Amsterdam

  fx553k3491oxxd

Amsterdam, capitala Olandei este cunoscut pentru pitorestile sale canale, nenumaratele poduri si casele vechi. Orasul a fost in asa fel construit, incat 101 kilometri de canale inconjoara partea interioara a orasului. Este situat pe un teren jos si plat (4 metri sub nivelul marii) pe raurile Amstel si IJ. Un sistem complicat de diguri, pompe si canale asigura mentinerea apelor la un anumit nivel astfel incat orasul si zonele inconjuratoare sa nu fie inundate. Lacul Ijsselmeer de langa Amsterdam, a fost initial un golf al Oceanului Atlantic numit Zuider Zee; acum un dig lung de 32 de kilometri separa lacul de ocean si astfel Amsterdamul a devenit un oras interior. In partea veche a orasului canalele sunt extinse ca o panza de paianjen.

I.Istoricul orasului 43553kfg91oxd4x

1. 1200-1585:Inceputurile orasului

Asterdamul ca oras nu a aparut niciodata int-un document oficial pana in Evul Mediu, asfel nestiindu-se nimic exact depre existenta lui in preistorie si perioada preromana. Totusi exista o legenda despre aparitia orasului care il leaga de povestea a 2 pescari care au fost surprinsi pe mare de o furtuna puternica in timp ce pescuiau impreuna cu cainele lor, au fost naufragiati si si-au construit un refugiu in zonele mlastinoase, la varsarea raului Amstel in estuarul Zuider Zee (cunoscut si ca IJ). Aceasta asezare fondata de cei 2 pescari si familiile lor care li s-au alaturat mai tarziu, pare a constitui originea orasului Amsterdam. Ei au pus bazele unui sat la gura raului Amstel si de asemenea au construit un dig pentru a-si proteja locuintele de ape. De aici a derivat numele orasului, Amstelledamme (digul de pe Amstel) care mai tarziu a devenit Amsterdam. In 1275 orasul apare pentru prima data mentionat intr-un document oficial, intr-o carta din 27 octombrie 1275, in care lordul Floris al V-lea, conte al Olandei, a garantat scutirea de taxe si dreptul la comert liber locuitorilor: <<homines manentes apud Amstelledamme>>. Amstellledamme s-a dezvoltat pe maurile Amstelului si chiar de la inceputul existentei sale locuitorii au stiut sa profite de faptul acesta si sa faca din apa un mijloc de existenta. Pozitia geografica favorabila si munca grea depusa de acestia au facut ca micul sat sa devina un mare centru comercial, un port foarte important, cu un comert infloritor cu orasele din bazinul baltic si cel mediteranean. La inceputul secolului al XVII-lea, acest comert pe mare a atins cote foarte inalte, iar dupa decaderea portului rival Antwerp, Amsterdamul a devenit stapanul marilor, aceasta reprezentand inceputul a ceea ce este cunoscut ca Epoca de Aur a Olandei. Doar foarte putine cladiri din perioada medievala au supravietuit pana astazi. De-alungul Evului Mediu cea mai mare parte a caselor erau construite din lemn, material vulnerabil, astfel majoritatea fiind foarte usor distruse. Cu toate acestea, un numar surprinzator de mare de case din Amsterdam inca mai au scheletul din lemn.

  fx553k3491oxxd

2. 1585-1672: Epoca de Aur

Perioada cuprinsa intre 1585 si 1672,pentru Amsterdam, a fost cea mai infloritoare din punct de vedere comercial, devenind principala piata a lumii. In aceasta perioada a avut loc o dezvoltare foarte importanta a orasului; expansiunile urbane din 1613 si 1663 inca determina infatisarea caracteristica a orasului. Unele din cele mai importante monumente dateaza din acea perioada, de exemplu primaria din piata Dam, actualul Palat Regal.

  fx553k3491oxxd

3. 1672-1795 Un mic regres

Anul 1672 a fost unul dezastruos pentru Olanda, fiind atacata simultan de Anglia si Franta. Epoca de Aur luase sfarsit; cu toate acestea Amsterdamul a reusit sa-si consolideze prosperitatea in perioada 1672-1795. Orasul a ramas o piata importanta si a reusit sa-si mentina pozitia de centru financiar al Europei pe care o avea.

Avand in vedere faptul ca Epoca de Aur a fost in primul rand o perioada de lansare, de prosperitate, noua perioada era caracterizata ca fiind una de aur si argint. Numarul mare de locuinte construite in acel timp reflecta prosperitatea orasului. Ca rezultat al acestui lucru, majoritatea caselor situate in centrul orasului dateaza din secolul al XVIII-lea, si nu din secolul al XVII-lea.

  fx553k3491oxxd

4. 1795-1813: Retragere si declin

In 1795 guvernul si oligarhiile patriciene au fost ruinate iar vechea republica a incetat sa existe. Dupa putin timp francezii au ocupat tara. Intre anii 1795 si 1813 Amsterdamul a suferit o puternica regresiune economica, stare reflectata si de stagnarea in dezvoltarea demografica.

Multe case erau nelocuite iar unele chiar s-au distrus in timp datorita lipsei de intretinere. Din fericire unele fatade si interioare din vremea imperiului s-au pastrat.

  fx553k3491oxxd

5.1813-1940: Redresare si expansiune

Perioada cuprinsa intre1813 si 1940 este caracterizata de o redresare in plan economic si din 1870 de expansiune. Imbogatirea a dus la o crestere relativ rapida a populattei. Aceasta dezvoltare a fost in primul rand un rezultat al Revolutiei Industriale care a atras dupa sine o Noua Epoca de Aur. Orasul s-a extins mai ales datorita construirii de cartiere locuite de clasele muncitoresti sarace, acum depasind zona Singelgracht.

Perioada dintre 1920 si 1940 a fost una de regres economic, asadar se remarca mai usor faptul ca asa numitul “Inel 20-40” este mai bun in comparatie cu secolul al XIX-lea al constructiilor ieftine din materiale usoare. Aceasta a fost de asemenea o perioada de distrugere pe scara larga a centrului istoric al orasului; canalele devenisera neincapatoare si noi descoperirii in materie de trafic se realizasera.   fx553k3491oxxd

  fx553k3491oxxd

  fx553k3491oxxd

II.Cultura

Amsterdamul si-a castigat o reputatie de toleranta si individualism. De mult timp oameni din diferite medii de viata si religii au fost bineveniti aici. Multe nationalitati sunt reprezentate in orasul cosmopolit, incepand de la indonezieni (a caror tara a fost odata o posesiune olandeza) pana la muncitori imigranti din Morocco si refugiati kurzi din Iran. In oras, arta infloreste, peste 40 de muzee adapostind operele artistilor olandezi.

1.Muzeul Van Gogh

Cea mai mare parte a muncii lui Vincent van Gogh nu a parasit niciodata Olanda, iar 200 de tablouri si 500 de desene sunt permanent expuse in muzeul care-i poarta numele, proiectat de Gerrit Reitveld. Tablourile sunt prezentate in ordine cronologica in functie de diferitele perioade de creatie si domiciliile lui Van Gogh de-alungul carierei.

La cel de al doilea etaj se afla tablourile pictate in timpul sederii acestuia in sudul Frantei, dintre care cel mai cunoscut este “Floarea soarelui”. De asemenea mai sunt expuse lucrari ale lui Toulouse-Lautrec si Gauguin, contemporani lui Van Gogh. Expozitiile sunt schimbate atfel incat sa scoata in evidenta momentele cele mai importante in dezvoltarea artistica a lui Van Gogh.   fx553k3491oxxd

2.Casa memoriala Rembrandt

Rembrandt a locuit in casa sa timp de 20 de ani, pana a parasit-o, falit fiind, in 1658. Este intesant de stiut ca falimentul sau a venit in urma faptului ca cei ce au comandat pictarea “Rondului de noapte” au fost total nemultumiti de aceasta, care in cele din urma i-a distrus cariera. Casa a fost restaurata si acum adaposteste peste 250 din gravurile sale si niste picturi ale elevilor sai.

3.Muzeul de stat

Muzeul de stat, pe departe cel mai mare muzeu din Olanda, gazduit intr-o cladire monumentala neo-renascentista proiectata de PJH Cuypers atrage peste un milion de vizitatori pe an, si este considerat ca fiind unul dintre cele mai mari muzee de pictura si arta decorativa din vestul Europei. In prezent este impartit in 6 departamente: Pictura, Camera de tiparire, Sculptura si Arta decorativa, Istoria Olandei, Arta asiatica si Textile si Costume.

La primul etaj se afla cea mai mare colectie din lume de picturi apartinand maestrilor olandezi, aici gasindu-se “Rondul de noapte” al lui Rembrandt. Alaturi de Rembrandt se mai gasesc picturi ale lui Frans Hals, Paulus Potter, Jacob van Ruysdael, Jan Steen si Johannes Vermeer. Sunt preezentate peisaje, portrete individuale, scene domestice si stilul de viata olandez care infatiseaza foarte bine Epoca de Aur a Olandei.   fx553k3491oxxd

Muzeul Stedelijk gazduieste una dintre cele mai mare colectii de arta moderna din Olanda. Expozitia se concentreaza asupra stilurilor abordate de Picasso, pictorii olandezi Karel Appel, Willem de Kooning, Piet Mondriaan si de pictorii francezi Monet, Cezanne, Matisse, Chagal si Renoir.In muzeu de asemenea se poate vedea o colectie a operelor lui Malewich.   fx553k3491oxxd

4.Muzeul de arta moderna Stedelijk

  fx553k3491oxxd

  fx553k3491oxxd

Alte locuri interesante de vizitat in Amsterdam ar fi Piata Dam cu Palatul regal, Universitatea, Begijnhof, strada Oudezijds Voorburgwal, strada Spui, strada Leidseplein si canalele.

 

5.Piata Dam

Piata Dam este cea mai cunoscuta piata din Olanda. Satul de pescari care mai tarziu s-a transformat in orasul Amsterdam se construise exact in acest loc in jurul anului 1270. Este un centru de oras ideal, chiar daca din punct de vedere geografic si administrativ a incetat de multi ani sa constituie centru. Ea reprezenta locul de intalnire al intregii comunitati cu ocazia ceremoniilor oficiale si a evenimentelor celor mai importante.

In centrul acesteia se afla un monumentul inchinat eliberarii, un obelisc alb decorat cu imagini alegorice care a fost contruit in 1956 de catre J. Radeker in memoria victimelor celui de al doilea razboi mondial. Monumentul contine 12 urne, fiecare dintre ele continand cate o mana de pamant din cele 11 regiuni olandeze, iar cea de a doisprezecea din Indonezia.   fx553k3491oxxd

  fx553k3491oxxd

 

6.Palatul Regal

Palatul Regal, un exemplu de arhitectura clasica olandeza, a fost proiectat de Jacob van Campen si construit intre anii 1648 si 1655. Construit pe 13659 de pile, necesare pentru a creea o baza solida pe pamantul mlastinos, a fost initial construit pentru a inlocui fosta primarie, care fusese distrusa complet intr-un incendiu. Louis Bonaparte, fratele lui Napoleon, l-a transformat in palat regal in 1808, cand el a devenit rege al Olandei, chiar daca a abdicat dupa doar 2 ani. Aspectul simplu al fatadelor este ceea ce il impresioneaza pe vizitator in primul moment. Are 4 randuri de ferestre, deasupra carora se afla un fronton triunghiular ce contine sculpturi ale lui Artus Quellijn cel Tanar, un artist din Antwerp. Statuile reprezinta orasul Amsterdam inconjurat de Neptun si alte creaturi marine mitice, incluzand nimfe si tritoni care aduc un omagiu bogatiei si puterii marii. Exteriorul armonios al palatului este completat de un turn octogonal si o cupola. Pe cat este de simplu la exterior pe atat este de bogat ornamentat in interior, interior ce a fost lucrat, printre altii de catre Ferdinand Bol, un elev al lui Rembrandt, Gover Flinck si Sijmen Bosboom, iar cea mai mare parte a sculpturii a fost realizata de catre Rombout Verhulst.

 

7.Universitatea

In partea stanga a Casei celor trei canale se afla un arc ce reprezinta intrarea in casa veche a barbatilor, Oudemanhuispoort-ul, astazi locul in care se afla Universitatea din Amsterdam. Universitatea a fost construita in 1632. Pe 8 ianuarie 1632, istoricul Gerardus Johannes Vossius a rostit discursul inaugural al universitatii ale carei teluri includea si deschiderea unei brese a calvinismului si a apararii libertatii. In scurt timp universitatea a atras cele mai luminate minti ale culturii olandeze, de la matematicianul Hortensius la juristul Cabelliau si de la doctorul Blasiuis la teologul Van Leuwen. In 1840 Universitatea a fost transferata intr-o casa iar statuia lui Vossius, primul profesor al acesteia, a fost amplasata in curtea interioara.

  fx553k3491oxxd

8.Begijnhof

Begijnof este un loc de o liniste si o pace absoluta, o oaza ideala si un refugiu neasteptat din vacarmul Kalverstraat-ului. Intrarea conduce la un fel de curte vasta in centrul careia se afla o peluza inconjurata de numeroase case mici. Femei in varsta care merg la o plimbare si beau ceai in gradinile lor, flori peste tot, un incredibil calm si 2 capele una in fata celeilalte formeaza Begijnhof-ul. Acesta a fost fondat in 1346 de un grup de femei, care aspirau sa traiasca intr-o comunitate religioasa fara constrangerea impusa de regulile rigide ale unei vieti manastiresti.

Acestea nu au depus nici un juramant si se comportau ca surorile sale: toate isi pastrau casele mici, libertatea personala, dar si-au dedicat vietile celor saraci si bolnavi. La numarul 34 Begijnhof se afla cea mai veche casa din Amsterdam, singura inca din lemn, dupa un ordin al guvernatorilor orasului de a se renunta la construirea caselor din materiale inflamabile. Casa dateaza din secolul al XV-lea.   fx553k3491oxxd

  fx553k3491oxxd

  fx553k3491oxxd

9.Strada Oudzijds Voorburgwal

Strada, impreuna cu canalul cu acelasi nume, este una dintre cele mai frumoase alei din Venetia Nordului; canalul, ce dateaza din Evul Mediu, reflecta fatadele a unora dintre cele mai tipice case orasenesti, iar pe fundal, Domul Sfantului Nicolae. Oude Kerk, cea mai veche biserica din Amsterdam, a fost original dedicata Sfantului Nicolae, patronul marinarilor si al orasului Amsterdam. Sapaturile recente au aratat ca acolo fusese o bisericuta in secolul al XIII-lea. Actuala biserica gotica, acum protestanta, a fost consacrata in 1306. Asa cum este inconjurata de case mici apartinand celor care erau responsabili cu administrarea bisericii, Oude Kerk se ridica deasupra cladirilor ingramadite in jurul sau, iar acest lucru scoate si mai mult in evidenta silueta impozanta a acesteia. Interiorul bisericii, ca si restul acesteia, deteriorat si reconstruit de-alungul secolelor, este format dintr-un naos si doua altare; deasupra naosului se afla o bolta ce se spirjina pe 42 de coloane cilindrice. Chiar daca cele 38 altare care odata dadeau si mai multa splendoare bisericii au disparut, interiorul bisericii inca mai arata urmele trecutului ei glorios. Din perioada renascentista inca mai pastreaza 3 vitralii in Capela Doamnei: au fost proiectate in 1555 de catre Pieter Aertszoon si prezinta moartea Fecioarei, Adoratia pastorilor si Buna vestire.

Multe personalitati olandeze au fost ingropate aici, incluzand sotia lui Rembrandt, Saskia van Uylen, pictorul Carel van Mander, organistul Jan Pieterszoon si exploratorul Kilaen van Rensselaer, care a fost unul, dintre fondatorii noului Amsterdam, orasul ce mai tarziu a fost cunoscut ca New York.

  fx553k3491oxxd

10.Strada Spui

Pe Spui, una dintre cele mai interesante strazi ale Amsterdamului, se afla Maagdenhuis, Casa Fecioarelor. A fost construita in 1787 si a fost folosita ca un orfelinat catolic. Astazi apartine Universitatii din Amsterdam. In centrul strazii se afla o mica statuie, Het Lieverdjie, baietelul impertinent al Amsterdamului, unul dintre simbolurile orasului. Aproape de statuia strengarului se afla unul dintre cele mai cunoscute birturi, The Hoppe, un loc de intalnire foarte aglomerat atat pentru studenti cat si pentru artisti.

  fx553k3491oxxd

11.Strada Leidseplein

Pana nu demult in Amsterdam era interzis folosirea carelor ca mijloc de transport, asa ca negustorii care trebuiau sa ajunga in centrul orasului erau obligati sa-si lase carele la marginea orasului intr-o piata imensa. La inceputul drumului ce duce spre Leiden se afla Leiseplein, inconjurata ca si celelalte piete similare, de cladiri folosite ca magazii, locuri de parcare pentru care si carute, si fierarii si ateliere de tamplarie.

 

 

II .Economia orasului

Pozitia geografica centrala a Amsterdamului in Europa si proximitatea aeroportului Schiphol si a portului reprezinta motorul economiei locale. La aceasta de asemenea a contribiut forta de munca foarte bine pregatita si o infrastructura foarte bine dezvoltata de comunicatii.

Un memorandum prezentat consiliului orasului sublinia nevoia de expansiune sub forma dezvoltarii satelit in afara limitelor orasului, pentru a adapta orasul la cresterea de populatie si dezvoltarea economica rapida. Memorandumul de asemenea propunea unirea unor autostrazi pentru a crea un inel extern orasului, iar pe langa aceasta, extinderea liniilor de metrou. In interiorul orasului, se concentreaza asupra construirea cladirilor cat mai dense, atat cu scop comercial cat si ca rezidente, ca si asupra continuarii proiectelor de innoire a orasului in cartierele construite dupa razboi.

Schiphol este un aeroport important in traficul aerian mondial. Este un factor foarte important in economia Amsterdamului si este pe locul patru in Europa la transportul de pasageri dupa Londra, Paris si Frankfurt. La transportul de marfuri se afla pe locul 3 in Europa. In 2000 prin aeroportul Schiphol au trecut aproximativ 40 milioane pasageri si doar peste un milion de tone de marfuri. Aeroportul are 50000 de angajati dintre care doar 10000 sunt locuitori ai Amsterdamului

  fx553k3491oxxd

Complexul portuar al Amsterdamului se afla pe locul 17 in lume si pe locul 5 in Europa, transportand aproximativ 60 milioane tone de marfuri anual (dar capacitatea totala a portului este mult mai mare), si avand 40000 de angajati. Se prefera ca multe dintre marfurile transportate sa fie produse in port decat sa fie transportate. De asemenea portul este cunoscut pentru vasele de croaziera, in 2000 nu mai putin de 102 vapoare de croaziera cu mii de pasageri au acostat in portul Amsterdam. De asemenea aproximativ 500 de vase de croazira pe fluvii au acostat in port.   fx553k3491oxxd

  fx553k3491oxxd

  fx553k3491oxxd

Pana in secolul al XVII-lea vasele negustorilor olandezi ajungeau la Marea Nordului navigand pe bratele largi ale Zuidersee-ului. Aluvionarea permanenta a acestui golf a ingreunat navigatia, riscand chiar sa o blocheze. In 1818 un remediu a fost gasit: construirea Canalului olandez. Dar nu dupa mult timp acest canal s-a dovedit a fi insuficient pentru cerintele Amsterdamului. Astfel, un canal direct intre port si Marea Nordului a fost construit. Lucrarile la acest canal care are 18 metri lungime, au inceput in 1872 si au fost terminate dupa 4 ani; la acea vreme era una dintre cele mai mari lucrari pe apa vreodata realizata. Amsterdamul a fost inca o data pregatit sa concureze cu Rotterdamul si si-a redeschis cheiul pentru traficul comercial. Portul Amsterdam si canalul acestuia inspre mare sunt de fapt 2 bazine imense protejate de maree. Toata zona portului a fost separata de mare iar lungimea totala a cheilor care sunt construiti pe o insula artificiala, ajunge pana la 40 de kilometri.

  fx553k3491oxxd

  fx553k3491oxxd

  fx553k3491oxxd

Scriitori romani