DOBROGEA
-Scurt istoric
Judetul Constanta, ocupa partea sudica a Dobrogei - pamant geto-dacic milenar, romanizat timp de peste sase veacuri.
Vestigiile arheologice descoperite pe aceste meleaguri, dateaza inca din paleoliticul mijlociu (100.000-40.000 i.Hr.), in pesterile “La izvor” si “La Adam” si punctele Saligny, Mamaia sat si Ovidiu.Microlitele descoperite erau folosite de Homo Sapiens fossilis. 29375uox78rmj8q
Paleoliticul superior (cca.40.000-10.000 i.Hr.) este prezent prin descoperirile de la Seimenii Mari, Gura Dobrogei, Mangalia, Pestera si Satu Nou.
Mezoliticul (10.000-5.500 i.Hr.)este reprezentat prin descoperirile facute la pestera “La Adam” si in necropola de la Cernavoda.
Descoperirile arheologice au scos la lumina urme din mezolitic si neolitic – unelte din piatra slefuita, arme, podoabe, reprezentari artistice ale culturii Hamangia mileniul 4-2 i.Hr. – doua statuete din lut “Ganditorul” si “Femeia sezand” descoperite la Cernavoda in anul 1956.Aceste statuete sunt capodopere de valoare mundiala ale artei antropomorfe neolitice din Romania.
Urmele culturilor Boian si Gumelnita au fost descoperite de-a lungul litoralului – la Mangalia, Limanu, Costinesti, Agigea si Navodari. om375u9278rmmj
Urmele omului care a trait in neoliticul tarziu in Dobrogea se intalnesc la Harsova, Cernavoda (Dealul Sofia) si Medgidia.
Trecerea de la neoliticul tarziu la epoca bronzului este marcata de Cultura Cernavoda.
In aceasta perioada patrund pe teritoriul Dobrogei populatii de pastori nomazi nord - pontici, care intretin relatii de schimb cu populatiile bastinase.
Epoca bronzului (1.300-1.150 i.Hr.) este pusa in evidenta prin descoperirile de la Harsova, tezaurul cuprinde pahare si cupe cu picior, vase mari de provizii, castroane, platouri cu décor, precum si descoperirile facute la Hagieni, Neptun, Sinoe, Dervent, Rasova, Medgidia, Poarta Alba s. a.
La sfarsitul epocii bronzului apare carul si se constata folosirea calului pentru tractiune. Cultura Cernavoda se perfectioneaza continuu in conditiile destramarii oranduirii comunei primitive.
Epoca fierului (Hallstatt,sec.XII-V i.Hr. si La Tene, sec.V-I i.Hr.)este reprezentata prin descoperirile facute la Garlita, Rasova, Ghindaresti, Harsova, Cernavoda s.a.
Trecerea la folosirea fierului a determinat o dezvoltare a mijloacelor de productie (multe arme, unelte, podoabe etc.
Secolul al VII-lea i.Hr. este marcat de inceputul colonizarilor grecesti pe tarmul Marii Negre – Histria (657 i.Hr.), Tomis si Callatis (ambele sec. al VI-lea i.Hr.)pe locul unor mai vechi asezari autohtone.
Asezarilor stabile de origine greceasca de pe litoralul maritim li se adauga asezamintele autohtonilor de la Dunare.
Primele stiri scrise despre triburile getice din sudul Dobrogei apartin invatatului grec Hecateu (sec. al VI-lea i.Hr.). Istoricul Herodot ne-a lasat o insemnare despre campania regelui persan Darius in Dobrogea in anul 514 i.Hr.
In anul 300 i.Hr. regele geto-dac Dromihetes lupta cu Lisimach invingandu-l. In anul 292 i.Hr. Lisimach este din nou infrant si Dromihetes reintra in stapanirea cetatilor de pe malul dobrogean al Dunarii : Capidava si Genucla.
In secolele III-I i.Hr. se remarca puternice capetenii locale carora cetatea Histria le platea tribut.
In timpul lui Burebista (62-44 i.Hr.) Dobrogea (Dacia Pontica) cu cele trei cetati grecesti Tomis, Histria si Callatis cunoaste o mare inflorire.
Expansiunea romana spre nord este oprita la Dunare, dar in Dobrogea romanii patrund in anul 29-28 i.Hr.
Aceasta provincie primeste numele de Scythia, in anul 86 d.Hr., in timpul imparatului roman Diocletian.
Permanentizarea prezentei romane la Tomis este marcata de exilul poetului Ovidius Naso pe aceste meleaguri, unde realizeaza lucrari valoroase: Metomorphoses, Tristia si Ex Ponto.
Armata romana cuceritoare deschide calea unei importante perioade de colonizare romana. Romanii si geto-dacii se amesteca intr-un proces indelungat de romanizare – urmele arheologice marcheaza acest proces, monumentul Tropaeum Traian de la Adamclisi considerat pe buna dreptate “actul de nastere al poporului roman”(dupa cum consemna istoricul Grigore Tocilescu).
In sapte secole de stapanire romana in Dobrogea de sud au aparut numeroase asezari intinse si puternice. Alaturi de fostele cetati grecesti de pe tarmul marii: Histria, Tomis si Callatis, apar noi asezari puternice Axiopolos, vechi centre getice dezvoltate de romani – Sucidava, Scidava, Capidava, Carsium, Troesmis s.a.
Vestigiile antice descoperite in Dobrogea, impreuna cu numeroasele si variatele dovezi aflate in toate provinciile romanesti exprima indiscutabil, prin timp, procesul romanizarii ca baza a etnogenezei poporului nostru.
Acestia au intemeiat, alaturi de asezarile geto-dacice existente o serie de castre si asezari civile romane, printre care Axiopolis (Cernavoda), Ulmetum (Pantelimon), Altina (Oltina) s.a.
De importanta majora pentru aceste meleaguri il constituie procesul de crestinare a populatiei autohtone, care a inceput in a doua jumatate a secolului I d. Hr., cand in Dobrogea a inceput sa predice Sf. Apostol Andrei – unul dintre cei 12 apostoli, fratele Sf. Petru.
In timpul secolelor IV-VII si dupa marile migratii ale popoarelor, crestinismul pe aceste meleaguri s-a manifestat printr-o viata bisericeasca cu lacasuri de rugaciune, episcopi, preoti, calugari si credinciosi.
Din sec.IX-X dateaza complexulde 6 bisericute si cavouri sapate in stanca descoperite in Dealul Tibisirul din Basarabi.
Stapanirea si influenta Romei asupra Dobrogei dureaza pana in sec.III d.Hr.,cand patrund gotii, apoi hunii, slavii s.a.Mai tarziu in Dobrogea, in anul 602, dominatia romana este inlaturata si o data cu aceasta se pune capat sclavagismului pe aceasta perioada.
Perioada dintre sec.VII si X este reprezentativa punter trecerea la feudalism pe teritoriul Dobrogei. Intre sec.X si XII se gaseste sub influenta bizantina. Epoca bizantina este bogata in vestigii decsoperite la Pacuiu lui Soare, Capidava, Harsova s.a.
Dupa sec. al X-lea apar formatiuni politice locale, printre care cel mai de seama condus de Dobrotici ce obtine autonomia fata de Bizant. Spre sfarsitul sec. al XIV-lea, teritoriul Dobrogei de sud intra sub controlul domnitorului Tarii Romanesti – Mircea cel Batran; dupa moartea lui se instaleaza dominatia otomana in 1412, numindu-l Dobrogea. De-a lungul stapanirii otomane legaturile dintre tinuturile dobrogene si Tara Romaneasca s-au mentinut neintrerupte. Documentele otomane atesta legatura Dobrogei cu tarile romanesti surori. Alaturi de romanii dobrogeni, in regiune s-au stabilit numeroase populatii crestine si musulmane (alaturi de turci se stabilesc aici tatarii adusi din Crimeea – 1856 ). Mai tarziu s-au stabilit aici si alte popoare – bulgari, lipoveni s.a.
In urma numeroaselor manifestari de simpatie fata de Romania a romanilor dobrogeni in contextul inceperii ostilitatilor dintre Romania si Imperiul Otoman, in anul 1878, armata romana trece Dunarea eliberand Dobrogea. Proclamatia citita ostasilor la 14.11.1878 spunea lumii intregi ”Dobrogea”, aceasta veche posesiune a parintilor nostri de mai inainte, s-a unit cu Romania.
Deceniile urmatoare au inregistrat transformari importante ducand la renasterea stravechii provincii romanesti Dobrogea.
Realizarile cele mai importante pot fi amintite: constructia podurilor dunarene si a Portului Constanta – 1896 de catre ing. Anghel Saligny, construirea unor edificii monumentale punter orasul Constanta – Cazinoul, Comandamentul marinei, hoteluri, catedrala si numeroase biserici ortodoxe s.a. Transformari insemnate au loc si in celelalte orase si localitati din judet (Medgidia, Mangalia, Cernavoda, Harsova) si apar localitati urbane noi – Eforie, Techirghiol s.a.
In acelasi timp cu progresul economic s-a dezvoltat si o bogata viata culturala prin aparitia institutiilor de invatamant – Liceul Mircea si Mihai Eminescu, Scoala Normala – si primele scene care primeau trupe de teatru din capitala si din alte localitati din tara.
Meleagurile constantene sunt locul de nastere a unor personalitati foarte importante in stiinta si cultura romaneasca.
JUDETUL CONSTANTA
Suprafata: 7071,29 km2 ;
Populatia: 746.839 loc.(01.07.1995);
Resedinta: Municipiul Constanta;
Categoriile de localitati: 3 municipii (Constanta, Mangalia si Medgidia);
8 orase (Basarabi, Cernavoda, Eforie, Harsova,
Navodari,Negru Voda,Ovidiu,Techirghiol)
54 comune; 189 sate.
Judetul Constanta este situat in extremitatea de sud-est a Romaniei. La nord este despartit de judetul Tulcea printr-o linie conventionala, ce serpuieste intre Dunare si Marea Neagra strabatand Podisul Casimcea si Complexul lagunar Razim (lacurile Zmeica si Sinoe).La sud este marginit de frontiera de stat romano-bulgara ce traverseaza Podisul Dobrogei de Sud intre Ostrov (la vest) si Vama Veche (la est). La vest – fluviul Dunarea desparte judetul Constanta de judetele Calarasi, Ialomita si Braila, curgand de-a lungul malului inalt al Dobrogei. La est – intre Gura Portitei si localitatea Vama Veche, podisul dobrogean este scaldat de apele Marii Negre. De la linia tarmului spre larg, 12 mile marine(echivalent cu 22.224 km), se intinde zona apelor teritoriale romanesti stabilite conform conventiilor internationale.
Mentionam posibilitatea accesului spre Constanta pe apa prin intermediul Dunarii (porturile Cernavoda si Harsova), a Canalului Dunare - Marea Neagra (porturile Medgidia, Basarabi, Ovidiu si Agigea) si a Marii Negre (porturile Constanta-Agigea, Mangalia si Midia).
Aeroportul International Mihail Kogalniceanu-Constanta asigura accesul pe calea aerului.
R E L I E F U L
Evolutia indelungata paleogeografica si actiunea diferentiata a factorilor subterani modelatori au dus la formarea unor unitati de relief caracterizate prin structura de podis cu altitudine redusa; in cea mai mare parte a teritoriului predomina valorile sub 200 m., diferentele altitudinale intre partile componente fiind reduse.
Ca principale unitati naturale se disting:
podisul – care cuprinde aproape intreg teritoriul este constituit din calcare mezozoice asezate pe marne si calcare tertiare acoperite cu o manta de loess (Pod. Casimcei, Dobrogei de Sud, Medgidiei, Cobadin, Negru Voda);
campia – din punct de vedere geografic, inalta, usor valurita, cu aspect de poduri pe care se practica culturile de camp – in special cele cerealiere, se evidentiaza in zona centrala.
Partea sudica – corespunzatoare Podisului Litoralului – este delimitata spre vest de altitudinile cuprinse intre 85-100 m, unde se face trecerea spre podisul Dobrogei de Sud (Medgidiei si Topraisarului). Latimea acestui sector este cuprinsa intre 10 si 12 km.
Zona litorala este marcata de mai multe trpte:
5-15 m, de-a lungul tarmului;
20-30 m, cu omare continuitate, patrunzand mult in interior, formand o treapta distincta in jurul limanelor si lagunelor;
35-45 m, cu o mare continuitate, constituind o treapta mai lata decat celelalte inconjurand limanele si lagunele maritime;
50-65 m, cea mai dezvoltata treapta cu latimi cuprinse intre 500 m si 4-5 km;
70-85 m, cea mai inalta treapta situata la contactul cu podisurile interioare.
Aceste 5 trepte sculptate in depozite sarmatiene sunt acoperite de depozite de loess. De remarcat ca pe suprafata judetului relieful de platforma este fragmentat de numeroase vai cu orientari diferite.Dintre cele mai importante vai amintim Casimcea, Saraturi, Nuntasi, Topolog-Saraiu, Chichirgeaua s.a. In Valea Casimcea, intre localitatile Cheia-Targusor-Gura Dobrogei au fost descoperite 15 pesteri cu mare importanta arheologica si paleontologica: Pestera Mireasa, Pestera de la Ghilingic, Pestera Babei, Pestera La Adam, Pestera Liliecilor etc.
C L I M A
Clima judetului Constanta evolueaza pe fondul general al climatului temperat continental, prezentand anumite particularitati legate de pozitia geografica si de componentele fizico-geografice ale teritoriului.
Existenta Marii Negre si a fluviului Dunarea, cu o permanenta evaporare a apei, asigura umiditatea aerului si totodata provoaca reglarea incalzirii acestuia.
Temperaturile medii anuale se inscriu cu valori superioare mediei pe tara - 11,20C la Mangalia si 11,20C la Murfatlar) – iar in jumatatea central-nordica a teritoriului valorile gnu scad sub 100C.
TEMPERATURA ANULUI-media lunara si anuala ;1995~Constanta.
ianuarie | -0,3 | iulie | 22,2 |
februarie | 0,8 | august | 22 |
martie | 4,4 | septembrie | 18,5 |
aprilie | 9,3 | octombrie | 13,5 |
mai | 15,1 | noiembrie | 7,5 |
iunie | 19,5 | decembrie | 2,6 |
| | | Anual | 11,2 |
Temperaturile minime absolute inregistrate in judetul Constanta au fost de -250C la Constanta la 10 februarie 1929, -33,10C la Basarabi (Murfatlar) la 25 ianuarie 1954 si –25,20C la Mangalia la 25 ianuarie 1942.
Temperaturile maxime absolute inregistrate au fost de +430C la Cernavoda la 31 iulie 1985, +410C la Basarabi la 20 august 1945, +38,50C la Constanta la 10 august 1927 si +360C la Mangalia la 25 mai 1950.
Precipitatiile prezinta valori anuale cuprinse intre 378,8 mm la Mangalia, 469,7 mm la Oltina si 451 mm la Mihail Kogalniceanu, situand judetul Constanta intre regiunile cele mai aride ale tarii.
Vanturile sunt determinate de circulatia general atmosferica si conditiile geografice locale. Caracteristice zonei sunt brizele de zi si de noapte.
H I D R O G R A F I A
In interior, judetul Constanta, este deficitar in privinta apelor curgatoare(cele mai multe avand debite mici si oscilante), pe margini are numeroase lacuri-limane fluviatile si fluvio-maritime.
O nota caracteristica a retelei hidrografice de pe teritoriul judetului este densitatea foarte scazuta a acesteia, de 0,1 km/km2, reprezentand cea mai redusa valoare de pe intreg teritoriul tarii.
Apele sunt reprezentate de rauri( Topolog, Chichirgeaua, Carasu), parauri( Casimcea, Topolog, Crucea, Nuntasi), lacuri( Buceag, Oltina, Baciu, Tasaul, Corbu, Siutghiol-Mamaia, Agigea, Tabacarie, Techirghiol), limanuri s.a.
Nu putem vorbi de hidrografia judetului Constanta fara sa amintim principalele caracterstici ale celor 2 componente principale ale hidrografiei dobrogene – fluviul Dunarea si Marea Neagra.
Fluviul Dunarea si Canalul Dunare-Marea Neagra realizat partial pe traseul vaii Carasu, are o lungime de 64 km, intre Cernavoda si Agigea, are o adancime medie de 7,5 msi este prevazut cu doua ecluze( la Cernavuda si la Agigea).
Marea Neagra margineste judetul spre est, cu suprafata de 462535 km2( impreuna cu Marea Azov), este o mare de tip continental deschisa. Are tarmurile crestate, cu golfuri larg deschise, cu putine peninsule (Crimeea) si insule (ins. Serpilor).
Salinitatea apei marii oscileaza intre 17% pe litoralul romanesc, 18% in largul marii si 22% la mari adancimi. Temperatura medie anuala a apelor Marii Negre in zona litoralului romanesc este de 12,70C. La Constanta s-au inregistrat cele mai ridicate temperaturi ale marii de 22,40C, iar cele mai scazute temperaturi s-au inregistrat in luna februarie( 2,90C)
Flora si fauna se dezvolta numai in stratul superior (pana la 180m adancime).Se intalnesc forme proprii ca familia sturionilor, formele mediteraneene – scrumbia albastra, iar la gurile de varsare ale fluviilor forme de apa dulce (gingirica). Frecvent pot fi intalnite forme interesante cum sunt calul de mare , pisica de mare , unele specii de delfin (porcul de mare) , un mic rechin (cainele de mare ) si mai rar foca din Marea Neagra. Flora este alcatuita din alge verzi ,rosii si brune si se dezvolta pana la adancimea de 75-80m pana unde patrunde lumina soarelui .
V E G E T A T I A
In functie de conditiile fizico-geografice pe teritoriul judetului Constanta se gasesc concentrate un numar mare de ecosisteme , de o mare varietate , incepand cu ecosistemele terestre de stepa , silvostepa si padure sfarsind cu ecosistemele acvatice , marine si lacustre , din lungul litoralului si Dunarii .
Zona stepei , cu limita superioara de 50-100m altitudine , cuprinde o vegetatie superioara doar in locurile improprii culturilor pe fasiile de pasuni ori in rezervatiile naturale .
Zona silvostepei ocupa spatii reduse ca suprafata in sud-vestul judetului , dar sub forma de palcuri izolate apare si pe versantii vailor abrupte .
Zona de padure – ocupa , in judetul Constanta arealele cele mai restranse cca 3% din teritoriul acestuia .
Zona vegetatiei nisipurilor maritime ocupa suprafete restranse .
In vederea consolidarii falezelor si fixarea nisipurilor pe plaje au fost plantate specii de arbusti . Pe solurile saratoase , de-a lungul zonei nordice a litoralului , apare o vegetatie halofila (de saraturi) .
In zona litorala si dunareana a limanurilor cu apa dulce , pe depozite lacustre , se contureaza biotopul marginal palustru, in care vegetatia este predominant hidrofila.
Vegetatia Marii Negre este formata din asociatii de plante , alge de marimi si culori diferite si iarba de mare singura planta cu flori din apele marine romanesti .
In localitatile urbane si in statiunile litoralului , in special , spatiile verzi intravilane , au un rol estetic peisagistic deosebit .
Situatia spatiilor verzi la 01.01.1990
Localitatea | Suprafata(ha) | m2/locuitor | % din intravilan |
Constanta | 551 | 15,5 | 15,5 |
Eforie | 112 | 117,3 | 21 |
Mangalia | 443 | 104,8 | 31,2 |
Navodari | 38 | 19,3 | 2,5 |
Ovidiu | 29 | 24,3 | 7,6 |
Techirghiol | 14 | 20,6 | 6,1 |
F A U N A
Intr-o stransa legatura cu raspandirea solurilor si vegetatiei intalnim o varietate foarte mare de vietuitoare.
Datorita acestor raporturi de interdependenta raspandirea teritoriala a vietuitoarelor urmeaza aproape fidel arealele de vegetatie .
In regiunea de stepa , cea mai extinsa in limitele judetului Constanta , fauna prezenta se caracterizeaza printr-un mare numar de pasari si rozatoare care-si gasesc hrana din belsug .
Printre speciile caracteristice stepei din judetul Constanta se numara popandaul , cel mai daunator si iepurele vanat bine apreciat . Sa mai intalnesc in numar mare orbetele mic , soarecele de camp si sobolanul cenusiu .
Dintre animalele carnivore putem aminti dihorul de stepa , dihorul patat, grivanul , sarpele rau .Reptilele sunt reprezentate prin gusterul vargat , soparla de stepa si broasca testoasa dobrogeana .
Dintre pasari amintim potarnichea , graurul, cotofana , uliul parumbar , uliul serpar, prepelita si ciocarlia.
In lacurile din lungul litoralului si pe malul Dunarii sunt intalnite frecvent exemplare de :sarpe de apa , pesti importanti pentru pescuit ( caras , crap , biban , salau) si numeroase pasari: chiriachite , pescarusi , cormorani , starci cufundaci , fugaci , gaste , majoritatea oaspeti de primavara .
Pe nisipurile maritime fauna este reprezentata prin numeroase cochilifere (scoici japoneze , scoici albe , midii , stridii ).
Dintre mamiferele mai rar intalnite putem aminti unele specifice Dobrogei :vulpea carbunareasa , parsul de copac , jderul de piatra si dihorul patat.
S O L U R I L E
Solurile au o dispunere etajata sub forma de fasii in directia vest-est , pe fundalul carora s-au format local soluri intrazonale .
Cernoziomurile sunt soluri caracteristice ptr stepa dobrogeana ocupand cea mai mare parte din suprafata judetului .
Solurile balane sunt raspandite in vestul judetului intr-o fasie ingusta intre Rasova si Cernavoda si intre Topalu si Garliciu.
Aceste soluri formate pe suprafete orizontale sau cu pante foarte mici avand altitudini de peste 100m (150-250m), pe leossuri , argile si aluviuni , unde stratul freatic se afla la adancimi sub 20m .
Pe teritoriul judetului Constanta se intalnesc mai multe subtipuri de cernoziomuri :carbonatic , castaniu de padure, ciocolatiu si cambrice.
Dintre solurile azonale putem aminti solonceacurile , solurile hidromorfe , solurile aluvio-coluviale si rendzinele . Pe suprafete foarte mici , insular , izolate mai pot fi intalnite randzinele , rogosolurile , nisipurile si litisolurile .
B O G A T I I L E S U B S O L U L U I
Resursele naturale de sol si subsol ale judetului sunt variate .Astfel , mineurile nemetalifere (diatomice si argile bentonice , nisip verde glauconitic, creta etc.) au o larga raspandire geografica in partea centrala nordiaca , iar rocile calcaroase (larg folosite in constructii) se afla pe intreg teritoriul al acestuia .
Subsolul judetului Constanta ofera si ape minerale prin izvoarele de al Topalu si Mangalia.
Principala resursa economica a zonei litorale o constituie pestele .Alte surse importante sunt: iarba de mare si algele rosii .
P O P U L A T I A
La 1 iulie 1995 populatia judetului Constanta numara 746.839 locuitori (3,29% din populatia tarii ).Evolutia numerica a populatiei in perioada 1980-1995 indica o crestere substantiala pana in 1995 cand se pune in evidenta o stagnare cu tendinta de scadere .
Populatia judetului Constanta
(la recesaminte)
Anul | Municipiul Constanta | Total judet |
1880 | 4530 | 30236 |
1912 | 27201 | 206290 |
1930 | 59164 | 261028 |
1948 | 78586 | 150276 |
1956 | 99676 | 369940 |
1966 | 150276 | 465752 |
1977 | 256978 | 336309 |
1992 | 350476 | 336309 |
2001 | 336309 | 749908 |
Evolutia densitatii populatiei loc./km2
Anul | Judetul Constanta | Romania |
1930 | 36,9 | 60,1 |
1948 | 44 | 66,8 |
1956 | 52,3 |
|
