Padurile raspandite in zona dintre cele doua tropice,cunoscute sub numele de paduri tropicale,ocupa aproape 55% din suprafata totala a padurilor de pe glob.
Considerate adeseori speranta,"Eldorado-ul" silviculturii viitorului,iar alteori simple visuri utopice,padurile tropicale retin din ce in ce mai mult atentia biologilor entuziasmati de complexitatea si bogatia lor floristica si structurala,ecologilor preocupati de apararea si conservarea mediului ambiant al planetei,economistilor ingrijorati de viitorul omenirii,dar ma9I ales a silvicultorilor interesati in gospodarirea aurului verde al planetei.
In timp ce cu numai 25-30 ani in urma de estima ca padurile tropicale sunt o sursa inepuizabila de lemn,in prezent se pune tot mai acut problema conservarii acestor resurse,salvarii lor de la o exploatare irationala si de la o disparitie prematura,pt. a putea mentine la un potential de productie cat mai ridicat si pt. a-si pute exercita rolul lor ecologic de protectie a mediului ambiant,atat la nivel regional,cat si la nivelul Terrei in general.
PARTICULARITATILE EDAFICE
Conditile climatice deosebite ale zonei intertropicale au importante repercusiuni asupra formarii si evolutiei solurilor din aceasta zona.
Astfel,temperaturile ridicate si constante,ca si cantitatile mari de precipitatii,influenteaza in primul rand dezagregarea si alterarea rocilor.In conditiile unui climat cald si umed,alterarea silicatilor este completa,rezultand acizi liberi de fier si de aluminiu.Acest tip de alterare se numeste alterare alitica sau lateritizare.
Viteza de alterare este influentata de temperatura si precipitatii.De aceea ,in zona calda intertrpoicala,hidroliza-principalul proces de alterare a silicatilor-este favorizata de temperaturile ridicate si de precipitatiile abundente.Odata cu cresterea umiditatii are loc si o legivare mai intensa a sarurilor si bazelor si mai redusa a siliciei si oxizilor de fier si de aluminiu.
COMPOZITIA FLOREI TROPICALE
Particularitatile ecologice ale lumii tropicale sunt oglindite si amplificate la nivelul florei si vegetatiei.Profund diferentiatata fata de flora regiunilor temperate,flora reginunilor intertropicale se caracterizeaza prin anumite particularitati sistematice.
Abundenta Pterodophitelor constituie prima caracteristica sistematica importanta a florei tropicale.Pteridophitele prezinta o multitudine de specii si forme incepand de cu ferigile arborescente si termiand cu specii minuscule aparute din muschi,printre care dealtfel si traiesc.
Zone de extindere maxima a ferigilor constituie padurile ecuatoriale.Dintre Pteridophitele zonei intertropicale,trei grupe sunt tipic tropicale si anume:Gleicheniaceae,Schizeacea si Marattiaceae. Prima grupa formeaza adevarate arborete in regiuni rarite.Cyatheaceele,acre nu sunt tipic tropicale,cuprind forme arborescente din genurile Cyathea,Diksonia si Alsophyla.
Polypodiaceele sunt,de asemenea foarte abundente constituind aproape majoritatea speciilor tropicale.Ele sunt reperzentate prin genurile :Asplenium,Polydodium, Pteris etc.
Familia Palmierilor este in mare parte tipic tropicala.
Cei mai multi reprezentanti au port aborescent,altii lianescent,ca de ex. Calamus,care poseda dispozitive de agatare aparute prin transformarea frunzelor sau inflorescentelor.Multi palmieri sunt bine cunoscuti fie pt. portul lor frumos,fie pt. rolul lor economic:Oreodoxa regia sau palmierul columnar,f. decorativ,Cocos nucifera sau cocotierul,una dintre sursele mondiale de materii grase.
POSIBILITATEA ECONOMICA A PADURILOR TROPICALE
Intre productivitatea biologica si cea economica a padurilor dense umede tropicale exista adeseori un decaalj considerabil, generat de accesibilitatea acestora, precum si de stadiul actual de cunoastere a valorii tehnologice si de utilizarea a multitudinii de specii ce compun aceste specii ce compun aceste paduri.
Cum majoritatea padurilor tropicale sunt situate in tari subdezvoltate sau in curs de dezvoltare, in care infrastrucuta generala este deficitara iar densitatea populatiei extrem de redusa decalajul este si mai evident.
Datorita acestui fappt cu toata productivitatea lor biologica considerabila, padurile dense umede tropicale, sibilitatea dificile si in tari slab dezvoltate din punct de vedere economic, au o posibilitate economica f. scazuta.
Padurile dense umede tropicale sunt deci slab exploatate.
TRATAMENTELE APLICATE IN PADURILE UMEDE TROPICALE
Problemele silvotehnice ridicate de padurile dense umede tropicale sunt extrem de complexe, datorita complexiatatii si heterogenitatii acestor ecosisteme.
Multitudinea de specii cu temperamente si insusiri din cele mai diferite, pe de o parte, ca si complexitatea organizatorica si structurala a acestor paduri,pe de alta parte,fac imposibila adoptatrea unor metode silvotehnice cu caracter general.
Masurile silvotehnice aplicabile acestor paduri sunt destul de complexe, iar exerimentarile sunt destul de recente pt. a putea trage concluzii definitive privind reusita acestora.
Din cele prezentate mai sus, rezulta ca, deocamdata, in padurile tropicale nu pot fi aplicate decat metode de amenajare simplificate, prin care, pe langa recoltarea mesei lemnoase, se urmareste si imbogatirea lor in specii valoroase, si eventual, simplificarea compozitiei si structurii acestor paduri.
Simplitatea metodelor de amenajare adoptate decurge, pe de o parte, din insuficienta cunoastere a padurilor supuse amenajarii, iar pe de alta parte din amploarea si urgenta amenajarii padurii tropicale.
Stabilirea, deocamdata, a posibilitatii exacte pe volum este iluzorie.
De aceea, este imposibil sa se intocmeasca amenajamente mai complexe, fundamentate pe calcule privind cresterea, structura si marirea fondului de protectie real si normal.
Pentru toate padurile tropicale amenajate, fixarea unor norme in functie de numarul de arbori pe clase de diametre si varsta sunt absolut necesare pt. ghidarea conducerii si indrumarii acestor paduri.
BIBLOGRAFIE:DUMITRU TARZIU-PADURI TROPICALE
