PLANETELE GIGANTE
Planeta Pamant ne pare mare, ea este in realitate mica in comparatie cu cele patru planete gigant situate la limita sistemului solar. Aceste planete, in ordinea distantei lor fata de Soare, sunt: Jupiter, Saturn, Uranus si Neptun.
Pana in 1999, cea mai indepartata planeta din sistemul nostru solar era considerata Neptun. Pluto, de fapt cea mai indepartata, se deplaseaza in interiorul orbitei planetei Neptun. Spre deosebire de planetele gigante, Pluto este o plneta mica, inghetata - cea mai mica din sistemul nostru solar. Jupiter este cu adevarat uriasa, cu diametrul de 11 ori mai mare decat cel al Pamantului. Ea este cam de doua ori mai mare decat cel al Pamantului. Ea este cam de doua ori mai mare decat toate celelalate planete laolalta. Saturn este o planeta ceva mai mica, insa caracteristica ei principala este sistemul de inele stralucitoare care o inconjoara, usor vizibile prin intermediul unui telescop. Uranus si Neptun sunt mai mici insa cam de patru ori mai mari, ca diametru, decat planeta Pamant.
Planetele gigante difera mult de cele patru planete asemanatoare cu Pamantul (Mercur, Venus, Marte si Pluto) nu doar ca marime ci si ca structura. Aceste planete sunt constituite mai ales din gaze, in special hidrogen si heliu.
Jupiter si Saturn erau cunoscute de vechii astronomi deoarece stralucesc intens pe cerul noptii si pot fi vazute cu ochiul liber. Uneori Jupiter straluceste mai tare decat celelalte planete, cu exceptia lui Venus. Uranus si Neptun sunt atat de departe incat pot fi observate doar cu telescopul ceea ce a facut ca ele sa fie cunoscute abea in secolul al XVIII-lea, respectiv al XIX-lea. In 1781, William Herschel a descoperit planeta Uranus iar Neptun a fost descoperita de Johann Galle in 1846. Cele patru planete gigant sunt astazi la fel de cunoscute astronomilor ca si cele patru planete mai mici, mai apropiate de Pamant. Aceasta deoarece sonde spatiale NASA le-au vizitat si au transmis informatii si mii de imagini realizate din imediata apropiere a acestor planete. Misiunea spatiala Voyager 2 spre toate cele patru planete, a avut un succes deosebit, descoperind inele mai estompate in jurul planetelor Jupiter, Uranus si Neptun si descoperind noi sateliti naturali.
Jupiter se afla la 778 milioane km. de Soare si are nevoie de aproximativ 12 ani pentru a se roti in jurul axei sale. Diametrul sau gigant are 142600 km. Printr-un telescop se poate observa discul sau, strabatut de benzi stralucitoare si intunecate. Cele stralucitoare sunt numite zone, iar cele intunecate centuri. Acest fenomen are loc din cauza norilor care produc benzi care produc benzi datorita rotatiei intense a planetei si a atmosferei. Jupiter are cea mai rapida miscare de rotatie dintre toate planetele, o rotatie completa durand mai putin de 10 ore. De aproape discul lui Jupiter este rosu aprins si portocaliu. Se pot observa mari vartejuri care se produc in atmosfera, ce apar ca niste pete ovale albe sau mai intunecate. Cea mai mare dintre acestea este Marea Pata Rosie, observata de pe Pamant de secole. Sondele spatiale au relevat faptul ca Marea Pata Rosie de 14000 km. si o lungime de 28000 km. Sub atmosfera de hidrogen si heliu zace un ocean de hidrogen lichid si sub acesta un strat de hidrogen, puternic comprimat, in stare lichid-metalica. Numai in centrul planetei exista un miez de roca. Planeta Saturn este similara.
Jupiter este centrul propriului sau ''sistem solar'', cu cel putin 16 sateliti naturali. Cei mai mari patru sateliti naturali pot fi obsevati cu un binoclu. Ei includ si Ganymede (diametrul 5276 km.), cel mai mare satelit natural din intregul sistem solar. Cel mai interesant satelit natural este, insa, Io. La suprafata acestuia exista vulcani activi care raspandesc in atmosfera sulfuri topite. Din aceasta cauza, culoarea predominanta este galben-portocaliu intens.
Cu un diametru de aproximativ 120000 km., Saturn este a doua planeta ca marime. Ea se situeaza la o distanta cam de doua ori mai mare fata de Soare ca Jupiter si miscarea de revolutie in jurul Soarelui dureaza aproape 30 de ani. Este o planeta mare, gazoasa, mult turtita la poli si atat de usoara incat ar putea pluti pe apa. Inelul este foarte subtire, cu nori paraleli, dar in mult mai firav decat cel al lui Jupiter. Centrele si ovalele indica unde exista centre de cicloane in atmosfera in care vantulatinge viteze de pana la 1800 de km./h. Inelul pricipal al lui Saturn are un diametru de 270000 km., dublul diametrului planetei. De pe Pamant sunt vizibile trei inele : A, B si C. Inelul B, situat in mijloc, este cel mai stralucitor si este despartit de inelul exterior A printr-un gol numit Diviziunea Cassini. Inelul interior C este mai estompat si aproape transparent. Sondele spatiale au mai descoperit si alte inele, formate din mii de inele mici. Ele marcheaza traictoria pe care o descriu rocile si gheata cu o viteza foarte mare. Intregul conglomerat de inele pare sa aiba o grosime de doar 1 km. Planeta Saturn are cel putin 23 de sateliti naturali. Printre satelitii naturali descoperiti de Voyager, se afla asa numitele luni ''calauze''. Cel mai mare este Titan (diametrul 5150 km.), unic in sistemul solar din cauza atmosferei dense de azot si metan.
URANUS
Uranus este a treia planeta ca dimensiune, avand circa 51800 km. in diametru. Se afla la o distanta de doua ori mai mare fata de Soare decat Saturn si miscarea de revolutie dureaza 84 de ani. Caracteristica ei neobisnuita este inclinarea axei sale de rotatie. Majoritatea planetelor se rotesc aproape perpendicular fata de Soare insa Uranus se roteste pe o parte.
Inelul planetei Uranus are o culoare albastrui-verzuie. Culoarea provine de la prezenta metanului in atmosfera de hidrogen si heliu. Pare ca ar exista un ocean adanc de apa si amoniu fierbinte in spatele atmosferei. Voyager 2 a descoperit in jurul planetei Uranus 10 inele si 10 noi sateliti naturali. Dintre cei 5 sateliti naturali deja cunoscuti ai, Miranda (diametrul 4.85 km.) este cel mai interesant. Suprafata acestuia pare a fi carpita cu diferite forme interesante. Astronomii considera ca acest satelit ar fi suferit o coliziune cu un alt corp ceresc si ca piesele remanente s-au recombinat pentru a crea aceasta suprafata stranie.
NEPTUN
Neptun seamana cu Uranus, in ceea ce priveste marimea, avand diametrul cu doar 2000 km. mai putin. Se situeaza la aproximativ 500 milioane km. de Soare. Miscarea de revolutie dureaza aproape 165 de ani.
Prima imagine clara a fost transmisa de Voyager 2 dezvaluindu-i culoarea de un albastru intens. In atmosfera exista nori si centre ciclonice. Doua inele stralucitoare si doua estompate inconjoara ecuatorul. Pe langa cei doi sateliti naturali vizibili de pe Pamant (Nereida si Triton), Neptun mai are cel putin alti sase. Triton (diametrul 2700 km.) este locul cel mai rece din sitemul solar cu o temperatura de -236 de grade C. Pare o lume trandafirie, condimentata cu ''vulcani''. Ei arunca in atmosfera azot gazos si lichid care ingheata creand un relief straniu, care pare inzapezit.
Marea Pata Rosie de pe Jupiter se considera o zona ciclonica, cum ar fi un uragan insa la o scara mult mai mare. Pe Jupiter zonele deschise la culoare sunt regiuni cu gaze ascendente. Centurile intunecate sunt mai reci. Ganymede, presarata de caractere, este cel mai mare satelit natural al lui Jupiter, mai mare decat Mercur. Pe perioada obturarii (eclipsei) unei stele indepartate de Uranus, in 1977, stralucirea stelei s-a diminuat de cinci ori. Acest fenomen a avut loc probabil din cauza sisitemului de cinci inele ale lui Uranus.
In timp ce Uranus parcurge miscarea de revolutie in jurul Soarelui fiecare dintre polii sai are parte de 42 de ani de intuneric. Planeta are nevoie de 84 de ani pentru a executa o miscare de rotatie in jurul Soarelui.
ARBORELE LUMII
Editia 2000-20001
