Retezatul este muntele tuturor varstelor si tuturor anotimpurilor care, prin grandoarea si culoarea lui, lasa o puternica impresie asupra vizitatorilor.
Vara, cand circulatia turistica atinge apogeul si cabanele devin neincapatoare, muntele imbraca haina multicolora a florilor, in care lacurile cu irizatii verzi albastrui accentueaza si mai mult caldarile glaciare.
Iarna, cand stratul gros de zapada acopera toate asperitatiile reliefului, Retezatul devine lumea de basm a schiorilor, iar soarele ii amplifica stralucirea prin cristalele de gheata.
Numai primavara este mai scurta si tarzie, schiorii avand inca prilejul partidelor de schi.
Cumuland valori peisagistice unice si originale, o flora si fauna deosebite, Retezatul suscita deopotriva cercetarea stiintifica si practicarea turismului, astfel ca aici s-a instituit Parcul national Retezat, in cadru caruia exista o rezervatie stiintifica ce se bucura de protectie integrala. Existenta Parcului national Retezat, intarita de eforturile care se fac astazi ni tara noastra pentru protectia mediului inconjurator, obliga pe iubitorii de drumetii la un comportament adecvat, in sprijinul ocrotirii naturii.
Caracterizare geografica
Muntii Retezat se afla in Carpatii Meridionali, fiind considerati cei mai inalti si mai stancosi din sirul muntilor dintre Jiu si Dunare. Sunt constituiti din doua creste alpine, aproape paralele, una situata la nord, cealalta la sud. Cele doua creste principale sunt legate , intre varful Papusa si varful Custura, printr-o creasta ascutita, lunga de aproximativ 2,5 km, pe care se ridica piscuri semete ce ofera tururi pe orizont de neuitat. Dintre aceste piscuri, varful Papusa (2508 m),varful Peleaga (2509 m ) si varful Retezat (2482 m ) reprezinta principalele obiective pe care drumetii si le propun in excursiile lor.
Dar Muntii Retezat nu sunt atragatori numai prin maretia piscurilor .Ei ne ofera creste si custuri dantelate, caldari glaciare, vai admirabil invesmantate cu vegetatie, dar mai ales lacuri glaciare-elemente de maxima atractie. Asezate in causurile caldarilor, singuratice sau in familii,raspandite pe trepte la diferite inaltimi, lacurile glaciare invioreaza cu stralucirea lor cenusiul grohotisurilor sau verdele covorului de iarba si jnepenis.
In prezent muntilor Retezat, carora natura le-a harazit o asemenea bogatie de frumuseti, li se pregeteste, prin munca oamenilor, o noua nestemeta care va straluci intre faldurile batranelor poduri; lacul de acumulare de le Gura Apei si numeroasele lucrari hidrotehnice, opere de arta modelate pe masura sanctuarului natural al acestui cult al Carpatilor.
Datorita frumusetilor naturale existente, pe teritoriul Muntilor Retezat a luat fiinta primul Parc national din Romania, iar in cadrul acestuia o rezervatie stiintifica.
Asezare, limite
In partea de nord a Muntilor Retezat se afla joasa depresiune a Hategului.
Limita rasariteana a Muntilor Retezat este formata de valea Raului Barbat pana mai sus de gura vaii Murgusa la gura paraului Curmaturii, la capatul de vest al depresiunii Petrosani, in apropiere de orasul miner Uricani..De aici, o denivelare mare intre confluenta vailor Pilugu si Buta cu Jiul de Vest ii separa de Depresiunea Petrosani.
Relieful
Muntii Retezat se ridica stancosi si impunatori deasupra Depresiunii Hategului.Una din privelistile cele mai interesante in care ne ofera fara rezerve frumusetea acestor munti este aceea care se desfasoara de pe inaltimile dealului Orlea, langa Subcetate sau din poenile dealului Piatra Ohabei. De pe aceste inaltimi avand la picioarele noastre "Tara " Hategului, se ridica contraforturi puternice, impadurite, randuite armonios. Ele sprijina parca zidurile albite uneori de nea ale custurilor si piscurilor inmanuncheate si zimtuit profilate pe azurul cerului. De aici se disting lesne cele mai inalte si mai vestite piscuri, mai deosebit fiind trunchiul de piramida al varfului Retezat (2482 m) ;spre est se afla piscurile Bucura (2433 m), Peleaga (2509 m), Papusa (2508 m) si varful Mare (2463 m). Priveliste unica in felul ei, are darul de a atrage irezistibil pe drumetii dornici sa cunoasca in mai mare masura relieful faramata al tinutului de legenda al Retezatului.
Suprafata Muntilor Retezat este de cca. 700km patrati mai mica decat a Muntilor Fagarasi, dar mai mare decat a Bucegilor.Aceasta suprafata poate fi impartita in doua zone importante : peima mai inalta este ocupata de Retezatul propriuzis;a doua , mai scunda si mai restransa, este ocupata de masivul Piule-Iorgovan(Retezatul mic).
In peisajul muntilor Retezat, circurile (caldarile) si vaile glaciare ocupa un loc deosebit de insemnat. Multimea caldarilor glaciare, unele din acestea adapostind lacuri, au imprimat acestor munti un pitoresc rar intalnit in Carpati. Caldarile sau circurile glaciare, numite de localnici zanoage, reprezinta depresiuni circulare formate din eroziunea ghetarilor montani, la obarsia vailor glaciare sau pe versantii acestora, adesea suspendate deasupra vailor glciare principale. Ele sunt un rezultat al activitatii ghetarilor cuaternar care s-a intiparit adanc in relieful Masivului Retezat.
Pe fundul caldarilor chiar si mai jos, pe vaile glaciare intalnim adesea blocuri mari de stanca transportate de ghetari si depuse pe pante la disparitia acestora. Vaile glaciare sunt create prin actiunea sculpturala a ghetarilor.
Ca un tinut al contrastelor, Retezatul nu ofera numai stancaria arida a caldarilor si abrupturilor, ci si pajisti smaltuite cu flori viu colorate, palcuri de jneapan sau oglinzile lacurilor. La un loc, acest manunchi de frumuseti contrastante a adus muntilor Retezat faima cunoscuta.
Muntii Retezat sunt caracterizati printr-o retea deasa de ape curgatoare, cu un debit bogat si permanent.
Cel mai important curs de apa este Raul Mare, cu un bazin de 894 km. patrati si o lungime de 65,8 km.
Culmile nordice ale Retezatului sunt fragmentate de o retea bogata de ape curgatoare, care isi aduna izvoarele din caldarile glaciare sub creste semete.
Lacurile din Muntii Retezat majoritatea de origine glaciara, sunt podoabe pretuite si dau un farmec aparte peisajului. Prin numarul lor foarte mare (cca.100), din care 40 de lacuri mari si mijlocii, 18 lacuri marunte dar permanente si cca. 40 ochiuri mici de apa care in verile secetoase seaca, acesti munti se compara in Carpati doar cu muntii Fagaras.Lacurile isi au originea in cuveta provenita prin daltuirea reliefului de catre gjhetarii care acopereau odinioara inaltimile muntilor. Caldarile glaciare acumulau in causul lor enorme mase de gheata si zapada. Dupa retragerea ghetarilor, pe fundul lor s-au format lacuri glaciare, cu ape reci si limpezi, oglinzind cerul, norii, custurile si piscurile.
Din aceste lacuri vom mentiona doar pe cele care prezinta un deosebit interes turistic:
-Lacul Stevia
-Lacul Stanisoara
-Lacul Pietrele
-Lacul Groapele
-Lacul Ghimpele sau Peleaga etc.
Alcatuirea geologica
Caracteristica generala a Muntilor Retezat o constituie prezenta adoua mari blocuri granitice si granodioritice, unul mai puternic, dezvoltat pe directia crestei principale de nord si altul mai restrans, intins in parte in lungul crestei principale de sud.
Granodioritul sau "granitul de Retezat" prezinta in spartura aspect cristalin de culoare alba, dur, avand incrustatii cu mica sclipitoare. Stancariile marilor piscuri de la Retezat la Peleaga, Varful Mare si, mai departe, pana spre Balea sunt alcatuite din aceasta roca.
Sisturila cristaline se dezvolta in fasie continua in partea de nord a Muntilor Retezat, intercalate intre fasiile de granodiorit din zona de nord si cele din Tarcu-Petreanu.
Deosebit de interesante sunt pesterile situate deobicei la inaltime pe versanti stancosi. Acestea prezinta denivelari si uneori galeriile etajate comunica prin puturi verticale. Pesterile sunt foarte frumoase, bogat invesmantate in concretiuni de tip coralit si excentrite.
Clima
In Muntii Retezat nu exista statii meteorologice, clima fiind determinata prin interpolarea datelor obtinute la statiile meteo Parang, Petrosani si Hunedoara.
Muntii retezat se caracterizeaza printr-o clima de munte aspra si umeda. Temperatura medie anuala in zonele ce depasesc 2000m este de -2grade Celssius. Temperatura medie in iulie in zonele la peste 2000m este de cca. +6 grade Celssius. Temperatura medie in ioanuarie in zonele de peste 2000m este de cca. -10 grade Celssius.Temperatura minima coboara in ianuarie uneori pana la -35 grade Celssius, mai ales in vaile unde aerul rece stagneaza vreme mai indelungata. Teperatura maxima urca in iulie pana la 30 grade Celssius, mai ales in Retezatul calcaros.
Precipitatiile sunt bogate si se manifesta atat sub forma de ploaie cat si de ninsoare.
Numarul zilelor cu inghet este de cca. 250.In sezonul estival apare inghetul nocturn, sesizat lesne de turistii care innopteaza in cort la altitudine de peste 2000 m. Numarul de zile cu ninsoare poate depasi 80 annual in zonele de peste 1400m altitudine. Durata stratului de zapada insumeaza annual peste 160 zile. Topirea zapezii in zona alpina incepe in luna mai, desi in iunie muntii au incs intinse suprafete de zapada, mai ales pe versantii nordici si pe vaile umbrite.
Vegetatia
Muntii Retezat sunt caracterizati printr-o vegetatie bogata, variata, cu intinse zone in care prin masuri speciale de protectie s-au pastrat specii rare si endemice. Muntii Retezat sunt dominati de paduri si pajisti alpine se impletesc armonios cu porituni de teren stancos si zone cu lacuei numeroase. Pe cuprinsul suprafetei montane au fost identificate peste 1050 specii de plante.
Fauna
Spre deosebire de vegetatie, fauna pune problema mai complexe de localizare datorita, pe deoparte, mobilitatii vietuitoarelor, pe de alta parte, caracterului sezonier al unor specii. Fauna Muntilor Retezat este diversa si ofera multe elemente de interes cinegenetic pentru studiul specialistilor. Incepand de la poalele mnutilor si pana pe culmile inalte vom putea gasi o seama de specii, unele pe suprafete restranse, altele extinse in functie de etajele de vegetatie.
Dintre mamifere, ursul (Ursus arctos) stapaneste muntele si isi face simtita prezenta fie sus la goluri de munte, mai ales vara in preajma stanelor, fie la poalele muntilor, mai ales toamna cand poate fi surprins chiar in livezile mai marginase de la poalele muntelui. Este un animal mare care preferapadurile linistite, putin umblate sau incalcisiul doboraturilor de vant in care isi face barlogul.
In Retezat se intalnesc, de asemenea, o seama de fluturi viu colorati, gandaci cu colorit metalic, calugarite, lacuste, furnici, paienjeni, precum si licuriciul ce straluceste noaptea.
Ocrotirea naturii
Muntii Retezat, cu un relief deosebit de salbatic-datorat ata constitutiei geologice, cat si ca rezultat al actiunii glaciare din cuaternal-sunt acoperiti cu o vegetatie deosebit de bogata si variata, prea putin influentata de taierile de paduri si de pasunat intensiv, precum si de alte actiuni ale activitatii oamenilor.
Pentru protejarea acestor frumuseti, pentru ca actiunea de ocrotire a naturii sa devina eficienta si durabila, s-a instituit un cadru legal, prima hotarare fiind infintarea Parcului national Retezat (1935).In anul 1980 Parcul national Retezat a fost inclus in reteaua mondiala a rezervatilor biosferei, organizata in cadrul Programului "Omul si biosfera" initiat de UNESCO.
In acest cadru legal, Parcul national retezat constituie obiectul unei actiuni tot mai intense de protejare a naturii.
Parcul national Retezat are o suprafata de cca. 20000 ha.
Din cadrul Parcului national,o suprafata de 1800 ha. este declarata rezervatie stiintifica.In perimetrul acestei rezervatii accesul turistilor si al oricaror persoane este permis numai cu autorizatie eliberata de Comisia monumentelor naturii.
Din aceste cateva obsevatii se poate trage o concluzie : si zona Parcului national deschisa turismuluii are nevoie de ocrotire, liber consimtita din partea turistilor.
In cadrul Parcului national intalnim plante declarate monumente ale naturii, a caror culegere sau distrugere este oprita.Intre acestea se numara floarea de colt, sangele voinicului, strugurii ursului sau diverse gentiane.
Pentru ocrotirea acestor plante este important ca toti turistii sa fie educati si convinsi de necesitatea de a cruta aceste frumuseti naturale care au menirea sa incante nu numai pe vizitatorii de zi, dar si pe cei ce vor urca in viitor pe potecile din ce in ce mai batatorite ale Retezatului.
Cirjan Radu Anghelina Danut
