Clasa : a VI-a B
Bibliografie : "Enciclopedia Europei"
Autori : Horia C. Matei, Ion Nicolae, Silviu Negut, Caterina Radu
Editura : Meronia
Anul aparitiei :
Primele vestigii ale unei asezari umane pe Acropole dateaza din mileniul 3-2 i.Hr. Polis hegemon al Aticii (sec 8-7 i.Hr.), Atena devine, in sec. 5 i.Hr., dupa respingerea invaziei persane si dupa intemeierea Ligii delio-atice, cel mai stralucit centru economic, politic, dar mai ales cultural, al intregii lumi grecesti. In ciuda infrangerilor in razboiul peloponesiac (404 i.Hr.) si a cuceririi macedonene (388 i. Hr.), Atena ramane metropola spirituala a Greciei, pozitie pastrata si sub dominatia romana. In timpul stapanirii bizantine si indeosebi a celei turcesti, Atena ajunge la nivelul unei umile asezari rurale cu 2-3000 loc. La 18.09.1834 devine capitala Greciei independente.
Astazi, agomeratia urbana a Atenei concentreaza 1/3 din pop. tarii si circa 60% din productia industriala a Greciei (metalurgie feroasa si neferoasa, constructii navale, petrochimie, ciment, textile, confectii). Mare centru financiar-bancar, comercial, cel mai insemnat nod de comunicatii (feroviare, rutiere, aeriene) al tarii. Activ centru cultural stiintific: Academia din Atena, zeci de societati stiintifice, universitate politehnica, institute de cercetare, numeroase muzee (muzeul National de Arheologie, Muzeul Bizantin, Muzeul Benaki), mari biblioteci (Biblioteca Nationala), teatre, observator astronomic. Monumente: complexul antic de pe colina Acropole, biserici bizantine, monumentul eroului necunoscut, cladirea Parlamentului, manastirea Daphni, locul de desfasurare a primelor Jocuri Olimpice moderne (1896).
Turismul
Cei mai multi turisti provin din Marea Britanie si Germania, precum si din Italia, Franta si Olanda; venituri din turism: 5,18 md.$. Principalele zone sau obiectice: Atena si imprejurimile ( Cap Sunion cu templul lui Poseidon, ins. Egina, Elefsis, Marathon, Salamina), Peloponesul, Olympia, Corint, Mistra, Vasse (templul lui Apollo), ins. Rhodos (vestigii elenistice, venetiene), ins. Creta (urme ale civ. minoice - Cnossos, urme romane, arabe, venetiene), Salonic (bisericile sf. Sofia si Sf. Dumitru, Turnul Alb, Arcul de Triumf al imparatului Galerius), ins. Ionice (Ithaka, Kerkyra, Kythera etc.). O buna retea rutiera, numeroase porturi si legaturi prin ferry-car cu Italia si ins. Din arhipeleag favorizeaza accesul milioanelor de turisti, al caror nr. A sporit de 10 ori in ultimul patrar de secol, incasarile marindu-se in acelasi interval de 30 ori.
Natura
Grecia ocupa partea sudica a Peninsulei Balcanice si circa 2000 insule din Marea Egee, Marea Mediterana si Marea Ionica. Grecia continentala are un tarm sinuos cu golfuri si peninsule; cu exceptia partii de V a Macedoniei, nici un punct al tarii nu se afla la mai mult de 60 km de tarm; in apropierea tarmului sunt numeroase insule separate de continent prin canale. Relieful este predominant muntos (4/5 din teritoriu). Astfel, in partea continentala se afla muntii Rodopi (in N, la granita cu Bulgaria), masivul Olimp (2917 m), muntii Pindului (2637 m) si muntii Peloponesului (2407 m). Insulele au si ele un relief accidentat (800-1000 m alt.), in insula Creta trecand de 2400 m. Campiile ocupa suprafete mai mari doar in N tarii (Campia Thessaliei, Campia Macedoniei). Seismele sunt frecvente, iar activitatea vulcanica se face simtita in ins. Thira/ Santorin.
Clima este mediteraneana, cu veri toride (iulie - 27 C la Atena), temperate de brize pe litoral si de altitudine in restul tarii. Iernile sunt blande si umede, ploioase in S si aspre, cu zapezi, in muntii dinN. Precipitatiile, in general reduse (Atena, circa 400 mm/an), sunt mai bogate in NV.
Raurile au debite variabile, foarte scazute in timpul verii, mai importante fiind Vardarul/Axios, Aliakmon, Struma/Strymon, Nestos/Mesta, Maritsa/ Evros.
Alaturi de formatiuni tipic mediteraneene, se intalnesc paduri (20% din teritoriul tarii) de stejar, fag, conifere si pajisti de munte. Fauna este asemanatoare celei din Europa Centrala ( lupi, ursi, jderi); in rest, sunt dominante elemente mediteraneene (sacali, porci spinosi, capre salbatice). Numeroase pasari din N si centrul Europei poposesc in anotimpul rece pe teritoriul Greciei.
Istoria
Stralucita civilizatie minoica, care infloreste in Creta in mileniile 3-2 i.Hr., poate fi considerat prima manifestate a civilizatiilor europene. Venite la inceputul mileniului 2 i.Hr. din N Peninsulei Balcanice, triburile indo-europene, ale grecilor isi extind, in sec. 15 i. Hr., stapanirea asupra Cretei si Ciprului, creand civilizatia miceniana; in sec.12 i.Hr., dorienii, ultimul val indo-european, distrug civilizatia miceniana, stabilindu-se indeosebi in Pelopones. In jurul anului 1000 i. Hr., grecii colonizeaza coastele Asiei Mici si insulele din Marea Ionica. Orasele stat fondate aici vor cunoaste, in urmatoarele 4 secole, o dezvoltare mai rapida decat in cele din Grecia metropolitana. In sec.8-7 i.Hr., epoca marii colonizari, grecii intemeiaza orase pe coastele Marii Negre si ale Mediteranei. Incercarea Imperiului Persan de a cuceri Grecia esueaza in fata rezistentei statelor grecesti. Sec. 5 i. Hr., dominat de Atena, ramane epoca de aur a democratiei si civilizatiei clasice grecesti. In urma bataliei de la Cheroneea (388 i.Hr.), Macedonia isi impune dominatia asupra Greciei. Prin cucerirea Imperiului Persan de catre Alexandru cel Mare, regele Macedoniei (336-323 i.Hr.), sunt puse bazele lumii elenistice. In 146 i. Hr., intreaga Grecie este transformata in provincie romana. Din 395 d. Hr., Grecia face parte din Imperiul Bizantin, suferind in secolele urmatoare, raidurile devastatoare ale populatiilor migratoare. In 1204, cruciatii cuceresc Constantinopolul si intemeiaza Imperiul Latin. Imperiul Bizantin, care recucereste, in 1261, vechea capitala, este ocupat in sec. 14-15, de catre turcii otomani, la 1453, sultanul Mehmed II intrand Victorios in Noua Roma de pe malurile Bosforului, al carei nume este schimbat acum in Istanbul.
Indelungata rezistenta antiotomana a poporului grec culmineaza in anii 1821-1829, cu Razboiul de eliberare nationala. Prin tratatul de la Adrianopol (1829), Imperiul Otoman recunoaste independenta Greciei, declarata la 13.01.1822. proclamata regat la 08.08.1832, Grecia isi stabileste , din 1834, capitala la Atena. De la obtinerea independentei pana la sfarsitul razboaielor balcanice, Grecia este preocupata de reunirea, sub autoritatea sa, a tuturor teritoriilor locuite de greci. In primul razboi mondial, Grecia se alatura in 1917, Antantei. Razboiul purtat impotriva Turciei in 1919-1922 se incheie cu un dureros esec; circa 1,5 mil. Greci din Asia Mica sunt constransi sa se refugieze in Grecia. La 25.03.1924, Grecia se proclama republica, dar monarhia este restaurata in urma unei lovituri de stat militare din 10.10.1935; gen.Ioannis Metaxas instituie, intre 1936 si 1941, propriul sau regim dictatorial. Atacata de Italia lui Mussolini la 28.10.1940, Grecia se apara cu succes, dar dupa invazia Germaniei din 06.04.1941 este obligata sa capituleze la 23.04.1941. Ocupatia straina ia sfarsit in toamna anului 1944, in urma acctiunilor conjugate ale Armatei de Eliberare din Grecia (ELAS) si trupelor britanice. In sept. 1946, in urma unui plebicist, regele George II revine pe tronul Greciei. Disensiunile dintre fortele comuniste si cele nationaliste declanseaza un sangeros razboi civil (1946-1949).
Dupa cel de-al II-lea razboi mondial, Grecia intra in sfera de interes a tarilor occidentale; in 1952, este inclusa in NATO, in 1961, devine membru asociat al CEE. Perioada 1945-1967 este caracterizata de o puternica instabilitate politica. Lovitura de stat militara din 21.04.1967, condusa de col. G. Papadopoulus, instituie regimul dictatorial al 'coloneilor', Grecia revenind la un guvern civil in 1974, dupa declansarea crizei cipriotice. Referendum din 08.12.1974 aproba forma de stat republicana, consacrata prin noua Constitutie din 11.06.1975. Alegerile parlamentare din 1981, 1985 si 1989 sunt castigate de Miscarea Socialista Panelena (PASOK), cele din 1990 de partidul conservator Noua Democratie, condus de Constantin Mitsotakis; PASOK revine la putere in 1993, iar A. Papandreu formeaza din nou guvernul. Dupa demisia lui Papandreu pe motive de boala, Kostas Simitis, succesorul lui in fruntea guvernului si la conducerea partidului, organizeaza alegeri parlamentare anticipate, castigate din nou de PASOK. Disputele legate de delimitarea platoului continental din Marea Egee, ca si nesolutionarea problemei cipriote tensioneaza periodic relatiile Greciei cu Turcia, ambele membre ale NATO. Si relatiile greciei cu alti vecini, Albania si Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei, cunosc perioade de incordare. Kostis Stephanopoulus, sef al statului din 1995, este ales de catre Parlament, in februarie 2000, pentru un nou mandat de 5 ani. In ianuarie 2000, Grecia adera la Spatiul Schengen, iar la 01.01.2001 devine al 12-lea stat membru al UE care adera la zona Euro.
Limbile
Limba oficiala este greaca - limba materna declarata a aproape intregii populatii - care este o limba izolata din familia indo-europeana. Cele 2 faze principale, veche si moderna, ale limbii grecesti prezinta mari deosebiri.
Greaca veche, vorbita in Peninsula Balcanica din mileniul 2 i. Hr. este limba Europeana cu cele mai vechi traditii literare. Dialectul attic a devenit din sec. 4-3 i.Hr. baza limbii comune, in uz pana in sec. 6 d.Hr. Greaca a fost prima limba europeana care a servit ca mijloc de comunicare si de propagare a unei civilizatii de maare prestigiu. Ea a fost limba oficiala in perioada Imperiului Bizantin si a stapanirii turcesti
Greaca moderna, dezvoltata dupa caderea Constantinopolului are doua forme, cu deosebiri in gramatica si vocabular: forma "purificata, mai apropiata de graca veche si folosita in imprejurari solemne si limba vorbita, populara, adoptata din 1976 ca limba oficiala.
Greaca se scrie incepand din sec.10-9 i. Hr. cu alfabetul grecesc, adus, conform legendei, de Cadmos, fondatorul Tebei. Are 24 de litere; ortografia este conservatoare (continua sa noteze vechii diftongi), cu unele simplificari - renuntarea la cele 2 spirite si care insoteau vocalele initiale, notand prezenta, respectiv absenta unui h; se scrie de la stanga la dreapta. Alfabetul grecesc sta, direct sau indirect, la baza alfabetelor etrusc, latin, chirilic. Din greaca provin foarte multe cuvinte ca pedagog si elemente de compunere pt. termenii din domeniile stiintei si culturii din limbile europene, ajunse indirect si in romana, precum si cuvinte romanesti imprumutate direct din greaca medie (ex. calimara)
In Grecia se vorbesc si turca, albaneza, dialectele aroman si meglenoroman ale limbii romane.
Greaca este limba cooficiala in Cipru si este vorbita si de cele peste 5 milioane de greci care traiesc in SUA, Germania, fosta URSS.
Statul
Republica parlamentara, conform Constitutiei intrate in vigoare la 11.06.1975, amendate ultima data in martie 1986. Regiunea Muntelui Athos are statut autonom. Puterea legislativa este exercitata de un Parlament unicameral, Parlamentul grec. Puterea executiva este exercitata de un Cabinet condus de un prim-ministru. Consiliul Republicii (fostii presedinti democrati, primul ministru, liderul opozitiei si prim-ministrii guvernelor) este condus de catre presedintele tarii si se intruneste atunci cand partidul majoritar se afla in imposibilitatea de a forma guvernul ; autorizeaza presedintele sa numeasca un prim-ministru care este sau nu membru al Parlamentului sau sa dizolve Parlamentul. Seful statului: presedintele (ales de Parlament pt. cel mult 2 mandate de 5 ani). Principalele partide reprezentate in Parlament in urla alegerilor legislative din 09.04.2000: Miscarea Socialista Panelena (PASOK), Partidul Noua Democratie, Partidul Comunist din Grecia, Coalitia Stangii si Progresului.
Date importante
Nume oficial : Republica Elena
Situarea : in S Europei, in Peninsula Balcanica si o parte din insulele adiacente
Vecini : Albania, Macedonia, Bulgaria, Turcia, M.Egee, M.Mediterana, M.Ionica
Suprafata : 131 957 km
Populatia : 10 601 000 loc.
Densitatea populatiei : 80,3 loc./km
Sarbatoarea nationala : 25 martie (aniversarea proclamarii independentei-1821)
Limba oficiala : greaca
Moneda : 1 Drahme = 100 Leptae
PIB : 149 000 mil. $
PIB/loc. :
Armata
Serviciul militar se bazeaza pe recrutarea cu durata variabila (19 luni in trupele de uscat si 21 luni in marina si in aviatie). Efectivele militare sunt relativ importante, pornind si de la pozitia tarii in sist. militar NATO (flancul sudic al aliantei): 116 000 pers. in trupele de uscat, 19 500 in marina si 30 170 in aviatie. Acestora li se adauga trupele paramilitare ale jandarmeriei (26 500 pers.) si ale Garzii Nationale (35 000 rezervisti). Echipamentul militar include, intre altele, peste 1500 tancuri, 150 elicoptere, 8 submarine diesel, 4 distrugatoare, 11 fregate, 458 avioane de lupta de prod. Americana si franceza cuprinse in 15 escadrile, 17 avioane de transport C 130 Hercules. In 1999 cheltuielile pentru aparare s-au ridicat la 1220 drahme. In Grecia sunt 2 baze militare ale SUA (420 militari in august 1999).
Economia
Cea mai saraca dintre tarile Uniunii Europene, avand insa un PIB/loc. mai ridicat decat orice tara din regiune, Grecia dispune de resurse miniere relativ variate: lignit, bauxita, magneziu, apoi minerale de fier, nichel, petrol, marmura, cu prod. modeste in general, cu exceptia lignitului, bauxitei, marmurei. Industria, sustinut dezvoltata in ultimele decenii, contribuie cu peste ¼ la formarea PIB, antreneaza 1/5 din populatia activa; produce, intre altele, alumina, aluminiu, feroaliaje, nave maritime, ingrasaminte chimice, ciment, textile, ulei de masline, tigarete, bauturi. Principalele centre industriale sunt Atena si orasele din jur (Pireu, Aspropirgos, Elefsis etc.), apoi Salonic, Volos si Patras. Agricultura este dominata de sectorul vegetal. Se cultiva cereale, bumbac, tutun, sfecla de zahar. Culturi specifice sunt maslinul, cu o larga raspandire teritoriala, vita de vie, citricele. Zootehnia este axata pe cresterea ovinelor si caprinelor. Este inca bine dezvoltata apicultura, iar pescuitul se afla in crestere. Agricultura moderna este evidenta in special in marile campii din N tarii. Grecia dispune de o puternica flota maritima, care, alaturi de turism, contribuie la acoperirea partiala a deficitului balantei comerciale. Principala problema economica a Greciei o reprezinta persistenta dificultatilor sectorului de stat, in pofida aplicarii unor masuri nepopulare, de austeritate; acestea au avut ca efect pozitiv reducerea, ptr. prima oara dupa 1973, a inflatiei sub 10% anual in 1995. Datoria publica ramane considerabila, ca si datoria externa, de altfel, care se apropie de 42 md $. Sub raport economic, Grecia beneficiaza de un insemnat ajutor din partea UE si de destramarea economiilor centralizate din centrul si E Europei, marindu-si prezenta comerciala si financiara pe pietele Romaniei, Bulgariei si in spatiul ex-iugoslav. Comert exterior: prod. industriale, prod. agro-alimentare, prod. petroliere, materii prime si semifabricate si import: bunuri de capitasl, bunuri de larg consum, combustibili, lubrifianti, materii prime. Principalii parteneri la export: Germania, Franta, Italia, Japonia si la import: Germania, Italia, SUA, Franta, Marea Britanie, Olanda, Elvetia.
