Problemele globale
ale economiei mondiale moderne
Machedon Maximilan, clasa XI F
In secolul trecut a aparut un nou fenomen: globalizarea problemelor economiei. El se bazeaza pe unicitatea economiei mondiale si pe interactiunile puternice dintre tari.
Intre 1945 si 1973, economiile natiunilor industrializate din Europa de Vest, Japonia si SUA au crescut destul de repede incat sa imbunatateasca standardele de viata pentru cetatenii lor. O crestere similara a fost inregistrata si la unele (dar nici pe departe toate) natiuni in curs de dezvoltare, in special in tarile Asiei de Sud, ca Taiwan, Hong Kong, Singapore, Koreea de Sud. Mai multi factori au contribuit la aceasta performanta istorica. Dupa devastarea produsa de al doilea razboi mondial, un boom al reconstruirii, combinat cu ajutoare din partea SUA, a generat o crestere rapida in Europa de Vest si Japonia. Corporatiile americane multinationale au investit mult in restul lumii. Probabil cel mai important lucru: energia a devenit suficienta si ieftina.
Pana in 1973, cererea mondiala in crestere a facut din petrol o resursa rara si scumpa. Atunci OPEC (Organizatia Tarilor Exportatoare de Petrol), care controleaza marea majoritate a rezervelor mondiale de petrol, a avut oportunitatea de a mari preturile. Politica OPEC a redus posibilitatile cresterii economice rapide atat in tarile industrializate, cat si in cele in curs de dezvoltare, care nu produceau petrol. Petrolul, care in toamna lui 1973 costa 2 barilul, se vindea in 1981 cu aproape de 20 de ori acel pret. Tarile lumii a treia au imprumutat sume mari de la banci din Europa de Vest si SUA. Din cauza dobanzilor mari, dezvoltarea lor a fost incetinita. Desi scaderea preturilor la mijlocul si sfarsitul anilor 1980 a avut un efect benefic, ea a marit povara asupra tarilor exportatoare de petrol ca: Mexic, Nigeria, Venezuela, Indonezia.
Unele economii avansate, in special in Japonia si Germania de Vest, le-au depasit cu mult pe celelalte, in special intre 1970-1980. Toate insa s-au confruntat cu inflatia crescuta, somajul ridicat si crestera economica inceata. Transformarile produse de OPEC asupra pietei mondiale a energiei au crescut inflatia nu numai prin cresterea pretului benzinei, dar si a preturilor tuturor produselor din petrol: fertilizatorii chimici, plasticul, fibrele sintetice, produsele farmaceutice. Efectul acesor preturi asupra puterii de cumparare a fost comparabil cu introducerea de taxe foarte mari. Aceasta scadere a puterii de cumparare a dus la scaderea vanzarilor si la somaj. A fost afectata intreaga economie.
In America, reducerea preturilor din anii 1980 a dus la micsorarea inflatiei si la cresterea puterii de cumparare. Totusi aceasta criza ar putea sa reapara oricand.
Rolul statului
Diversele probleme economice au stimulat discutiile cu privire la rolul statului in economie. Partidele europene de stanga cer mai mult control si planificare. In anii 1980 o solutie a fost oferita de guvernul Primului Ministru Margaret Thatcher din Marea Britanie. Au fost facute incercari de reducere a taxelor si a legislatiei pentru intreprinderile private si astfel au fost incurajate investitiile, a crescut productivitatea si s-a reinnoit cresterea economica. S-a stimulat si dezvoltarea tehnologiei pentru reducerea costurilor energiei dar si sectoarele non-energetice ale economiei: tehnologia informatiei, agricultura stiintifica.
Economiile Subdezvoltate
Natiunile sarace au nevoie de ajutor de la cele bogate sub forma de capital si expertiza tehnologica si organizatorica. De asemenea au nevoie de acces la pietele natiunilor industrializate. Insa in tarile democratice e greu sa generezi resurse pentru a ajuta si alte tari, in special daca se confrunta cu probleme economice. De asemenea e greu de permis importul liber de produse ieftine din cauza ca produc somaj in tarile importatoare.
Criza alimentara
In general, criza alimentara se manifesta din cauza productivitatii scazute a exploatarilor agricole, in special in tarile subdezvoltate, dar si din cauza cresterii populatiei. Dupa datele FAO (Organizatia Natiunilor Unite pentru Alimentatie si Agricultura), necesarul zilnic de proteine si calorii nu e asigurat in marea majoritate a tarilor. Cele mai afectate sunt tarile din regiunea Anzilor, din regiunile desertice ale Africii si din tarile dens populate din Asia.
O solutie pentru aceasta problema ar putea fi cresterea productivitatii solului si marirea suprafetei cultivate la nivel mondial, dar combinate si cu o mai buna distribuire a alimentelor intre tari (au existat cazuri de supraproductie cand alimentele au fost pur si simplu aruncate, in loc sa fie date altor tari).
Poluarea
Efectele negative ale activitatii umane depasesc capacitatea mediului de anihilare a lor, aparand astfel poluarea mediului natural. Dintre acestea se remarca poluarea generata de consumul de energie chimica, termica si radioactiva. Arderea de combustibil fosil are ca produs dioxidul de carbon ce provoaca efectul de sera, incalzirea globala. Aceasta incalzire are efecte nefaste (valuri de seceta, alte dereglari ale climei, topirea ghetii, cresterea nivelului oceanului planetar). Alte probleme sunt: ploaia acida (generata de industria chimica), poluarea cu petrol a oceanului, distrugerea stratului de ozon, defrisarea excesiva, poluarea radioactiva sau cu metale grele, pierderea de pamant arabil, pasunatul excesiv, reducerea cantitatii de apa dulce disponibila, poluarea fonica (scade productivitatea muncii) si multe altele.
Trebuie luate masuri impotriva poluarii, in special prin alocarea de bani cercetarii stiintifice pentru descoperirea unor noi tehnologii de productie, mai putin poluante.
Concluzii
Caderea Uniunii Sovietice a subliniat renuntarea la economia planificata si indreptarea spre o economie mai libera. Opiniile privitoare la ritmul cresterii economice difera. Optimistii spera in dezvoltarea productiei agricole si a productivitatii industriale prin inovatii tehnologice. Pesimistii arata scaderea resurselor, cresterea populatiei, cheltuielile militare excesive si distribuirea inegala a bogatiei intre tari, coruptia.
