Stefan Alexandru

VII B           

I -Introducere

Turcia este situata in sud-estul Europei si sud-vestul Asiei. Se invecineaza la nord-vest cu Bulgaria si Grecia, la nord cu Marea Neagra, in nord-est cu Georgia si Armenia, in est cu Iran si Azerbaidjian, in sud cu Iraq, Siria si Marea Mediterana si in vest cu Marea Egee. Suprafata este de 779.452 km.² si capitala este la Ankara.        

Republica moderna a Turciei a fost fondata in 1923 de Mustafa Kemal din o parte a Imperiului Otoman, dupa prabusirea acestuia in primul razboi mondial.

In afara de perioada cand Turcia a fost condusa de o formatiune militara in 1960-1961, ea ramas sub conducerea poporului pana in 1980 cand, intr-o perioada de instabilitate politica si acte teroriste, regimul militar a revenit la putere. Conducerea civila a fost refacuta la sfarsitul anului 1983.

II- Resursele naturale si cadrul natural

Principala zona din Turcia, Anatolia, este in Asia, intre Marea Mediterana si Marea Neagra. Are o agricultura bogata si depozite importante de lignit, carbune negru, minereuri feroase si neferoase, crom si putin petrol in sud-est. Cu cateva zone seismice foarte active, Turcia este frecvent zguduita de cutremure.

A. Cadrul natural

Turcia poate fi impartita in sapte regiuni geografice. Thrace si litoralul Marii Marmara regiunea Marii Egee si a Marii Mediterane regiune Marii Negre si vestul Anatoliei platoul central al Anatoliei; zonel inalte din est si sud-estul Anatoliei.

Fig. 2- muntele Ararat

Thrace si litoralul Marii Marmara sunt regiuni bine irigate si mai mult de un sfert este cultivata. Litoralul Marii Egee si regiunea Mediteraneana sunt inguste si deluroase si doar o cincime  este arabil. Spre est, o mare parte din cultura de bumbac a Turciei creste in Çukurova, o campie conectata cu interiorul prin Muntii Taurus cu o trecatoare cunoscuta din antichitate ca Portile Ciliciene.

Litoralul Marii Negre se ridica direct din apa la inaltimea Muntilor Pontici. Pantele sunt abrupte si doar 16% din aceasta suprafata este cultivata. Platoul central al Anatoliei, cea mai intinsa regiune geografica din Turcia, este inconjurat in fiecare de munti, cel mai inalt punct fiind varful muntelui Erciyes (3916 m; 28% din aceasta regiune este cultivata.         

Regiunea inalta din est este cea mai muntoasa portiune din Turcia, Muntele Ararat (Agri Dagi), mentionat in Biblie, este cel mai inalt varf avand 5137 m. Mai putin de 10% din aceasta regiune este cultivata. Ea este si locul de unde izvorasc Tigrul si Eufratul.

Sud-estul Anatoliei este un platou inchis in nord, est si vest de munti. Cu aproape 19% cultivata, aceasta zona este considerata foarte fertila si de mare importanta inca din antichitate.

B. Lacuri si rauri

Aproape toate raurile din Turcia sunt rapide si nu sunt navigabile. Unele rauri nu curg in timpul verii, dar cu toate acestea sunt si rauri care sunt importante surse de putere hidroelectrica si apa de irigatii. Kizilirmak (1150 km) este cel mai lung fluviu din Turcia, varsandu-se in Marea Neagra. Büyükmenderes (in antichitate Meandru), se varsa in vestul Anatoliei in Marea Egee. Tigrul si Eufratul curg din estul Turciei pentru a se varsa in Golful Persic. Lacul Van Gölü este cel mai mare din Turcia, apa sa fiind sarata ca si a lacului Taz. Lacuri cu apa dulce sunt Beyehir, Egridir si Burdur, toate in sud-vest.

C. Climatul si vegetatia

Litoralul Marii Mediterane si al Marii Egee au parte de veri fierbinti si ierni blande si ploioase. Sunt crescuti maslini si citrice, smochine, struguri, bumbac si fructe primavaratice. Paduri rarefiate alterneaza cu iarba mica. Podisul central al Anatoliei are un climat continental cu veri fierbinti si ierni mai reci decat cele de pe litoral. Pelitoralul mediteranean si al Marii Egee mai mult o treime din precipitatiile anuale (650 mm) cad in decembrie si ianuarie. Podisul primeste doar jumatate din cat primeste litoralul dar sunt mai bine repartizate in timpul anului. Campiile si terenurile arabile abunda pe platou cu paduri pe pantele mai inalte.

Regiunile inalte din est au ierni lungi si reci. Se gasesc cateva paduri iar la punctele mai inalte este comuna vegetatia alpina, iar padurile umede de foioase ce se gasesc de-a lungul Marii Negre, au climatul bland si ploios.

D. Fauna

Doar porcii mistreti care sunt vanati puternic, raman abundenti in paduri. Lupul, vulpea, pisica salbatica, hiena, sacalul, caprioara, ursul, jderul si capra de munte mai ocupa locuri izolate. Pasarile care traiesc in Turcia sun potarnichile, pitpalacul, vulturul, soimii etc.

E. Resursele naturale

In afara de carbune si minereu de fier, Turcia are un numar mic dar important de depozite minerale: crom (langa Guleman si Fethiye), magnetita (Divrigi) si plumb si zinc in cateva regiuni. Se gasesc si cupru si argint si de asemenea petrol in sud-est.

III. Populatia

Teritoriul Turciei a devenit casa pentru mai multe grupuri distincte din punct de vedere etnic si cultural, de la hititi, frigieni si asirieni la greci, persi si arabi. Stramosii nomazi ai turcilor au venit din centrul Asiei cucerind imperiile Arab si Bizantin si proclamandu-se conducatori. Ei au lasat urme in cultura si in limba turcilor fiind un instrument de lupta impotriva Crestinismulul.

Turcia are o populatie de 66.493.970 locuitori si o densitate egala cu 85 loc./km² , dintre care 74% locuiesc in mediul urban. Cele mai mari concentratii sunt in Istambul si pe litoral.

Desi Istambul este cel mai mare oras, capitala este la Ankara. Alte orase

importante sunt Izmir, Adana si Bursa.

Limba oficiala este turca, iar aproximativ 10% din populatie vorbeste alta limba, de obicei kurda sau araba.

Islamul este cea mai mare putere religioasa din Turcia din 1928. Din totalul populatiei 99% sunt musulmani, cei care cred in Iisus fiind doar in numar de 20.000.

IV. Educatia si cultura

Un sistem de invatamant modern, avand ca model pe cele europene, readuce stiinta de carte in Turcia. Radioul si televiziunea au ajutat si ele, inlaturand izolarea din zonele rurale.

A.  Educatia

Cand s-a nascut republica, mai mult de 90% din populatie era analfabeta.

Atatürk, conducatorul primei republici, a construit scoli noi si Constitutia decreta ca primele patru clase sunt obligatorii si gratuite. Pana in 2001, 97% din populatia adulta putea sa scrie si sa citeasca. Desi in clasele primare, in anul 1994-1995, 6,5 milioane de elevi s-au inscris in invatamantul secundar, doar 63% s-au inscris in cel superior.

La mijlocul anilor '90, 1,2 milioane de studenti incercau sa intre in invatamantul supereior. Intrarea la facultatile turce este extrem de dificila.

Institutii majore sunt

y Universitatea din Istambul

y Universitatea Egeeana din Izmir (1955)

y Universitatea din Ankara (1946)

y Universitatea tehnica a Orientului Mijlociu din Ankara (1956)

B. Cultura

O trecere de la traditiile Islamice sub Imperiul Otoman la o orientare occidentala a avut loc in Turcia. Sculptura este putin dezvoltata si monumentele publice sunt de obicei reprezentari eroice ale lui Atatürk si evenimente din razboiul pentru independenta.

Literatura este considerata cea mai avansata alta turca. Turcii isi tin operele la Istambul si Ankara. Academia de Arte din Istabul, trei Conservatoare, o trupa nationala de dans folk si alte institutii culturale. Palatul Sultanului este acum muzeu gazduind comorile imperiale si relicvele Profetului Mahommed.

Printre biblioteci se numara Biblioteca Nationala, in Ankara si Biblioteca Beyazit din Istambul.

V. Economia

Industria Turciei s-a dezvoltat puternic din 1959 dar in anii '90 agricultura inca folosea jumatate din puterea de munca. Guvernul are o mare influenta peste economie si detine cateva industrii importante. La mijlocul anilor 90 economia a fost zguduita de un puternic colaps, inflatia ajungand la 150%. In raspuns, guverenul a initiat un program de austeritate care includea accelerarea privatizarii si marirea preturilor.

In 1999 a PIB, a avut o valoare de 185,7 miliarde dolari 24% a fost din industrie, 16% din agricultura si 60% de la guvern si servicii private.

A. Forta de munca

In 1999 a fost de 30,6 milioane de locuitori. Dintre acestia, 43% lucrau in agricultura, pescuit si silvicultura, 34% detineau slujbe in domeniul de prestarilor de servicii si 22% in industrie. La inceputul anilor '90, 1,3 milioane erau angajati in strainatate in special in Germania, Arabia Saudita si Franta.

B.  Agricultura

Din 1950, productia din agricultura a crescut prin mecanizare puternica si, fertilizarea si plante mai variate, Turcia fiind una dintre putinele tari care nu trebuie sa importe hrana. Diversitatea climatelor permite cresterea multor palnte speciale. In 2000, productia principalelor recolte includea 30,3 milioane tone cereale (grau, orez, orz si porumb) 21,8 milioane tone legume (rosii, ceapa, vinete si varza) 5,3 milioane tone de trestie de zahar si cartofi 10,4 milioane tone de fructe (struguri, mere, maslini, citrice, nuci) si 737.088 tone de de seminte de floarea soarelui. Bumbacul si tutunul reprezinta principalele exporturi.

Cresterea animalelor la ferme include 1,2 milioane vite, 650.00 magari, 30,2 milioane oi, 8,4 milioane capre, 194.00 bivoli si 172 milioane pasari domestice.

C. Sivicultura si pescuitul

Desi 13% din suprafata Turciei este clasificata ca padure, silvicultura este neimportanta cu nu mai mult de o treime avand valoare comerciala. In 1999, 17,6 milioane m ³ de lemn a fost taiat. Doar o optime a fost transformat in cherestea restul fiind folosit ca, combustibil.

Pestele prin 1997 a fost de 500.260 tone, o mare parte din peste venind din Marea Mediterana si Marea Neagra. Hamsii erau prinsi in numar mare dar se mai prindeau si sardine si scrumbii.

D. Mineritul

Turcia este o importanta parte a productiei minerale din lume. Ea este printre liderele mondiale in privinta prelucrarii de minereu de crom, extragand 1,7 milioane tone in 1996. Exporta cupru (58000 tone). Extractia de combustibil fosil este folosita in special in acoperirea nevoilor interne; in 1999 Turcia producea 23 milioane bari de petrol, 850 milioane tone de carbuni. O mare parte din el era lignit de slaba calitate, desi cantitati de carbune superior erau extrase.         Alte minereuri includeau bauxita, minereu de fier, magneziu, plumb, zinc si sulf.

E.  Productia

Produsele produse la inceputul anilor 90 includeau textile, hrana, petrol rafinat si produse petroliere, fier si otel si produse chimice. Istambul, Izmir si Bursa sunt importante centre industriale.

F.  Energia

In 1999, Turcia a produs 115,5 miliarde de kilowati ora de electricitate. Centralele termo-electrice au produs 61%, iar cele hidro-electrice 39%. Turcia realizeaza un imens proiect hidro-electric numit Proiectul Anatoliei de sud-est. El implica construirea a 22 de baraje si 19 hidrocentrale de-a lungul Eufratului si este programat sa fie terminat in 2005.

G. Moneda nationala si finantele

Moneda nationala este lira turceasca (1 lira - 100 kurus), iar 1$=418,783 lire. Banca Centrala a fost fondata in 1930. Turcia mai are si banci de stat care se ocupa de dezvoltarea economica, cum ar fi Banca Agricola, fondata in 1863 dar si cateva banci comerciale. Principala bursa este in Istambul.

H. Comertul

Turcia importa mai mult decat exporta in 1999 importurile totalizau 41 de miliarde dolari si exporturile doar 24,8 miliarde dolari. Exporta in principal textile, fier si otel, fructe, imbracaminte de piele, tutun si produse petroliere. Importa utilaje, petrol, mijloace de transport, fier si otel si produse chimice. Turismil aduce in Turcia venituri considerabile in 1999 6,9 miliarde de straini au venit si au cheltuit aproape 1,8 miliarde dolari. Principalele partenere de comert ale Turciei sunt Germania (un sfert din exporturi), SUA, Rusia, Marea Britanie si Italia. Sursele de import sunt Germania, Italia, SUA, Franta si Marea Britanie. Turcia este membru asociat al Uniunii Europene.

I.     Transporturile

Turcia are 8.607 km. de cai ferate operate de Compania Nationala a Cailor Ferate Turce. Tara mai este servita si de 385.960 km. de sosea in 1999 fiind 63 de masini la fiecare 1000 de cetateni.

Principalele porturi sunt Istambul si Izmir.

Pe calea aerului este o singura companie, Liniile Aeriene Turce care se ocupa de zboruri in toata lumea. Mari aeroporturi internationale deservesc Istambulul, Ankara, Adana, Antalya si Izmir.

J.   Comunicatii

La inceputul anilor Turcia avea aproape 30 de mari cotidiene, in afara de cele mai mici cu circulatie slaba. Cele mai mari sunt Bugün, Cumhuriyet, Milliyet, Sabah, Yeni Günaydin si Zaman, toate publicate in Istambul. Mai exista publicatii saptamanale si lunare.

Guvernul conduce patru posturi de radio nationale si cinci televiziuni, dar mai sunt radiouri si televiziuni private.

In 1997 erau 178 radiouri si 330 de televizoare la fiecare 1000 de locuitori. Liniile telefonice erau in 1999 in numar de 265 la fiecare 1000 de locuitori.