Grupele Muntilor Carpati, Grupa Muntilor Bucegi, Fagaras, Parang, Retezat, Muntii Poiana Rusca, Banatului, Apuseni

Limite: N - granita cu Ucraina, S – Depresiunea Dornelor, Pasul Mestecanis, Valea Moldovei.

In V si SV sunt muntii vulcanici Oas si Gutai care inchid Depresiunea Oas si M. Bargau (roci sedimentare) cu minereuri neferoase in subsol. In C sunt munti din roci cristaline: M. Maramures, M. Rodnei (vf. Pietrosu 2303m), M. Suhard si Obcina Mestecanis si Depresiunea Maramures strabatuta de raurile Iza si Viseu. In E: Obcina Feredeului si Obcina Mare din gresii si marne. In S la contactul cu Grupa Centrala sunt Pasul Tihuta, Depresiunea Dornelor, Pasul Mestecanis, Depresiunea Campulung.

Limite: N - Depresiunea Dornelor, Pasul Mestecanis, Valea Moldovei; S – Depresiunea Brasov, Pasul Oituz.

In V munti vulcanici: M. Calimani (vf. Pietrosu 2100m), M. Gurghiu, M. Harghita (Ciomatu Mare – L. Sf. Ana).

In C munti din roci cristaline si calcare: Giumalau, Rarau (Pietrele Doamnei, Codri Slatioarei), Muntii Bistritei, M. Giurgeu (Pasurile Borsec, Tulghes, Bicaz), M. Hasmas din care izvoraste Oltul care trece prin Depresiunea Ciuc si Muresul care trece prin Depresiunea Gheorghieni. Bistrita formeaza defilee la Zugreni si Toance. Pe Bicaz este L. Rosu (L. de baraj natural)

In E sunt munti din roci sedimentare: M. Stanisoarei, M. Ceahlau, M. Tarcau, M. Gosmanu. M. Ciuc, Nemira si Berzunti inchid Depresiunea Comanesti srabatuta de Trotus. In S muntii Bodoc, Baraolt si Persani despartiti de Olt au roci sedimentare.

Limite: N - Depresiunea Brasov, Pasul Oituz, S – Valea Prahovei.

Se gasesc munti din gresii, conglomerate, argile: M. Vrancei (intre Putna si Zabala), M. Buzaului (intre Basca Mica si Telejenel), M. Ciucas (intre Telejenel si Doftana), M. Baiului (intre Doftana si Prahova). In S Depresiunii Brasovului sunt M. Bretcu, M. Intorsurii, M. Piatra Mare si Postavaru (despartiti de Timis). In N este Depresiunea Brasovului de origine tectonica, srabatuta de Olt cu afluent Raul Negru.

Pasuri: Predeal, Bratocea si Oituz.

Limite: E - Valea Prahovei, V - Valea Dambovitei.

In E sunt M. Bucegi formati din conglomerate si calcare cu varfuri de peste 2000m (vf. Omu 2505m). De aici izvoraste Ialomita. Statiuni turistice cu telecabine la Sinaia si Busteni. La SV de acestia sunt M. Leaota formati din roci cristaline si in N culmi calcaroase. In NV grupei sunt M. Piatra Craiului alcatuiti din calcare.

Intre aceste masive se afla culoarul Rucar – Bran, o regiune joasa alcatuita din roci cristaline, calcare, conglomerate si gresii. Raurile sunt adanci si curg spre S sau spe N. In lungul culoarului trece un drun folosit din timpul dacilor si romanilor.

Limite: E - Valea Dambovitei, V - Valea Oltului.

In N sunt M. Fagaras care formeaza cea mai lunga creasta montana carpatica (60km), au 6 vf. >2500m (Moldoveanu 2544m, Negoiu 2535m), aici sunt circuri si vai glaciare cu lacurile Balea, Podragu, Capra, Doamnele. In C se gaseste Tara Lovistei, o depresiune tectonica. Pe raul Arges este lacul de acumulare Vidraru. Intre Dambovita si Raul Doamnei sunt M. Iezer (vf. Iezeru Mare 2462m). La V de Raul Doamnei sunt masivele Ghitu, Fruntii, Cozia, cu inaltimi mici. Valea Oltului formeaza pe parcursul a 50km un defileu.

Limite: E - Valea Oltului, V - Vaile raurilor Jiu si Strei.

Sunt alcatuiti din roci cristaline si calcare in NV si S. Raurile Jiul de E, Sebes, Sadu si Lotru ii separa in mai multe masive. In SV se afla M. Parang (vf. Parangu Mare 2519m), relief glacial cu lacuri (L. Galcescu). In SE sunt M. Capatanei cu chei si pesteri (Polovragi si Muierii). In NV M. Sureanu cu inaltimi de peste 2000m. Pe valea Orastiei se afla cetatea dacica Sarmizegetusa Regia. In NE M. Cindrel si M. Lotrului (intre Sadu si Lotru) cu statiunea Voineasa.

Limite: E – Jiu si Strei, V – Timis-Cerna, NV – Bistra

Sunt alcatuiti din sisturi cristaline si granite iar la margini calcare. Cuprind sase masive despartite de Depresiunea Petrosani si raurile: Raul Mare, Raul Rece si Cerna. M. Godeanu (vf. Gugu 2291m) sunt in C. M. Retezat in NE au cel mai intins (Bucura) si cel mai adanc (Zanoaga) lac glaciar si o parte a masivului este Parc National (zona stricta de ocrotire). In SE sunt M. Valcan si in SV M. Cernei si M. Mehedinti (despartiti de valea Cernei), cu altitudini reduse. In NV sunt M. Tarcu. Depresiunile sunt de origine tectonica si au zacaminte de carbuni: Petrosani (Strabatuta de Jiul de E si de V), Hateg si Calan.

Limite: S – Valea Dunarii, E – Culoarul Timis – Cerna, N si V - Dealurile Banatului.

M. Semenic sunt cei mai inalti, alcatuiti din sisturi cristaline. M. Almajului sunt situati in lungul Dunarii, alcatuiti din roci cristaline si calcare, au zacaminte de huila. M. Locvei sunt situati in SV intre Dunare si Nere, alcatuiti din roci cristaline si calcare, au minereuri de Cu. M. Aninei sunt sitiati in V, alcatuiti din roci magmatice si calcare. M. Dognecei sunt situati in V, sunt alcatuiti din roci magmatice si cristaline. Depresiunea Bozovici (Almajului) este strabatuta de raul Nera. Culoarul depresionar Caras – Ezeris este situat intre muntii Dognecei, Aninei si Semenic. Pe Culoarul Dunarii s-a contruit barajul Portile de Fier. Culoarul Timis are in centru Pasul Porta Orientala.

Limite: S – Valea Bistrei, N – Valea Muresului.

Alcatuiti din roci cristaline si marmure, se exploateaza minereuri feroase si neferoase, marmura, lemn. In S Culoarul depresionar al Bistrei separa acesti munti de M. Tarcu, la mijlocul culoarului este Pasul Poarta de Fier a Transilvaniei. In N Culoarul Muresului separa M. Banatului de M. Apuseni, iar Culoarul Begai de Podisul Lipovei.

Limite: S – Valea Muresului, N – Valea Barcaului.

Au o zona centrala inalta cu masive joase la periferie. M. Bihorului (vf. Bihar 1849m) ocupa partea centrala alcatuiti din sisturi cristaline si granite. In pestera Scarisoara este un ghetar subpamantean. Izvorasc Crisul Negru, Somesul Cald, Somesul Rece, Ariesul, Crisul Alb. In S este M. Gaina cunoscut prin sarbatorile traditionale. In N M. Bihor sunt M. Vladeasa (vf. Vladeasa 1836m) formati din granite. In E acestora sunt M. Gilau alcatuiti din sisturi cristaline si pe Somesul Cald sunt lacurile de baraj Fantanele, Tarnita si Gilau. M. Mare (vf. Muntele Mare 1827m) este situat intre Somesul Cald si Aries. M. Trascaului intre Aries si Ampoi formati din calcare. M. Metaliferi sunt situati intre Aries, Ampoi si Muresi, sunt alcatuiti din gresii, calcare si roci vulcanice. Bazinul Superior al Ariesului (Tara Motilor) este o regiune cu traditii folclorice. Pe Valea Ampoiului s-a format depresiunea Zlatna, iar pe Crisul Alb depresiunile Brad si Halmagiu. In SV sunt Muntii Zarand alcatuiti din roci cristaline si magmatice. M. Codru – Moma sunt formati din roci cristaline si calcare. Intre ultimele masive se gaseste Depresiunea Zarand pe Crisul Alb. M. Padurea Craiului sunt alcatuiti din calcare, se gaseste cea mai mare pestera din tara (Vantului). Depresiunea Beius este incadrata de M Bihor, Codru – Moma si Padurea Craiului. Depresiunea Vad – Borod este de-a lungul Crisului Repede. M. Plopis si M. Mezes sunt formati din roci cristaline. Intre ei se afla Depresiunea Simleu strabatuta de raul Crasna.