Campia Romana
Relief si subdiviziuni
Este marginita la sud si est de Dunare, iar la nord de Podisul Getic, Subcarpatii si podisul Moldovei.
Intre aceste limite, Campia Romana apare ca o depresiune - in sens geologic - puternic sedimentata.
Ea este o regiune de platforma, relativ rigida (platforma Moesica).
Fundamentul Campiei Romane, situat la adancimi variabile, dar care cresc in fata arcului carpatic, este alcatuit din sisturi cristaline foarte vechi (proterozoice si paleozoice.
Acest fundament este o mica placa tectonica aflata intr-o usoara subductie sub placa ce poarta arcul carpatic.
Stiva de sedimente este formata din roci mezozoice (in baza) si neozoice, in continuitate de sedimenetare, spre suprafata, ceea ce arata ca umplerea depresiunii din Campia Romane s-a facut relativ continuu.
La sfarsitul Pliocenului si in Cuaternar s-au depus nisipuri, pitrisuri. argile si loess care au dus la transformarea lacului pontic in uscat, de la vest spre est si de la nord spre sud.
In unele parti ale Campiei Romane au avut loc scufundari lente subsidente, cea mai cunoscuta fiind cea de pe cursul Siretului Inferior, care se continua si in prezent.
Cuvertura de loess acopera interfluviile, ajungand in partea de est la grosimi considerabile (40 m, in Campia Hagienilor).
Suprafata campiei inclina de la nord la sud, asa cum curg si raurile, precum si de la vest la est, cum s-au retras apele lacului Cuaternar.
Partea cea mai joasa (10-20 m altitudine) se afla pe Siretul Inferior, unde, pe un teritoriu de lenta scufundare, s-a format o mare zona de confluente, spre care se recurbeaza raurile in evantai.
Altitudinea maxima este de 300 m, la Pitesti.
Relieful Campiei Romane se caracterizeaza prin vai largi si interfluvii netede, numite popular campuri, cu mici depresiuni formate prin tasare si sufoziune (crovuri).
Prezenta nisipurilor determina aparitia unui relief de dune, ca in sudul Olteniei, in estul Campiei Romane (de-a lungul Ialomitei, Calmatuiului) si Campia Tecuciului (la Hanu Conachi).
Forma Campiei Romane, aspectul si adancimea la care se afla fundamentul ei intre Focsani si Zimnicea, influenteaza modul de propagare a undelor seismice care au epicentru in Carpatii si Subcarpatii de Curbura, imprimandu-le o directie de la nord-est spre nord-vest.
Totodata aliniamentul Faurei-Urziceni-Bucuresti-Alexandria este fasia cu ce mai mare amplitudine termica medie anuala (26 gr.C).
In cadrul Campiei Romane exista trei tipuri genetece de campii: campii piemontane, campii de subsidenta si campii tabulare (cu interfluvii intre vai).
a) Campiile piemontane s-au format la iesirea unor rauri (Arges, Ialomita, Dambovita, Prahova, Buzaul, Ramnicul Sarat, Putna) dintr-o zona mai inalta (piemontul Getic sau Subcarpatii Curburii), unde datorita nivelului de baza local si rupturii de panta are loc o depunere brusca a aluviunilor mari, transportate in reteaua hidrografica sub forma unor campii de imprastiere (sau delte continentale) cu aspect piemontan.
Mai cunoscute sunt: Campia Pitestilor, Campia Targovistei, Campia Ploiestilor si Campia Ramnicului).
b) Campiile de subsidenta se formeaza datorita coborarii lente (subsidentei) suprafetei totpografice si genereaza cursuri meandrate, baltiri, inmlastinari, iar raurile au un caracter divagant (ratacitor).
Principalele campii de acest fel sunt: Campia Titu, Campia Buzaului, Campia Siretului Inferior.
c) Campiile tabulare au o origine lacustra, sunt inmar parte terasate datorita migrarii orizontale si adancirii raurilor mari (Jiu, Olt, Arges, Dunare) si sunt acoperite cu loess (crovuri, gavane, padine) devin mai accentuate mai numeroase si caracteristice.
Principalele campii tabulare sunt: Campia Olteniei (la vest de Olt) cu Campia Bailestilor si Campia Burnazului, Campia Boianului, Campia Gavanu-Burdea, Campia Burnazului, Campia Vlasiei, Campia Baraganului cu Baraganul Calmatuiului, la nord si Baraganul Ialomitei la sud si Campia Brailei.
In sudul si estul Campiei Romane se afla Lunca Dunarii, influentata de actiunea directa a fluviului.
Subdiviziunile majore ale Campiei Romane sunt: Campia Olteniei, sectorul Olt-Arges, Campia Bucurestilor, Baraganul, Campia Estica, la care se adauga Lunca si Baltile Dunarii; fiecare subdiviziune majora are o serie de subdiviziuni mai mici, care vor fi mentionate in caracterizarea subunitatilor regionale ale Campiei Romane.
Campia Romana are un climat cu medii temice anuale ridicate (10-11 gr.C), inscriindu-se in zona cu cele mai ridicate valori din tara, dar cu precipitatii reduse (450-600 mm/an) si secete frecvente.
Se constata o accentuare a continentalismului climatic de la vest la est, vizibil mai ales in privinta precipitatiilor, care scad de la 600 mm la mai putin de 500 mm in Baragan.
Continentalismul temic accentuat este dat de diferenta dintre temperaturile medii ale lunilor extreme, care, pe aliniamentul Faurei-Urziceni-Bucuresti-Alexandria au valori de 26 gr.C.
Pe cuprinsul Campiei Romane se manifesta trei feluri de influente: submediteraneene in Campia Olteniei (cu ploi de toamna si ierni blande), de tranzitie de la influentele oceanice si submediteraneene la cele de ariditate in partea centrala (cu precipitatii ce scad cantitativ spre est si temperaturi mai ridicate iarna) si de ariditate in Baragan (cu un continentalism accentuat, ierni reci, vericalde si secete).
Campia Romana este strabatuta in principal de raurile din grupa sudica, precum si de cateva din grupa estica, toate culese de Dunare si avandu-si izvoarele in Carpati si Subcarpati si numai cateva in campie (Desnatui, Calmatui).
Principalele rauri sunt (de la vest la est): Jiul, Oltul cu afluentul Oltet,Vedea (cu Teleormanul), Arges cu afluentii sai Neajlov, Sabar si Dambovita (cu Colentina), Calmatuiul, Ialomita cu afluentul ei Prahova.
Din grupa estica mentionam Siretul (raul cu cel mai mare debit -222 mc./sec, dintre cursurile interioare, cu afluentii: Buzau, Putna) si Prutul (85 mc./sec).
Intrucat apele raurilor au in majoritatea cazurilor provenienta pluviala (in foarte mica masura nivala sau subterana), acestea se caracterizeaza prin mari variatii de debit, unele chiar secand vara (Calmatuiurile, Vedea s.a.), consecinte ale climatului continental.
In Campia Romana exista numeroase lacuri, cum ar fi lacuri de lunca (mai ales in Lunca Dunarii), lacuri sarate sau cu apa dulce (in Baragan), limanuri fluviatile, iazuri, lacurile de agrement din jurul Bucurestiului si lacurile hidroenegetice (Ostrovu Mare, pe Dunare si lacurile situate pe Olt in aval de Slatina).
Vegetatia naturala, in cea mai mare parte inlocuita de culturi, apartine la trei mari formatiuni: stepa, caracteristica partii estice (indeosebi in Baragan), cuprinzand pajisti stepice cu graminee (paiusul, colilia, negara, pirul s.a); silvostepa, cu pajisti stepice si palcuri de padure (cuprinzand stejarul pufos si stejarul brumariu); padurile de stejar Svlasia); are o larga dezvoltare vegetatia de lunca cu zavoaie de salcii, plopi, indeosebi in luncile Dunarii, Siretului, Ialomitei.
Fauna cuprinde speciile caracteristice stepei, silvostepei si padurii de foioase. Este pe cale de disparitie dropia, ocrotita de lege si pastrata in cateva rezervatii.
Solurile In Campia Romana predomina cernoziomurile (caracteristice stepei) si cernoziomurile levigate (tipice pentru silvostepa, avand o mare raspandire); ambele tipuri sunt din categori molisolurilor, bogate in humus de mare fertilitate.
Exista si soluri brun-roscate de padure.
De asemenea, se intalnesc saraturi, mai frecvente in Baragan, lacovisti (soluri hidromerfe), indeosebi in luncile Dunarii, Siretului si Buzaului.
Rezervatiile naturale sunt paduriel Comana si Snagov, Lacul Sarat de langa Braila, Dunele Hanu Conachi, Padurea Izvoru, padurile Spataru si Ciornuleasa.
Cu exceptia in buna masura, a Baraganului si a Campiei Burnazului, cu densitati mai reduse, Campia Romana se inscrie intr-o regiune de mare densitate a populatiei, de regula intre 100-150 locuitori/kmp. si chiar mai mult in zonele din jururl marilor orase.
In ceea ce priveste sporul natural al populatiei, se inscrie in zone cu valori apropiate de media pe tara, iar in vest chiar sub aceasta valoare.
Predomina satele mijlocii si mari, dar in mod frecvent se intanesc si sate foarte mari, indeosebi in apropierea marilor orase.
Caracteristic este satul de tip adunat, cu casele grupate, stranse unele langa altele, sau adunate cu tendinte de rasfirare de-a lungul drumurilor si vailor.
Ca functii predomina cele agricole, dar unele au si functie industriala (indeosebi legata de exploatarea petrolului si petrolului si gazelor naturale) sau mixta.
Cele mai mari asezari rerale din Campia Romana sunt: Dabuleni (15.000 loc.), Poiana Mare (13.000 loc.), Pechea (10.000 loc.), Liesti (11.000 loc.), precum si localitatile rurrale din jurul Bucurestiului: Chitila (12.000 loc.), Jilava (13.000 loc.), Popesti-Leordeni (14.000 loc.), Pantelimon (14.00 loc.), Pantelimon (14.000 loc.) si indeosebi Voluntari (23.000 loc.), cea mai mare asezare rurala din tara.
Asezarile urbane.
Cele mai vechi orase din Campia Romana dateaza din perioada daco-romana: Drobeta-Turnu Severin (Dobeta), Turnu Magurele (Turris).
Dintre orasele aparute in perioada feudala se remarca Bucuresti, Targoviste, Ploiesti, Craiova, Braila, Galati. In secolul al XIX-lea apar orase in zone agricole (Alexandria, Calarasi, Oltenita, Corabia, Slobozia).
Orasele din Campia Romana se impart, dupa marime in urmatoarele categorii:
* Orasul Bucuresti (2,1 mil. loc.)
* orase cu o populatie cuprinsa intre 100.000 si 350.000 locuitori: Galati (326.000 loc.), Craiova (303.000 loc.), Ploiesti (252.000 loc.), Braila (234.000 loc.), Pitesti (179.000 loc.), Buzau (148.000 loc.) Focsani (101.000 loc.);
* orase cu o populatie de 50.000-100.000 locuitori: Targoviste (98.000), Slatina (85.000), Calarasi (77.000), Giugiu (74.000), Alexandria (59.000), Slobozia (56.000);
* orase cu o populatie cuprinsa intre 20.000 si 50.000 locuitori: Tecuci (47.000), Caracal (39.000), Ramnicu Sarat (41.000), Rosiorii de Vede (38.000), Turnu Magurele (37.000), Ftesti (35.000), Oltenita (32.000), Bals (24.000), Bailesti (22.000), Corabia (22.000, Calafat (20.000);
* Celelalte orase au o populatie mai redusa: acestea sunt: Buftea, Urziceni, Zimnicea, Mizil, Gaiesti, Tandarei, Marasesti, Videle, Draganesti-Olt, Titu, Bolintin Vale, Costesti, Ianca, Budesti, Segarcea, Topoloveni, Vinju Mare, Pogoanele,Insuratei, Mihailesti, Lehliu-Gara, Piatra-Olt, Fundulea, Faurei.
Dupa pozitie, orasele pot fi clasificate in prase situate pe Dunare (de la Calafat la Galati) si orase situate in interior.
Orasele mici si mijlocii (intre 100.000 si 20.000 locuitori), precum si cele foarte mici (sub 20.000 locuitori), precum si cele foarte mici (sub 20.000 locuitori), au fiecare structuri urbane si functii specifice.
Deoarece nu le putem caracteriza pe toate, dam in continuare cateva exemple:
Alexandria, fost targ de campie, are in prezent functii industriale (rulmenti, textile, industria alimentara), administrative si culturale; Rosiorii de Vede s-a dezvoltat mult in ultimul timp datorita funcsiei de nod feroviar si a unor industrii (reparatii de material rulant, ulei tehnic); Giurgiu, fosta raia turceasca, dezvoltata economic si urban in secolul nostru, are, pe langa functii industriale (clorosodice, nave), un trafic industrial fluvial insemnat si activitati de trabzitir legate de punctul de frontiera rutier si feroviar; Fetesti, cu industrii mai modeste (consrve de legume) si activitati portuare reduse, tinde sa fie inviorat de noile poduri dunarene si perspectiva autostrazii Bucuresti-Constanta.
Urziceni are ramuri ale industriei alimentare si este un important nod rutier.
In mod similar si alte orase au structuri urbane si economice specifice.
Orasele dunarene (de la Drobeta-Turnu Severin la Galati) sunt prezentate la capitolul consacrat Dunarii.
Campia Romana este principala regiune agricola a tarii, fiind cea mai importanta zona crealiera.
Este, de asemenea, principala zona de cultivare a unor plante tehnice si industriale.
Legumuicultura este dezvoltata in principal in jurul marilor orase, in Campia Siretului Inferior si in Lunca Buzaului.
Legumele timpurii sunt asigurate de marile sere din zona oraselor Bucuresti, Craiova si Ploiesti.
Sunt, de asemenea, dezvoltate viticultura, indeosebi in sudul Olteniei, unde terenurile nisipoase favorizeaza cultura vitei de vie (Dabuleni, Sadova, Segarcea, Plenita).
Dintre animale, se cresc ovine (merinos cu lana tigaie cu lana buna), indeosebi in estul Campiei Romane, precum si porcine, indeosebi pe baza de porumb.
In Campia Romana exista unele dintre cele mai mari combinate avocile din tara (Crevedia si Buftea).
Campia Romana este strabatuta de principalele magistrale feroviare si rutiere.
Acestea sunt atrase de orasul Bucuresti. De aici cele 8 magistrale feroviare, precum calea ferata internationala Bucuresti-Giurgiu.
Noduri feroviare sunt: Bucuresti, Ploiesti, Buzau, Rosiorii de Vede, Faurei, Fetesti, Ciulnita, Caracal, Marasesti.
Drumurile internationale sunt, de asemenea, conectate la Bucuresti.
Pe Dunare se dezvolta un important trafic fluvial, principalele porturi fiind Galati, Turnu Magurele, Calarasi, Fetesti, Corabia, Calafat si Zimnicea.
Bucurestiul dispune, de asemenea, de doua aeroporturi care asigura traficul international si intern al tarii.
Obiectivele turistice sunt concentrate in Bucuresti, imprejurimi (Snagov, Caldarusani etc.) si orasele mari (Ploiesti, Braila, Galati, Pitesti, Targoviste, Craiova etc.) .
In Baragan exita statiuni balneo-climaterice, care utilizeaza apele sarate (Amara, Lacul Sarat).
Diferentieri regionale
Campia Olteniei
Sectorul Olt-Arges
Campia Bucurestilor
Baraganul
Sectorul estic
Campia Olteniei este situata la vest de Olt si reprezinta cea mai veche parte a Campiei Romane, judecand dupa seria cea mai completa de terase fluviale intalnite pe Dunare si Jiu.
Subdiviziunile Campiei Olteniei sunt: Campia Blahnitei, Campia Bailestilor si Campia Romanatilor, mai inalta (163 m) spre contactul cu Piemontul Getic.
Toate sunt campii tabulare, in cea mai mare parte terasate, acoperite cu loess si nisip, acumularile de nisip (Calafat, Bailesti, Bechet), sugereaza transportul acestuia de un vant dinspre vest.
Climatul are influente submediteraneene. Predomina vegetatia de silvostepa la care se aduaga portiuni forestiere de stejar.
Campia Olteniei este strabatuta de Jiu, Olt, Oltet, Drincea si Desnatui. Pe Dunare a fost amenajat lacul de acumulare Ostrovu Mare (pentru hidrocentrala Portile de Fier II).
Sporul natural al populatiei este foarte scazut (printre cele mai scazute din tara), dar aportul migratoriu contribuie la usoara crestere numerica a populatiei.
Principalele orase Craiova, Vanju Mare, Calafat, Bailesti, Segarcea, Bals, Corabia.
Zona industriala din nordul Craiovei (Isalnita) apartine mai mult Podisului Getic, dar cea din sud (Podari, Bucovat, Cernelele, Malu Mare) apartine campiei.
Exista si asezari rurale foarte mari (Dabuleni, Poiana Mare, Gogosu). Centrele petroliere Ghercesti si Cosoveni se afla situate sn zona de campie.
Este cuprins intre Podisul Getic (in nord), Olt (in vest), Dunare in sud) si Arges (in nord-est si est).
Are o campie piemontana inalta, Campi Pitstilor, si campii tabulare: Boianu, Gavanu-Burdea, Burnaz.
Climatul este submediteranean si de tranzitie.
In afara raurilor situate pe margini (Olt, Arges) exista si rauri mici ce traverseaza campia: Calmatui, Vedea cu Teleormanul, Calnistea (care se varsa in Neajlov. Pe Olt au fost amenajate lacuri hidroenergetice.
Are resurse energetice importante: petrol (Videle, Visina, Glavacioc, Cartojani, Roata, Blejesti, Corbii Mari) si gaze asociate (Videle, Valea Plopilor); este in prezent principala regiune de exploatare a petrolului (Videle si imprejurimi).
Pentru dezvoltarea productiei agricole au fost construite sistemele de irigatii Vitomirsti-Slatina, Olt-Calmatui (cu apa din Olt) si Giurgiu-Razmiresti (cu apa din Dunare).
Orasele principale sunt: Ploiesti, Slatina, Coststi, Draganesti-Olt, Turnu Magurele, Zimnicea, Giurgiu, Videle, Rosiorii de Vede, Mihailesti.
Campia Bucurestilor situata in partea centrala a Campiei Romane, cu limite relativ ezitante spre est, cuprinde: Campia Targovistei, Campia Ploiestilor, campia de subsidenta Titu-Gheorghita si Campia Vlasiei cu Campul Calnaului.
Are un climat de tranzitie, vegetatie de silvostepa in alternanta cu stejar (Codrii Vlasiei).
Exista resurse de petrol (Titu, Gura Sutei, Jilava) si mai ales gaze naturale (Peris, Fierbinti Targ).
Orasele din acest sector sunt: Bucursti, Ploiesti, Targoviste, Urlati, Mizil (pe margine), Titu, Gaiesti, Topoloveni, Bolintin Vale, Buftea, Urziceni.
Baraganul contine Baraganul Calmatuiului (intre Calmatui si Ialomita), la care se poate adauga Campia Mostistei.
Exista resurse de petrol si gaze naturale sn partea nordica (Urziceni, Jugureanu).
Orasele principale sunt: Oltemita, Calarasi, Fetesti, Tandarei, Slobozia, Urziceni, Fundulea, Insuratei, Pogoanele, Lehliu-Gara, Budesti.
Au fost amenajate sistemele de irigatii Mostistea, Galatui-Calarasi, Pietroiu-Sefan cel Mare si Ialomita-Calmatui (toate cu apa din Dunare).
Specificul Baraganului este dat de o serie de caracteristici geografice: intinderi netede, acoperite cu loess, cu un microrelief de crovuri, clima mai arida (cu precipitatii putine, zile tropicale, geruri iarna), vegetatie de stepa, un peisaj de neconfundat (descris de Al. Odobescu in Pseudokynegeticos), agricultura relativ recenta (de 150 ani), dar foarte dezvoltata intensiv si extensiv, populatia relativ rara, concentrata pe vai.
Sectorul estic al Campiei Romane cuprinde: Campia Ramnicului, Campia Buzaului, Campia Brailei, Campia Siretului Inferior, Campia Tecuciului si Campia Covurlui.
Dintre acestea Campia Brailei are mari afinitati cu Campia Baraganului, careia aparent, ii apartine.
Principala resursa de petrol se extrage la Faurei, Ianca, Oprisanesti, Liscoteanca si se prelucreaza la Borzesti si Ramnicu Sarat.
Orasele sunt: Buzau, Ramnicu Sarat, Focsani, Tecuci, Braila, Galati, Faurei, Ianca.
Fiecare oras are un profil economic, urban si teritorial propriu.
Lunca si Baltile Dunarii reprezinta tot o subdiviziune a Campiei Romane, dar situata sub influenta directa a fluviului, unde componenta hidrografica este determinanta.
Balta Ialomitei si Insula Mare a Brailei (Balta Brailei) , in trecut zone de iernat ale ovinelor din Carpati (datorita climatului de adapost, cu temperaturi in ianuarie doar de -1 gr.C), teritorii cu stuf, pasuni, lacuri, balti, paduri de lunca si inundatii, au fost indiguite, desecate si transformate in terenuri agricole.
Principalele diviziuni ale Campiei Romane sunt:
Sectoarele din Campia Romana in care se gasesc toate tipurile genetice de campii sunt:
Cea mai joasa altitudine din aceasta unitate geografica se afla in:
In anumite campii tabulare s-a dezvoltat relieful de dune:
Raurile care strabat Campia Romana sunt:
Raurile cu izvoare in dealurile de la nord sau in interiorul Campiei Romane sunt:
Gruparea lacurilor din Campia Romana dupa geneza arata astfel:
Orasele dunarene din aval spre amonte, existente in Campia Romana sunt:
Nuantarile climatice din Campia Romana determinate de influentele sistemelor barice sunt:
Elementele ocrotite si rezervatiile din Campia Romana sunt:
Orasele din Campia Romana sunt:
Unele localitati din Campia Romana au fost declarate recent centre urbane:
Principalele sisteme moderne de irigatii de aici sunt:
Navigatia fluviala se practica pe Dunare, unde circula vase cu tonaj mai mic, pana la 2 metri pescaj. Porturile mai importante sunt urmatoarele:
Pentru fixarea dunelor de nisip s-au efectuat impaduriri cu salcam, constituind adevarate perdele de protectie. Aceste impaduriri s-au efectuat in:
Orasele din Campia Olteniei sunt:
Unele localitati din Campia Romana au fost declarate recent centre urbane:
Componenta Campiei Romane
Forme de relief din Campia Olteniei
Ape curgatoaredin Campia Olteniei
Forme de relief sectorul Olt-Arges
Ape curgatoare - sectorul Olt-Arges
Forme de relief -Campia Bucurestilor
Ape curgatoare -Campia Bucurestilor
Forme de relief -Campia Baraganului
Ape curgatoare -Campia Bucurestilor
Forme de relief -Campia Estica
Ape curgatoare -Campia Estica
Principalele diviziuni ale Campiei Romane sunt:
a) Campia Olteniei;
b) Sectorul Olt-Arges;
c) Campia Bucurestilor;
d) Baraganul;
e) Campia Estica.
Sectoarele din Campia Romana in care se gasesc toate tipurile genetice de campii sunt:
a) Campia Bucurestilor, cu:
- campii piemontane - Campia Targovistei si Campia Ploiestilor;
- campii de subsidenta - Campia Titu si Campia Gherghitei;
- campii tabulare - Campia Vlasiei, Campia Mostistei, Campu Calnaului.
b) Campia Estica, cu:
- campii piemontane - Campia Ramnicului;
- campii de subsidenta - Campia Siretului Inferior, Campia Buzaului;
- campii tabulare - Campia Brailei, Campia Tecuciului.
Cea mai joasa altitudine din aceasta unitate geografica se afla in:
- Campia Pitestilor - 300 m;
- Campia Siretului Inferior - 10-20 m.
In anumite campii tabulare s-a dezvoltat relieful de dune:
- Campia Blahnitei;
- Campia Bailestulor;
- Campia Romanatilor;
- Baraganul Ialomitei;
- Baraganul Calmatuiului;
- Campia Brailei;
- Campia Tecuciului.
Raurile care strabat Campia Romana sunt:
- Drance;
- Desnatuiul;
- Jiul;
- Oltul;
- Oltetul;
- Calmatui;
- Vedea;
- Teleorman;
- Neajlov;
- Calnistea;
- Arges;
- Sabar;
- Dambovita;
- Ialomita;
- Prahova;
- Teleajen;
- Cricovul Sarat;
- Cricovul Dulce;
- Sarata;
- Mostistea;
- Calmatuiuil;
- Buzaul;
- Putna;
- Ramnicul Sarat;
- Barladul;
- Siretul.
Raurile cu izvoare in dealurile de la nord sau in interiorul Campiei Romane sunt:
- Drincea;
- Desnatuiul;
- Calmatuiul;
- Vedea;
- Teleormanul;
- Calnistea;
- Neajlovul;
- Sabarul;
- Cricovul Dulce;
- Cricovul Sarat;
- Sarata;
- Mostistea;
- Calmatuiul.
Gruparea lacurilor din Campia Romana dupa geneza arata astfel:
a) limanuri fluviatile:
- L. Mostistea (la Dunare);
- L. Snagov, L. Caldarusani, L. Fundata, L. Strachina (in bazinul Ialomitei);
- L. Balta Alba (in bazinul Buzaului);
b) lacuri sarate si dulci:
- L. Amara ( langa Slobozia);
- L. Sarat ( langa Braila);
- L. Plascu,;
- L. Ianca ;
- L. Movila Miresii;
c) lacuri de lunca (balti): L.Brates.
- Galati;
- Braila;
- Fetesti;
- Calarasi;
- Oltenita;
- Giurgiu;
- Zimnicea;
- Turnu Magurele;
- Corabia;
- Calafat;
- Drobeta - Turnu Severin.
Nuantarile climatice din Campia Romana determinate de influentele sistemelor barice sunt:
a) influente submediteranene, in sud-vest, cu ploi de toamna, cu veri secetoase si ierni blanda;
b) influente de tranzitie ( de la cele submediteraneene la cele de ariditate), cu precipitatii ce scad spre est, in centru;
c) influente de ariditate, cu secete, cu ploi rare, cu regim torential, in est.
Elementele ocrotite si rezervatiile din Campia Romana sunt:
fauna:
- Izvoru;
- Dunele Hanu Conachi.
flora si fauna:
- Comana;
- Snagov;
- Lacul Sarat.
forestiera: Padurea Ciornuleasa.
paleontologica si geologica: Tiglina.
Orasele din Campia Romana sunt:
- Craiova;
- Vaju Mare;
- Calafat;
- Segarcea;
- Bailesti;
- Caracal;
- Corabia;
- Piatra-Olt;
- Bals;
- Slatina.
Unele localitati din Campia Romana au fost declarate recent centre urbane:
- Piatra-Olt;
- Bolintin-Vale;
- Mihailesti;
- Budesti;
- Fundulea;
- Lehliu-Gara;
- Pogoanele;
- Insuratei;
- Ianea.
Principalele sisteme moderne de irigatii de aici sunt:
- Terasa Brailei;
- Ialomita-Calmatui (mai recent);
- Pietroiu-Stefan cel mare;
- Galatui-Calarasi;
- Mostiste;
- Giurgiu-Razmiresti;
- Olt-Calmatui;
- Vitomiresti-Slatina (efectuat mai recent);
- Sadova-Corabia (pe nisipuri)
Navigatia fluviala se practica pe Dunare, unde circula vase cu tonaj mai mic, pana la 2 metri pescaj. Porturile mai importante sunt urmatoarele:
porturi fluvio-marittme:
- Galati;
- Braila.
- porturi fluviale:
- Giurgiu;
- Drobeta - Turnu-Severin;
- Oltenita;
- Calarasi;
- Turnu-Magurele.
Pentru fixarea dunelor de nisip s-au efectuat impaduriri cu salcam, constituind adevarate perdele de protectie. Aceste impaduriri s-au efectuat in:
- Campia Bailestilor;
- Campia Romanatilor;
- Baragan;
- Campia Tecuciului
Orasele din Campia Olteniei sunt:
- Craiova;
- Vaju Mare;
- Calafat;
- Segarcea;
- Bailesti;
- Caracal;
- Corabia;
- Piatra-Olt;
- Bals;
- Slatina.
Unele localitati din Campia Romana au fost declarate recent centre urbane:
- Piatra-Olt;
- Bolintin-Vale;
- Mihailesti;
- Budesti;
- Fundulea;
- Lehliu-Gara;
- Pogoanele;
- Insuratei;
- Ianea.
Campia Olteniei
Sectorul Olt-Arges
Campia Bucurestilor
Campia Baraganului
Campia Estica
Campii tabulare
Blahnitei
Bailestilor
Romanatilor
Dunare
Drincea
Desnatui
Jiu
Amaradia
Oltet
Olt
Campii piemontane
Pitestilor
Campii tabulare
Boianului
Gavanu-Burdea
Burnazului
Vedea
Cotmeana
Teleorman
Arges
Calnistea
Neajlov
Campii piemontane
Targovistei
Ploiestilor
Campii de subsidenta
Titu
Gherghitei
Campii tabulare
Vlasiei
Mostistei
Campul Calnaului
Dambovita
Colentina
Arges
Sabar
Ialomita
Cricovul Dulce
Prahova
Teleajen
Cricovul Sarat
Sarata
Mostistea
Forme de relief -Campia Baraganului
Campii tabulare
Baraganul Ialomitei
Baraganul Calmatuiului
Ialomita
Calmatui
Forme de relief -Campia Estica
Campii piemontane
Ramnicului
Campii de subsidenta
Buzaului
Siretului Inferior
Campii tabulare
Tecuciului
Brailei
Siret
Putna
Milcov
Ramna
Rm. Sarat
Barlad
Covurlui
