Materia pentru examenul de capacitate 2001/ 2002 la obiectul Geografie

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Titlul lectiei	Pagina
Romania – coordonate mondiale si europene …………………………………….	3
Caracteristice, formarea si evolutia reliefului …………………………………….	4
Carpatii ……………………………………………………………………………	5
Depresiunea Colinara a Transilvaniei …………………………………………….	13
Subcarpatii ………………………………………………………………………...	15
Podisul Mehedinti …………………………………………………………………	16
Podisul Getic ……………………………………………………………………...	17
Podisul Moldovei …………………………………………………………………	17
Podisul Dobrogei ………………………………………………………………….	18
Tarmul Marii Negre ……………………………………………………………….	20
Platforma continentala a Marii Negre …………………………………………….	20
Dealurile de Vest ………………………………………………………………….	20
Campia de Vest …………………………………………………………………...	21
Campia Romana…………………………………………………………………...	22
Delta Dunarii ……………………………………………………………………...	23
Clima ……………………………………………………………………………...	23
Caracteristici ale elementelor climei ……………………………………………...	25
Repartitia precipitatiilor in Romania ……………………………………………...	25
Nuante climatice …………………………………………………………………..	26
Hidrografia ………………………………………………………………………..	27
Dunarea …………………………………………………………………………...	27
Raurile interioare ………………………………………………………………….	28
Lacurile ……………………………………………………………………………	29
Apele subterane …………………………………………………………………...	30
Marea Neagra ……………………………………………………………………..	31
Vegetatia, fauna si solurile ………………………………………………………..	32
Mediul natural …………………………………………………………………….	34
Numarul populatiei si repartitia numerica ………………………………………...	35
Densitatea si repartitia populatiei …………………………………………………	36
Structura populatiei ……………………………………………………………….	36
Populatia activa. Romanii de peste hotare ………………………………………..	38

 

 

 

 

 

 

 

 

Romania

- coordonate mondiale [i europene –

 

Romania este asezata in emisfera nordica, la egala distanta de Ecuator si Polul Nord. Acest lucru este demonstrat de paralela de 45⁰ lat. N, care marcheaza jumatatea distantei dintre Ecuator si Polul Nord si care taie si Romania prin partea sudica, deci Romania este asezata in plina zona de clima temperata.

 

Asezarea in Europa

 

Romania este asezata in sud-estul Europei si face parte din regiunea Europa Centrala. Este asezata in Europa la egala distanta de urmatoarele extremitati:

- N: Capul Nord

- V: Capul Roca 2900 km

- E: muntii Ural

Extremitatea sudica este Capul Matapan care se afla la cca. 1000 km.

Romania este taiata de paralela de 46⁰ lat. N in doua parti egale. Meridianul de 25⁰ long. E taie Europa si Romania in doua parti egale, el formand impreuna cu paralela de 46⁰ lat. N centrul tarii, langa orasul Fagaras.

 

Asezarea geografica a Romaniei

 

Romania este o tara carpato-danubiano-pontica:

- este o tara carpatina, deoarece cca. 2/3 din lungimea Carpatilor se desfasoara pe teritoriul tarii noastre (800 km). Lungimea Carpatilor este de cca. 1500 km². Carpatii incep din bazinul Vienei si se termina in Valea Timokului, acestia intinzandu-se pe teritoriul a sapte tari: Austria, Polonia, Slovacia, Ungaria, Ucraina, Romania si Iugoslavia;

- este o tara danubiana deoarece 1/3 din lungimea Dunarii face granita dintre Romania si alte state si curge pe teritoriul Romaniei pe o lungime de 1075 km². Lungimea totala a Dunarii este de 2860 km², acesta strabatand zece tari: Germania, Austria, Slovacia, Croatia, Ungaria, Iugoslavia, Romania, Bulgaria, Rp. Moldova si Ucraina. Dunarea uda patru capitale: Viena, Bratislava, Budapesta si Belgrad;

- este o tara pontica deoarece are iesire la Marea Neagra. Lungimea litoralului Romaniei este de 247 km²/234 km².

Suprafata Romaniei este de 238 391 km². Este o tara medie ca marime. Are granite terestre in lungime de 1085,5 km² si granite fluviale in lungime de 1817 km², facute de Dunare, Prut si Tisa. Populatia este de 22 500 000 locuitori.

Vecini:

N – Ucraina;

N-V – Ungaria;

S-V – Iugoslavia;

S – Bulgaria;

E – Rp. Moldova si Ucraina;

S-E – Marea Neagra.

Caracteristicile, formarea [i evolu]ia reliefului

 

Formarea reliefului:

- relieful din Europa si Romania s-a format in urma a trei orogeneze:

- orogeneza caledoniana;

- orogeneza hercinica;

- orogeneza alpina.

- orogeneza este o perioada de timp in care apar uscaturi datorita miscarilor tectonice.

- orogeneza caledoniana a dus la aparitia unei parti din Europa (uscat): m-tii Scandinavici, m-tii Scotiei.

- in urma orogenezei hercinice a aparut o alta parte de uscat in Europa – m-tii Penini, pod Renan, pod. Ardeni, pod. Dobrogei.

- in urma orogenezei alpine a aparut sistemul de m-ti tineri: Alpino-Carpato-Himalaian.

Caracteristicile reliefului:

a) relieful Romaniei este:

- variat;

- proportional;

- concentric;

- simetric (in trepte).

b) hidrografia are o forma radiara

c) relieful Romaniei este accesibil activitatilor socio-economice.

d) complementaritatea reliefului

 

a) Relieful Romaniei contine toate formele de relief: munti, podisuri si campii.

Relieful este proportional deoarece fiecare din cele trei forme majore de relief detine aprox. 1/3 din suprafata tarii: muntii ocupa 28%, dealurile si podisurile 42% si campiile ocupa 30% din suprafata tarii.

Relieful este concentric deoarece in centrul tarii se afla Depr. Col. a Trans., ea este inconjurata de munti, muntii sunt inconjurasi de subcarpati, acestia la randul lor de dealuri si podisuri, iar dealurile si podisurile sunt inconjurate de campii.

b) apele curgatoare care izvorasc din centrul tarii se indreapta aproape spre toate granitele tarii ca niste raze.

c) relieful Romaniei nu este prea inalt sau accidentat deoarece a fost posibila construirea de asezari umane pe langa resursele minerale existente aici.

d) complementaritate reliefului consta in aceea ca resursele subsolului dintr-o zona geografica sunt completate cu altele din zona vecnia.

 

 

 

 

 

Carpa]ii

800 km² din Carpati se desfasoara pe teritoriul Romaniei. Au inaltime medie. Sunt formati din toate tipurile de roci: metamorfice, magmatice si sedimentare (flis). Au in subsol numeroase bogatii minerale. Au numeroase depresiuni intramontane. Au fost afectati de ultima glaciatiune, deci au lacuri glaciare si vai glaciare. Sunt impaduriti. La peste 2000 m, exista pajisti alpine. Depresiunile au fost locuite din cele mai vechi timpuri.

Carpatii romanesti au urmatoarele subdiviziuni:

- Carpatii Orientali;

- Carpatii Meridionali (Alpii Transilvaniei);

- Carpatii Occidentali.

 

Limite:

Carpatii Orientali:

N – granita cu Ucraina;

S – Valea Prahovei.

Carpatii Meridionali:

E – Valea Prahovei;

V – Culoarul Timis-Cerna.

Carpatii Occidentali:

N – Raul Barcau sau Valea Somesului;

S – Dunarea.

 

Carpatii Orientali

 

Limite:

N – granita cu Ucraina;

V – Campia de Vest, Dealurile de Vest si Depresiunea Colinara a Transilvaniei;

S – Valea Prahovei, Subcarpatii de Curbura;

E – Podisul Sucevei, Subcarpatii Moldovei.

 

Sunt dispusi pe directia N-V, S-E cu exceptia grupei de Sud, care se orienteaza spre V. Sunt dispusi in trei siruri paralele, cu exceptia grupei de curbura. Sirul de vest este de origine vulcanica. Sirul din centru, in general este format din roci mai tari, sisturi cristaline. Sirul din est este format din roci sedimentare. Au multe depresiuni: Maramuresului, Dornelor, Campulung Moldovenesc, Comanesti, Giurgeului, Ciucului, Brasovului. Muntii mai inalti, Rodnei, au fost afectati de ultima glaciatiune, deci au lacuri glaciare. Sunt impaduriti. Au bogatii ale subsolului: aur, argint, piatra de constructie, ape minerale, mangan. Muntii mai inalti au pajisti alpine.

Subdiviziuni:

- grupa de nord (Maramuresului si Bucovinei);

- grupa centrala (Moldo-Transilvani);

- grupa de sud (Carpatii de Curbura)

 

Carpatii Maramuresului si Bucovinei

 

Limite:

N – granita cu Ucraina;

V – Campia de Vest, Dealurile de Vest, o parte din Depresiunea Colinara a Transilvaniei;

S – depresiunea Dornelor si depresiunea Campulung Moldovenesc;

E – Podisul Sucevei.

 

Sunt dispusi pe trei siruri paralele:

- sirul de vest este format din munti vulcanici;

- sirul central este format din roci cristaline;

- sirul de est este format din roci sedimentare.

Muntii Rodnei sunt cei mai inalti. Carpatii Orientali si din grupa Maramuresului si Bucovinei cu varful Pietrosu de 2303 m. Muntii Rodnei au lacuri glaciare: Buhaiescu si Lala. Au bogatii minerale: minereuri neferoase. Sunt impaduriti. Au pajisti alpine.

Muntii vulcanici sunt: Oas, Gutai si Tibles. Acestia nu conuri si nici cratere, datorita actiunii agentilor externi.

Sirul central este format din muntii Maramuresului, Rodnei, Bargaului si Suhardului.

Sirul din est este format din Obcina Mestecanisului, Obcina, Feredeului si Obcina Mare.

Pasuri si trecatori: Mestecanis, Tihuta, Prislop, Setref

Depresiunile de aici sunt: Maramuresului, Dornelor, Campulung Moldovenesc. In aceasta zona exista si o depresiune extramontanp si anume, depresiunea Oas.

Depresiunea Maramuresului este a doua ca marime dupa depresiunea Brasov. Este strabatuta de raurile Viseu si Iza, care se varsa in Tisa. Populatia se ocupa cu exploatarea bogatiilor subsolului, exploatarea padurilor, cresterea animalelor si pomicultura. Cele mai importante asezari umane sunt: Sighetul Marmatiei, Viseul de Sus si Borsa.

Depresiunile Dorna si Campulung Moldovenesc sunt mai mici. Populatia se ocupa cu exploatarea apelor minerale, a padurilor, cresterea animalelor. Prin depresiunea Campulung Moldovenesc trece raul Moldova.

 

Carpatii Moldo-Transilvani

Limite:

N – depresiunea Dornelor, depresiunea Campulung Moldovenesc;

V – Depresiunea Colinara a Transilvaniei;

S – Raul Oituz;

E – Subcarpatii Moldovei.

Muntii sunt dispusi in trei siruri paralele. Sirul de vest este de origine vulcanica. Sirul central este format mai mult din roci cristaline (magmatice). Sirul de est este format din roci sedimentare.

Cei mai inalti munti din aceasta grupa sunt muntii Calimani cu varful Pietrosu de 2100 m. Aceasta grupa este usor de traversat. Este traversata de o serie de ape curgatoare. Grupa are bogatii minerale, piatra de constructie, ape minerale. Sunt impaduriti. Prezinta putine pajisti alpine.

Culmile muntoase:

Sirul de vest este format din urmatoarele culmi muntoase: Calimani, Gurghiului, Harghita. Muntii vulcanici prezinta conuri si cratere vulcanice. In masivul Ciomatu exista un lac vulcanic, Sfanta Ana.

Sirul central este format din urmatorii munti: Giumalau, Rarau, Bistrita, Giurgeu, Hasmasu Mare, Ciuc, Nemira, Tarcau. In Rarau sunt Pietrele Doamnei (monument al naturii). Ceahlaul, cu varful Cocolasul Mare de 1907 m, este considerat Perla Orientalilor de catre Dimitrie Cantemir in lucrarea sa, DEscrierea Moldovei (Descriptio Moldavie).

Sirul de est este format din muntii: Stanisoara, Gosmanu, Berzunt.

In partea sudica grupei se afla trei munti mai izolati: Persani, Baraolt si Bodoc.

Depresiuni:

Depresiunea Giurgeului seste strabatuta de Mures pe directia S-N. Muresul iese spre Depresiunea Colinara a Transilvaniei preintre muntii Calimani si Gurghiu, formand defileul Muresului intre Toplita si Ded. Este locuita din cele mai vechi timpuri. Populatia se ocupa cu exploatarea padurilor, cresterea animalelor, cultivarea cartofului si a inului. Cea mai importanta asezare umana este orasul Gheorgheni.

Depresiunea Comanesti este strabatuta de raul Trotus. Populatia se ocupa cu exploatarea carbunelui, cresterea animalelor, exploatarea padurilor si agricultura.

Trecatori:

- Defileul Muresului (Toplita-Deda);

- Bicaz;

- Sicas;

- Tusnad;

- Ghimes;

- Oituz.

 

Carpatii de Curbura

 

Limite:

N – Valea Oituzului;

V – Valea Prahovei;

S si E – Subcarpatii de Curbura.

 

Lipsesc muntii de origine vulcanica. Nu sunt dispusi in siruri paralele. Directia culmilor este N-S sau E-V. Sunt formati din roci sedimentare. Cea mai mare inaltime este in muntii Ciucas cu varful Ciucas de 1954 m. In mare parte sunt impaduriti, dar din aceasta grupa s-au facut taieri masive de paduri. Urmarea acestor taieri a fost degradarea solului si alunecarile de teren.

Culmile muntoase:

- Vrancei;

- Buzaului cu doua clumi: Penteleu si Podu Calului;

- Siriului;

- Ciucas;

- Baiului.

Acestia de mai sus sunt de pe arcul exterior.

Muntii de pe arcul interior sun:

- Bretcu;

- Intorsurii;

- Barsei cu doua culmi: Postavarul si Piatra Mare.

Depresiuni:

Depresiunea Brasov este cea mai intinsa depresiune a Carpatilor romanesti. Este o depresiune de origine tectonica. Se prezinta ca un ses. Este locul pe unde s-a facut dintotdeauna legatura dintre cele trei tari Romane. Populatia se ocupa cu cresterea animalelor, agricultura (cultura cartofului), industrie. Cele mai importante asezari umane sunt: Brasov, Sfantu Gheorghe, Codlea. Depresiunea Brasov este strabatuta de Olt.

Pasuri:

- Buzau;

- Bencuta;

- Bratocea;

- Predelus;

- Predeal;

- Culoarul Rucar- Bran;

- Racos;

- Tusnad;

- Oituz.

Carpatii Meridionali

 

Limite:

N – Depresiunea Colinara a Transilvaniei, Culoarul Orastiei, Culoarul Bistrei;

V – Culoarul Timis-Cerna;

S – Podisul Mehedinti, Subcarpatii Getici, Subcarpatii de Curbura;

E – Valea Prahovei.

 

Sunt strabatuti de putine ape curgatoare (Olt, Jiu). Sunt cei mai masivi din Carpatii romanesti. Sunt cei mai inalti. Sunt formati in majoritate din roci cristaline, iar la periferii apar calcarele si conglomeratele. Au aspect alpin, de aceea se mai numesc si Alpii Transilvaniei. Au putine depresiuni. Cel mai inalt varf este Moldoveanul de 2544 m, urmat de Negoiu de 2535 m. Sunt impaduriti. Au pajisti alpine. Au fost afectati de ultima glaciatiune, deci au lacuri si vai glaciare. Au putine bogatii minerale.

Subdiviziuni:

- Bucegi;

- Fagaras;

- Parang;

- Retezat-Godeanu.

 

Muntii Bucegi

 

Limite:

N – Depresiunea Colinara a Transilvaniei;

V – Dambovita;

S – Subcarpatii de Curbura;

E – Valea Prahovei.

 

Cel mai inalt varf din Bucegi este varful Omu de 2505 m. Sunt formati din roci cristaline si calcare. Nu au depresiuni. Sunt impaduriti. Au putine bogatii, piatra de constructie. Au chei si pesteri: Pestera Dambovicioarei, Ialomicioarei.

Culmile muntoase:

- Bucegi;

- Leaota;

- Piatra-Craiului.

Bucegii contin zone mai intinse de calcare, lucru ce da un aspect prapastios acestora. Partea suprioara se prezinta sub forma unui platou. Agentii externi su realizat anumite monumente ale naturii, cum sunt: Baele, Sfinxul.

Leaota sunt formati din roci cristaline, de aceea aspectul lor este de masivitate.

Piatra Craiului se afla la nordul Culoarului Rucar-Bran.

Bucegii sunt limitati de Valea Prahovei si Valea Ialomitei.

Leaota: Valea Ialomitei si Valea Dambovitei.

Culoarul Rucar-Bran a fost folosit din cele mai vechi timpuri de catre oameni, facand legatura intre Depresiunea Brasov, Campulung Muscel si Curtea de Arges.

 

Muntii Fagaras

 

Limite:

N – Depresiunea Colinara a Transilvaniei;

V – Defileul Oltului;

S – Subcarpatii Getici;

E – Valea Dambovitei.

 

Sunt cei mai inalti din Carpatii Romanesti cu varful Moldoveanu de 2544 m si Negoiu de 2535 m. Sunt masivi. Sunt formati din sisturi cristaline, de aceea sunt greu accesibili. Nu au bogatii minerale, cu exceptia a ceea ce numim piatra de constructie. Au putine trecatori. Au pajisti alpine. Au lacuri glaciare: Hurlea si Balea.

Culmile muntoase:

- Fagaras, care au o orientare V-E sunt abrupti spre Depresiunea Fagarasului. Primavara vantul mare topeste zapada timpuriu. Culmile muntoase din sudul muntilor Fagarasului au o orientare N-S si panta este mai dulce.

- Papusa;

- Iezer;

- Ghitu;

- Fruntii;

- Cozia.

Pe Arges s-a construit o hidrocentrala in spatele careia s-a format lacul de acumulare Vidraru. Defileul Oltului este intre localitatile Turnu Rosu si Cozia. Are o lungime de cca. 50 km². A fost folosit ca artera de circulatie intre Tara Romaneasca si Transilvania din cele mai vechi timpuri. Depresiunea Lovistei este strabatuta de raul Lotru, pe care deasemenea s-a construit o hidrocentrala in sptele careia s-a format lacul Vidra. Populatia se ocupa cu exploatarea padurilor si cresterea animalelor.

 

Muntii Parang

 

Limite:

N – Depresiunea Colinara a Transilvaniei, Culoarul Orastiei;

V – Jiu, Strei;

S – Subcarpatii Getici;

E – Defileul Oltului.

 

Este cea mai intinsa grupa a Carpatilor Meridionali. Sunt formati din roci cristaline si pe margine din calcare, de aceea apar o serie de chei si pesteri, asa cum sunt: Polovragi, Muierii. Sunt impaduriti. Su pajisti alpine. Au putine bogatii minerale. Cei mai inalti munti sunt Parang cu varful Parangul Mare de 2519 m.

Culmi muntoase:

In centru se afla muntii Parang, la nordul acestora se afla muntii Sureanu, Candrel. In muntii Sureanu se afla o parte din cetatile dacice. In partea de sud a muntilor Parang se afla muntii Capatanii, iar in est se afla muntii Lotrului.

 

Muntii Retezat-Godeanu

 

Limite:

N – Culoarul Bistrei;

V – Culoarul Timis-Cerna;

S – Podisul Mehedinti;

E – Subcarpatii Getici, Jiul si Streiul.

 

Sunt formati din roci cristaline si calcare, de aceea apar o serie de chei. Au fost afectati de ultima glaciatiune, de aceea au lacuri glaciare: Bucura, Podragu. Exista o serie de vai glaciare. Au bogatii minerale, carbuni. Sun impaduriti si au pajisti alpine.

Culmile muntoase:

In centru se afla muntii Godeanu. La nordul acestora se afla muntii Tarcului si Retezatului. In est se afla muntii Valcan, iar in sud, Cernei si Mehedinti.

Pasuri si trecatori:

- defileu Jiului;

- Bumbesti;

- Livezeni;

- Merisor.

 

 

Depresiuni:

Petrosani este strabatuta de izvoarele Jiului, si anume Jiul de Vest si de Est. Populatia se ocupa cu exploatarea bogatiilor subsolului, cresterea animalelor si exploatarea padurilor. Cele mai importante asezari umane sunt: Petrosani, Lupeni, Curcan, Petrila, Aninoasa.

Depresiunea Hateg este o depresiune extramontana, este strabatuta de Strei. Populatia se ocupa cu pomicultura, cresterea animalelor si exploatarea padurilor. Asezari umane mai important: oraselul Hateg.

 

Carpatii Occidentali

 

Limite:

Scriitori romani