podgoriile Dabuleni Podgoriile Segarcea Lunca Dunarii Podgoriile Greaca Pomicultura se practica inca din Antichitate datorita conditiilor favorabile, mai ales in colinare si de podis predomina marul si prunul bazine pomicole: prun > mar: regiunea colinara din S (jud. Vrancea pana in jud. Mehedinti), Dep. Hateg, Iasi mar >prun: Baia Mare, Bistrita, Sibiu, Pod. Sucevei (Falticeni-Radaseni) prun = mar: Timis, Domasnea piersic: Dobrogea, NV tarii cires si visin: Banat, S si V tarii par, nuc Si acest sector este afectat de tranzitie, inregistrand un regres in ceea ce priveste septelul, datorita: desfiintarii C.A.P-urilor calamitatilor naturale, lipsei fondurilor financiare a producatorilor particulari, etc Cele mai importante sectoare sunt: Cresterea bovinelor- reprezinta sectorul zootehnic unde efectivele au cunoscut cele mai drastice reduceri predomina in zonele cele mai inalte: montane, de podis, deal- pe baza pasunilor si fanetelor naturale regiuni: N Moldovei (Pod. Sucevei) si S C. Moldovei, Maramures, N si E transilvanei ( jud. Cluj-Bistrita si respectiv jud. Covasna-Harghita) Cresterea ovinelor- este traditionala zonelor inalte din Carpatii Orientali, Carpatii Meridionali si respectiv Pod. Moldovei, dar in ultimele decenii, datorita sistemelor intensive de crestere cele mai mari efective sunt intalnite in Dobrogea (jud. Constanta), C. Romana (jud. Braila, Galati), C. de Vest (jud. Arad) Cresterea porcinelor- se practica in zonele de cultura a porumbului Banat (jud. Timis), C. Romana (jud. Calarasi, Braila, Ialomita), sau a cartofului ÞTransilvania(jud. Mures, Brasov) Cresterea cabalinelor- pentru tractiune sau de rasaÞ hergheliile Rusetu, Cislau, Mangalia, Sambata de Jos Cresterea pasarilor- mai ales in zonele periurbane, cerealiere, datorita cererii mai mari Apicultura-de traditie, se practica mai ales in S si SE ( C. Romana, Delta Dunarii, Dobrogea) Sericicultura 8cresterea viermilor de matase)- Banat, C. Romana
II. CRESTEREA ANIMALELOR