Braic Ruxandra

cls.XI-F

Cuaternar

Cenozoicul este cea mai recenta era dintre cele trei mari diviziuni ale evolutiei vietii pe Pamant(65 M.a. - prezent). Celelalte doua sunt Paleozoicul si Mezozoicul. Cenozoicul mai este numit si Era Mamiferelor, deoarece cele mai mari animale continentale din aceasta perioada sunt mamiferele. Acest nume nu este insa inspirat din mai multe motive. In primul rand mamiferele apar mult timp dupa ce incepe aceasta era. In al doilea rand diversitatea vietii in Cenozoic cuprinde mai multe grupe de animale, cum ar fi insectele, pestii teleostei, pasarile.

Cenozoicul este impartit in doua mari subdiviziuni: Tertiar si Cuaternar. Aceste denumiri au rams dintr-un sistem de clasificare mai vechi, dupa care rocile erau impartite in patru categorii :Primar, Secundar, Tertiar, Cuaternar.Termenii Primar si Secundar nu mai sunt utilizati, dar cel Tertiar si Cuaternar au supravietuit.Tertiarul cuprinde cea mai mare perioada din Cenozoic, aproximativ 63,2 M.a., in timp ce Cuaternarul cuprinde doar ultimii 1,8 M.a.

Cuaternar (Antropogen) - ultima perioada a istoriei geologice care s-a inceput 1,65-1,80 mln ani in urma si tine pina in prezent. Se subdivide in doua epoci: Pleistocen si Holocen. Pe teritoriul Republicii Moldova Cuarternarul e reprezentat prin depozite fluviatile si de liman, prin loessuri acumulate in epocile glaciale si prin soluri fosile formate in epocile interglaciale. Patru glaciatiuni au alternat cu perioade mai calde.Flora si fauna s-au adaptat la schimbarile climatice si apare omul.

Holocen

Pentru a observa mediul din Holocen, pur si simplu priviti in jur ! Holocenul este numele dat ultimilor 11.000 de ani de istorie a Pamantului - timpul scurs de la ultima mare perioada glaciara. De atunci au avut loc schimbari nesemnificative ale climatului; in general, Holocenul a fost o perioada relativ calda, interglaciara.

Un alt nume folosit pentru desemnarea Holocenului este Anthropogen, sau "Epoca omului". Aceasta denumire poate sa induca in eroare, deoarece propria noastra subspecie, Homo sapiens,a evoluat si s-a dispersat pe mai toate continentele cu mult inaintea Holocenului. Totusi Holocenul a fost martor al intregii istorii pastrate a umanitatii si al suisurilor si coborasurilor civilizatiilor sale.

Activitatea antropogena a influentat din plin mediul Holocenului; in timp ce toate organismele au influentat mediul intr-un oarecare grad, putine au reusit sa o faca atat de mult sau de repede ca specia noastra. Oamenii de stiinta sunt de acord ca activitatea umana este responsabila pentru "incalzirea globala", si au observat cresterea mediei temperaturii globale care inca are loc. Distrugerea habitatului, poluarea, si alti factori sunt cauza disparitiilor in masa a multor specii de plante si animale; dupa unele estimari 20% din toate speciile de plante si animale de pe Pamant vor dispare in urmatorii 25 de ani.

Si totusi Holocenul a cunoscut si marile dezvoltari ale stiintei si tehnologiei umane, care poate fi folosita - si este folosita - pentru a intelege schimbarile pe care le vedem, pentru a prevedea efectele si opri sau ameliora distrugerea pe care o provocam Terrei si noua insine.

Pleistocen (1,8 M.a. - 11.000 )

Pleistocenul a fost si perioada evolutiei si expansiunii propriei noastre specii, Homo sapiens. In conformitate cu teorie disputata, descrisa prima oara prin anii '60, vanatoarea practicata de om in Pleistocen a dus la disparitia majoritatii animalelor de talie mare specifice Pleistocenului. Este adevarat ca disparitia acestora pe diferite continente pare a fi corelata cu sosirea humanoizilor, dar se pune intrebarea daca acestia erau destul de numerosi si aveau tehnologia capabila de a distruge specii intregi. O alta ipoteza pune disparitiile pe seama unor boli, ce ar fi decimat speciile Pleistocenului. Problema ramane nerezolvata; poate adevarata cauza este o combinatie a acestor factori.

Pleistocenul nu a fost doar o perioada de schimbari dramatice a climei si temperaturii; fosilele cu aceasta varsta sunt deseori abundente, bine conservate, si pot fi datate foarte precis. Unele, ca diatomeele, foraminiferele si polenul sunt foarte raspandite si pline de semnificatii in ceea ce priveste climatul.