FRANTA

Inconjurata de-a lungul coastelor ( pe o lungime de 3200 km) de mare, dar si de munti, Franta ajunge sa atinga 5 frontiere naturale pentru a-si realiza unitatea geografica.Nici o tara europeana nu are provincii mediteraneene, atlantice, renane sau flamande, insa in trecut  hexagonul francez a fost supus la schimbari considerabile, in cauze structurale, incetand sa fie o metropola in Europa de un puternic inmperiu colonial.

Stat centralizat, Franta este divizata in 22 de regiuni, plus colectivitatea teritoriala din Corsica, intre care sunt repartizate cele 96 de departamente metropolitane : Ain, Aisne, Allier, Alpes-de-Haute, Provence, Alpes-Maritimes, Ardeche, Ardennes, Ariege, Aube, Aude, Aveyron, Bas-Rhin, Bouches-du-Rhone, Calvados, Cantal, Charente, Charente-Maritime, Cher, Correze, Corse-du-Sud, Cote-d'Or, Cotes-du-Nord, Creuse, Deux-Sevres, Dordogne, Doules, Drome,Essone, Eure, Eure-et-Loir, Finistere, Grad, Gers, Gironde, Hautes-Alpes, Haute-Corse, Haute-Garonne, Haute-Loire, Haute-Marne, Hautes-Pyrenees, Haut-Rhin, Haute-Saone, Haute-Savoie, Haute-Vienne, Jura, Landes, Loire-et-Cher, Loire, Loire-Atlantique, Hauts-de-Seine, Herault, Ille-et-Vilaine, Indre, Indre-et-Loire, Isere, Loiret, Lot, Lot-et-Garonne, Lozere, Maine-et-Loire, Manche, Morbihan, Moselle, Nievre, Nord, Oise, Orne, Marne, Mayenne, Meurthe-et-Moselle, Meuse, Pas-de-Calais, Puy-de-Dome, Pyrenees-Atlantiques, Pyrenees-Orientales, Rhone, Saone-et-Loire, Sarthe, Savoie, Paris, Seine-Maritime, Seine-et-Marne, Seine-Saint-Denis, Somme, Tarn, Tarn-et-Garonne, Territoire de Belfort, Val-de-Marne, Val-d'Oise, Var, Vaucluse, Vendee, Vienne, Vosges, Yonne, Yvelines.

Republica numara de asemenea si 4 departamente peste mare (D.O.M): Guadalupe ( cea mai mare insula a Antilelor Franceze) , Martinica ( insula a Antilelor Mici), Reunion ( veche insula la est de Madagascar) si Guyana (pe coasta de N-E a Americii de Sud).

Franta detine  2 colectivitati teritoriale ( Mayotte si Saint-Pierreet, Miquelon-arhipelag francez pe coasta sudica a Lumii Noi, in Oceanul Atlantic) si teritorii peste mare (T.O.M): Polinezia Franceza ( 5 arhipelaguri regrupand 130 insule, insulite si atoluri in estul Australiei ), Noua Caledonie ( insula a Melaneziei in Oceanul Pacific), Insulele Wallis si Futuna ( arhipelag al Polineziei, Oceania, teritoriile din Australia si Antarctica ( Adelia, Insulele Kerguelen, Crozet, Saint-Paul).

In Franta metropolitana, fiecare departament este divizat in arondismente ( circumscriptii administrative) , subdivizate in cantoane si in comune.Inante de a fi elaborata legea descentralizarii in 2 martie 1982, prefectul era numit in fruntea unui departament de catre guvern.Dupa 1982, el nu mai este decat reprezentantul statului in acel departament.Presedintele consiliului general-asistat de consilieri generali-este organul executiv al departamentului.Presedintele consiliului regional-asistat de consilieri regionali-este organul executiv al Regiunii.Dupa 1982, aceasta (Regiunea) este o colectivitate locala (cu acelasi rang, functie si baza legala) ca si comuna si departamentul.Camera regionala de conturi asigura controlul bugetar al colectivitatilor locale.In 1982 si 1983 in Corsica a fost aleasa o adunare regionala iar in teritoriile de peste mare au fost alese consilii regionale.Administratia fiecarei comune ii este incredintata unui primar, asistat de un consiliu municipal.In Franta metropolitana exista 329 de arondismente, 3829 cantoane si 36551 comune.

Principalele orase sunt: Lyon, Marsilia, Lille, Bordeaux, Toulouse, Nisa, Nantes, Grenoble, Strasbourg, iar capitala este Paris, care are control asupra tuturor regiunilor.

Structura teritorial-administrativa a Frantei in departamente a fost realizata din timpul Revolutiei de la 1789, din motive administrative.Ea a inlocuit diverse "tari" sau provincii mostenite din Evulmediu: Bretagne, Provence, Anjou etc., care fusesera mai intai niste state autonome (ducate, districte), si care au sfarsit a fi legate de Coroana Frantei.Guvernul a preconizat reimpartirea teritoriilor franceze in regiuni economice corespondente vechilor provincii.

Cele mai importante regiuni si provincii din Franta sunt urmatoarele:

Bretagne

Isi imparte teritoriul in doua parti: Armor si Arcoat

Normandia

Se intinde la dreapta si stanga estuarului Senei si formeaza o regiune mare

Regiunea de Nord

Capitala: Lille

Champagne

Este situata in N-E Frantei, intre Regiunea de Nord, Lorraine si Bourgogne

Capitala: Reims

Lorraine

Aceasta provincie se intinde in  partea de est a Frantei, pe versantul de vest a M-tilor Vosgi

Capitala: Nancy

Alsace

Veche provincie a Frantei, la est de Lorraine este situata intre M-tii Vosgi si Rinul

Capitala: Strasbourg

Districtul Franche

Capitala: Besancon

Bourgogne

Este situata la sud de Champagne si la vest de Franche

Capitala: Dijon

Lyonnais

Capitala: Lyon

Provence

Veche provincie a Frantei, cu capitala la Aix-en-Provence

Regiunea de vest

Inglobeaza 6 districte vechi: Maine, Anjou, Aunis si Poitou

Statele Loarei:

Vechile provincii care se integreaza in aceasta regiune, de la sud la nord, sunt:Bourbonnais, Touraine si Orleanais

Masivul central

Este un vast ansamblu de varfuri muntoase din centrul Frantei, care se intinde pe 85.000 kilometri patrati