Podisul Dobrogei
Masivul Dobrogei de Nord este un rest al unor vechi munti cutati in faza hercinica, in nord, iar mai la sud, intr-o faza mai veche, baikaliana (bazinul Casimcei).
Sunt alcatuiti din roci dure (granite, calcare, sisturi verzi, roci sedimentare s.a.).
Masivul Dobrogei de Nord cuprinde Muntii Macinului, Culmea Niculitelului, Dealurile Tulcei (scad treptat in altitudine, terminandu-se ca o peninsula intre apele lagunei Razim si mlastinile Deltei), Podisul Babadagului, Podisul Casimcei (aici importante pentru economie fiind, printre altele, piritele cuprifere din mina Altan-Tepe).
Supusi unei indelungate eroziuni si fragmentati tectonic, fostii munti au acum inaltimea unor dealuri, abia atingand in varful Greci 467 m, in Muntii Macinului. Spre est, Culmea Niculitelului atinge 363 m.
Podisul Dobrogei de Sud se intinde intre Harsova - Capul Midia si hotarul de sud al tarii. Nu depaseste decat pe alocuri altitudinea de 200 m. Are un climat secetos, media anuala a precipitatiilor nedepasind 400 mm. Astfel se explica vegetatia de stepa intalnita aici. Cu ajutorul irigatiilor, culturile agricole dau rezultate remarcabile. Este o zona viticola vestita: Murfatlar, Niculitel, Ostrov.
Apele care uda Podisul Dobrogei sunt: Dunarea, Casimcea, Taita si Slava.
Printre resursele enumerate mai sus se mai gasesc: petrol, fier, roci de constructii (granit si calcar), baritina.