ALBANIA



ALBANIA

 

NUME OFICIAL: Republica Albania

SITUAREA: In sudul Europei (peninsula Balcanica), avand o suprafata de circa 28 748 km2 (locul 138 in lume).

VECINII: (1 119 km): Grecia-247 km; Marea Ionica si Marea Adriatica-407 km; Iugoslavia-310 km; Macedonia-155 km.



Albania este impartita in 26 districte grupate in 5 regiuni, fara valoare administrativa, sabatoarea nationala fiind pe data de 28 noiembrie (aniversarea independentei-1912 si a eliberarii Albaniei-1944).

CAPITALA: Tirana: oras situat pe raul Ishmi la 110 m altitudine si 27 km est de tarmul Marii Adriatice; 427 000 de locuitori in anul 1995 (1924: 18 000 loc; 1939: 35 000; 1960: 135 025). Mentionata documentar pentru prima data in secolul XV, Tirana devine capitala statului albanez independent. La Tirana este proclamata, la 11.01.1946, Republica Populara Albania. Sub regele Zogu I, arhitecti italieni lucreaza la remodelarea orasului. Dupa razboi, cunoaste o puternica dezvoltare economica si edilitara. Azi Tirana este cel mai mare centru industrial albanez cu intreprinderi textile, sticlarie, mobila, marochinarie, nod rutier. Aeroport international: Rinas; principalul centru comercial, financiar si cultural al tarii. Monumente: moscheea Etehem Bey, statuia lui Gjergj Kastrioti (acum se numeste Skanderbeg), Palatul Culturii.

RELIEFUL: Albania este o tara muntoasa cu o clima mediteraneana, nuantata de altitudine, ape scurte si repezi, cu un apreciabil potential energetic si o bogata vegetatie forestiera (43,2% din suprafata tarii). Se disting 5 regiuni naturale: Alpii albanezi (situati in nord cu altitudini cuprinse intre 2 000-2 600 m); bine impaduriti si traversati de vaile adanci ale raului Drin (281 km) si ale afluentilor sai (Tropoje, Shale); Muntii Albaniei Centrale (altitudinea maxima varful Korab, 2 751 m, la granita cu Macedonia), care coboara in trepte spre vest si sunt traversati de raurile Mat (97 km) si Shkumbin (146 km), Epirul Albanez in sud-vest cu altitudini ce nu trec de 2 000 de m si depresiuni bine populate pe raurile Seman (252 km) si Vjose (238 km); ultimele doua regiuni naturale sunt mai joase si anume: Depresiunea Korce, in sud-estul pe raul Devon, o regiune cu intinse terenuri agricole si campia litorala (latime maxima 60 km), colinara in nord, mai joasa si mlastinoasa, pana de curand in centru (partea numita Myzeqe) si tot mai ingusta spre sud unde muntii ajung pana aproape de tarm.

CLIMA: Clima este mediteraneana in zonele joase, cu ierni blande (cu temperatura medie in ianuarie 8-100C) si veri toride si temperata, ierni relativ aspre in munti, precipitatiile cad mai ales iarna si variaza intre 2 000-2 800 mm/an, in zona inalta si 700 mm/an in campie si depresiuni intramontane.

RETEAUA HIDROGRAFICA: Dintre cele 150 lacuri, mai cunoscute sunt cele trei lacuri tectonice din regiunea de granita-Shkodres (in nord); Ohrit (in est); Prespes (in est).

VEGETATIA: Are o vegetatie mediteraneana pana la 600 m altitudine (laur, mirt, maslin, citrice), este formata in zona muntoasa din paduri de stejar, fag si mai putin din conifere. Pajistile alpine sunt degradate din cauza pasunatului extensiv. Fauna include sacali, lupi, vulpi, ursi, capre negre, numeroase pasari migratoare, si este ocrotita in parte alaturi de elemente de flora si peisaj in 4 parcuri nationale, infiintate la mijlocul anilor ’50.

POPULATIA: Densitatea-115,9 locuitori/km2.

Capacitatea 3 331 000 locuitori in anul 1998. Natalitatea este de 22,6‰, mortalitatea 7,7‰, sporul natural 14,9‰, speranta de viata la nastere 68,7 ani (masculin) si 74 ani (feminin). Populatia urbana este de 38%. Orase principale (mii locuitori):

  1. Durres 85,4

  2. Elbasan 83,3

  3. Shkoder 81,9

  4. Vlore 73,8

  5. Korce 65,4

  6. Fier 45,2

  7. Berat 43,8

Zona colinara din centrul tarii concentreaza peste 1/2 din populatie. In regiunile montane din est, nord si sud, populatia este mult mai rara 20-30 loc/km2, fac exceptie depresiunile din lungul raurilor mai mari in care valorile densitatii se apropie de media pe tara.

CULTE: islamism 70%, catolicism 5,2%, ortodoxism 11,3%. Intre 1967-1990 practicarea cultelor a fost interzisa.

STATUL: Republica parlamentara intrata in vigoare la 28.11.1998. puterea legislativa este exercitata de un parlament unicameral, adunarea poporului (minimum 155 membri alesi prin vot direct pentru un mandat de 4 ani). Puterea executiva este exercitata de consiliul de ministri condus de un presedinte (prim-ministru) numit de seful statului, care numeste si pe ceilalti ministri, la recomandarea primului ministru. Componenta Consiliului de Ministri este aprobata de catre adunarea poporului. Seful statului: presedintele (ales de adunarea poporului pentru cel mult doua mandate consecutive de 5 ani). Partide politice: Partidul Socialist (f. 1941); Partidul Muncii din Albania in Democrat; Partidul Social Democrat.

ECONOMIA: Stat cu o economie agricola-industriala, in tranzitie, Albania dispune de variate resurse minerale (petrol, gaze naturale, minerale de crom si de cupru, nichel, bitum) care asigura cca. 50% din exporturi. Agricultura antreneaza cca. jumatate din populatia activa a tarii, contribuie cu aceeasi pondere la PIB si este marcata de momentele dificile ale trecerii de la structura socialista la cea de piata, bazata pe proprietatea individuala. Se cultiva grau (28%), porumb, sfecla de zahar, tutun, bumbac, legume, viticultura, pomicultura. S-au dezvoltat remarcabil in ultimele decenii.

Hidrocentralele asigura circa 90% din productia de energie electric, existand in unii ani si un anumit excendent pentru export. Industria creata practic in ultimele decenii participa cu aproape ⅓ din PIB, si este relativ diversificata, dar putin competitiva pe pietele externe. Limba oficiala: albaneza; Moneda 1Lek=100 Qindarka.

 

BIBLIOGRAFIE:

 

  1. „Statele Lumii” – autori: Nicolae Steflea; Nicolae Gheorghiu; Victor Dumitescu – Editura „DIDACTICA SI PEDAGOGICA” – anul aparitiei: 1975

  2. „Enciclopedia Statelor Lumii editia a VII-a” – autori: Horia Matei; Silviu Negut; Caterina Radu; Ion Nicolae – Editura: „MERONIA” – anul aparitiei: 2001.

 

GORAN RAZVAN CLASA A IX-A R