SLOVACIA Nume oficial: Republica Slovacia Situarea: Slovacia este asezata in Europa Centrala, avand ca vecini: in N pe Polonia; in E Ucraina; in S pe Ungaria; Austria in V si in N-V pe Cehia. Suprafata: 49 036 km2 53672bhg52lbz7l Drapelul: Steagul este alcatuit din trei linii orizontale (alb; albastru; rosu) si cu stema statului in partea stanga. Populatia: Desi este o tara preponderent muntoasa si are o intindere redusa, Slovacia este destul de bine populata avand aproximativ 6 000 000 locuitori (107 loc/km2).Cea mai importanta concentrare se afla in Slovacia Occidentala (peste 150 loc/km2), urmata de orasele Kosice si Basnska Bystrica si aria lor inconjuratoare. Cele mai reduse densitati, cu mult sub media Slovaciei, se afla in Muntii Tatra. Din punct de vedere etnic populatia este alcatuita din cea mai mare parte din slovaci (peste 85%) la care se adauga, cu o pondere mai insemnata, maghiarii (peste 10%). Natalitatea este de 15 0/00, mortalitatea de 10,3 0/00. Populatia urbana are o pondere de 78 %. Culte: catolicism (marea majoritate), protestantism, ortodoxism. Orase: Capitala este la Bratislava. Cele mai importante orase sunt: hb672b3552lbbz Kosice 238 000 locuitori Nitra 212 000 locuitori Zilina 183 000 locuitori Presov 88 000 locuitorii Statul : Republica parlamentara, potrivit Constitutiei intrate in vigoare la 01.01.1993 (a devenit stat liber la 1 ianuarie cand Cehoslovacia s-a separat in doua state: Slovacia si Republica Ceha). Activitatea legislativa este exercitata de catre Consiliul National, iar cea executiva de Consiliul de Ministri, numit de presedinte. Exista partide politice : 10 formatii printre care Uniunea Civica Democrata-Publicul Impotriva Violentei (fondat in 1989); Partidul Stangii Democrate din Slovacia (denumire din 1991 a Partidului Comunist); Partidul National Slovac; Partidul Libertatii Slovace(fondat in 1946). Seful statului (presedinte): Michai Kovac (din 15.02.1993); prim-ministru: Vladimir Meciar (din 24.06.1992). Relieful: Este predominant muntos, dat in V de Carpatii Mici (768 m altitudinea maxima), Carpatii Albi putin mai inalti (cca. 1 000 m) si cu desfasurare mai larga, cuprinzand numerosi martori de calcare jurasice. In nord se afla Tatra Inalta, cel mai inalt masiv cristalin din intregul sistem muntos al Carpatilor (varful Gerlachovska, 2 655 m), cu forme glaciare bine dezvoltate si pastrate. La sud de Tatra Inalta intre raurile Vah si Hron, se gaseste masivul cristalin Tatra Joasa (cea mai mare altitudine se afla in varful Dumbier 2 043 m). Un culoar tectonic orientat E-V drenat de raul Hron, desparte muntii din Nord de Muntii Metaliferi ai Slovaciei (alt. maxima 1 477 m), de origine vulcanica. In Sud se afla sectoare ale Campiei Dunarii si Campiei Tisei. In pestera Krasnohorska din Estul tarii se afla cea mai mare stalagmita de pe glob (32 m inaltime) Reteaua hidrografica: Principalul curs de apa este Dunarea (172 km pe teritoriul Slovaciei), care primeste o serie de afluenti (Nitra, Hron). Clima: Slovacia are o clima temperat-continentala cu ierni reci (-160C in ianuarie la Bratislava) si veri relativ racoroase (21,10C in iulie la Bratislava). Precipitatiile depasesc 750 mm in zona inalta (peste 2 000 mm in Tatra) si ating 600-800 mm in zonele joase. Vegetatia: Paduri indeosebi de conifere (molid, pin, brad) si foioase, pajisti alpine (pasuni si fanete naturala). Fauna: Este caracteristica Europei Centrale; numeroase zone ocrotite printre care Parcul Natural Tatra Inalta, unul dintre cele mai intinse din Europa. Istoria: Pe teritoriul Slovaciei, locuit in a doua jumatate a mileniului I i.Hr. si in primele secole d.Hr. de celti, triburi dacice si germanice, se stabilesc in secolul VI triburi ale slavilor de apus, supuse in secolele VII-IX autoritatii politice a avarilor, apoi francilor. In secolul VII Slovacia este inclusa in efemerul stat slav al lui Samo (623 la 59). Parti ale Slovaciei, intre care si principatul de Nitra (Slovacia de Apus) sunt incluse dupa 830, in marele cnezat al Moraviei; acum se raspandeste crestinismul adus de misionarii Chiril si Metodiu (863 la 64). Dupa prabusirea Marelui Cnezat al Moraviei sub loviturile ungurilor stabiliti in Campia Panoniei (906), Slovacia face parte din statul ceh condus de dinastia Premysi, constituit in Bohemia la sfarsitul secolului IX, apoi este ocupata de catre regatul ungar (1025). Coroana maghiara aduce in Slovacia colonisti germani, cehi, polonezi si unguri, orasele fiind dominate pana in secolul XV de populatie germana. Dupa prabusirea regatului ungar in urma bataliei de Mohacs (1526), Slovacia intra in componenta Imperiului Habsburgic. In urma pactului dualist din 1867 Slovacia este inclusa in Ungaria, populatia fiind supusa unei politici de maghiarizare fortata (se interzice asociatia Matica slovenska-1875). Dupa proclamarea de la Praga la 28.10.1918 a Republicei Cehoslovace, la 30.10.1918 Slovacia se uneste cu aceasta. In cadrul noului stat creat Slovacia nu obtine autonomia sperata, Constitutia Cehoslovaca din 29.02.1920 fiind considerata la Bratislava prea centralista. Dupa acordul de la Munchen (30.09.1938), Slovacia dobandeste la 06.10.1938 autonomia interna, prelatul catolic Jozef Tiso devenind sef al guvernului. In conditiile desfiintarii de catre Germania a statului Cehoslovac, Slovacia se proclama republica independenta (14.03.1939-04.04.1945, in realitate un stat satelit al celui de-al treilea Reich). In urma „primului arbitraj de la Viena” (02.11.1938), Ungaria anexeaza Slovacia Meridionala si sudul Ucrainei subcarpatice (12 000 km2, 1 mil. loc.), iar in 15-17.03.1939 ocupa intreaga Ucraina subcarpatica. In august-octombrie 1944 in Slovacia are loc o puternica rascoala antigermana, la care participa 60 000 soldati si 12 000 partizani, rascoala inabusita de Wehrmacht. Dupa eliberarea Cehoslovaciei de sub dominatia germana (09.05.1945), guvernul de coalitie instituit sub patronaj sovietic (1945) acapareaza treptat, pana in 1948 intreaga putere, Cehia si Slovacia cunoscand in urmatoarele decenii destinul statelor est-europene intrate in sfera de influenta sovietica. Politica reformista initiata in cursul „Primaverii de la Praga” este curmata brutal de interventia tancurilor „Tratatului de la Varsovia” (20-21.08.1968), ordonata de conducatorul sovietic Leonit Brejnev. La 01.01.1969 Cehoslovacia este stat federal compus din doua republici egale in drepturi, Republica Socialista Slovaca si Republica Socialista Ceha (din 20.04.1990 Republica Federativa Ceha si Slovaca). In contextul radicalelor transformari ce se petrec in 1989 in Europa de Est, in urma unor demonstratii populare din octombrie-noiembrie de la Praga, „Revolutia de Catifea” are ca urmare constituirea unui guvern de uniune nationala, alegerea fostului disident Vaclav Havel ca presedinte al republicii (29.12.1989) si inlaturarea de la putere a regimului comunism. Alegerile parlamentare din (05-06.12.1989) sunt castigate in Slovacia de Miscarea pentru o Slovacie Democratica, condusa de Vladimir Meciar. In urma tratativelor bilaterale cehe si slovace se adopta decizia separarii Cehoslovaciei in doua state, masura care intra in vigoare la 01.01.1993, odata cu proclamarea Republicii Slovace ca stat independent. Economia: Este bazata pe industrie una dintre cele mai dezvoltate dintre fostele tari comuniste, dar cu o participare redusa (cca. 30 %) la productia fostei Cehoslovacii. Dispune de resurse minerale variate, dar in general fara rezerve si productii importante (productia de carbune care plasa Cehoslovacia pe unul din primele locuri din lume, era asigurata in cea mai mare parte de Cehia). Industria prelucratoare, diversificata (siderurgie, constructoare de masini, chimica, usoara, alimentara), dar mai putin dezvoltata decat in Cehia se afla intr-un proces de restructurare, cunoscand in ultimii ani, ca si in Cehia, o scadere a productiei, datorita reducerii comenzilor din Uniunea Sovietica si a slabei competivitati pe piata occidentala. Agricultura: Spre deosebire de Cehia, Slovacia este axata in principal pe cultura plantelor: cereale (grau; porumb), sfecla de zahar, cartofi, viticultura si pomicultura. Turismul: Cunoaste din 1990 un proces de revigorare, avand ca principale atractii statiunile montane aflate in Muntii Tatra. BIBLIOGRAFIE: „STATELE LUMII”-Nicolae Steflea, Nicolae Gheorgiu, Victor Dumitrescu-editura „Didactica si pedagogica”-anul aparitiei 1990. „MANUAL CLASA A VI-A”-Octavian Mandrut, Silviu Negut- editura „Corint”- anul aparitiei 1999. Intocmit: Elev: GORAN RAZVAN Clasa a 9-a R
