Muntii Candrel
Prezentare geografica:
Cunoscuti si intalniti inainte aproape exclusiv sub denumirea de Muntii Cibinului sau Sibiului, Muntii Candrel ocupa sectorul din grupa muntilor Parang delimitat la sud-vest de valea Frumoasa, continua la vest cu valea Sebesului, iar la sud-est de valea Sadului. In sfarsit, la nord-est ei sunt marginiti de Podisul Transilvaniei.
Limite:
Limita sudica a Muntilor Candrel este constituita de cele doua vai longitudinale Frumoasa si Sadu, care formeaza un culoar larg de circa 1-3 km la altitudinea de 1600-1700 m (altitudinea maxima 1725 m, in saua Steflesti). Adancimea accentuata a celor doua vai opuse, precum si latimea relativ mare a acestora justifica pe deplin fixarea acestei limite fata de Muntii Lotru (culmea Steflesti) din sud.
Valea Sebesului, cand foarte larga cum este la Oasa, la Tau sau la Sugag, cand foarte ingusta, sub forma de defileu taiat adanc in stanca, intre Sugag si Tau, separa Muntii Candrel de Muntii Sureanu din vest.
Contactul cu Podisul Transilvaniei, respectiv limita nordica si nord-estica a Muntilor Candrel, care ii defineste de dealurile Secasului si de depresiunile Apoldului, Salistei si Sibiului, este subliniat de inlantuirea localitatilor Capalna - Deal - Carpinis -Telisca - Saliste - Vale - Sibiel - Fantanele - Orlat - Gura Raului - Poplaca - Rasinari - Cisnadioara si Sadu. Aceasta demarcatie apare pregnant Intre spatiul montan, constituit peste tot din roci dure (sisturi cristaline), cu un relief, mai accidentat, strabatut de vai cu versanti puternic inclinati, si depresiunile si dealurile dezvoltate de depozite sedimentare mai moi, in care apele si-au sapat vai largi.
Data fiind individualitatea geografica a acestor munti, se impune tuturor drumetilor o cunoastere cat mai completa a reliefului, climei, apelor, vegetatiei, faunei precum si a aspectelor social-istorice. Numai in aceste conditii un turist poate decide alegerea celor mai adecvate trasee, care sa-i ofere totala implinire a optiunilor sale.
Relieful:
Muntii Candrel cu o suprafata de circa 900 de km2 (altitudinea maxima de 2244 m in varful Candrel), se caracterizeaza prin masivitate si masiv domol, produs al unei structuri geologice uniforme, constituita exclusiv din sisturi cristaline. In ansamblu, ei sunt asimetrici, fiind formati dintr-o culme inalta situata in extremitatea sud-vestica, care se ramifica in trei directii principale: spre vest, culmea Serbota - Gungurezu - Oasa Mare; spre nord, culmea Gaujoara - Foltea - Stramba Mare si spre est, culmea Niculesti - Rozdesti - Batrana - Oncesti - Ghihan - Derjani - Magura Cisnadiei. Din acestea se desprind trepte din ce in ce mai joase, avand o mare dezvoltare spre marginea nordica, nord-vestica si estica (900-1300 m altitudine). In functie de situarea fata de varful Candrel, treptele sunt scurte spre valea Sebesului si prelungi, de 15-20 km, spre Depresiunea Transilvaniei.
Specifica este, de asemenea, succesiunea de la sud spre nord a resturilor celor trei suprafete de netezire apartinand nivelului superior Borascu (2244-1700m), nivelul mijlo-ciu Rau Ses (1650-1350m) si celui inferior Gornovita (1200-900m), toate intense fragmentate si separate intre vai adanci si stramte, cu versanti puternic inclinati, atingand pe alocuri diferente de nivel de 400-600 m. Fata de alte masive, cum ar fi fatada sudica a Muntilor Parang, in Muntii Candrel trecerea de la un masiv la altul nu este marcata pregnant in relief. Acest fapt da impresia, pe alocuri, existentei unei singure platforme, care coboara domol de la 2200 m la mai putin de 900 m.
In jurul varfului Candrel, la altitudini cuprinse intre 2000 si 2200 m se intalnesc platouri extrem de plane, care confirma ca nivelul Borascu, cea mai veche suprafata de eroziune din Carpatii Meridionali, este bine pastrat si aici. Intreaga creasta a Muntilor Candrel, cuprinse intre varfurile Oasa Mare si Batrana, reprezinta un rest din aceasta platforma, care coboara in mod gradat spre Sebes, cat si spre Olt, pana la 1700 m. In continuarea ei, la circa 300-400 m mai jos fata de platoul Serbota - Frumoasa - Candrel, se desfasoara mult mai extinse resturile relativ plane sau putin inclinate ale platformei Raul Ses, ea ocupa cea mai mare parte a Muntilor Candrel, reprezentand o panta usoara si constanta , ce coboara spre nord, incepand de la 1650 m pana la 1350 m, fara a fi delimitata de un abrupt pronuntat la marginea ei exterioara, spre platforma exterioara.
Coborand de-a lungul crestelor principale, se poate observa detasarea si prelungirea spre nord si est a nivelului inferior Gornovita, cuprins intre 1200 si 900 m. Ea are extensiunea cea mai mare in jurul localitatilor Jina, Poiana Sibiului, rod, Tilisca, Saliste si Gura Raului, primele trei asezari fiind situate chiar pe ea.
In decursul perioadelor geologice, parcurgand cateva etape de netezire, crestele au devenit din ce in ce mai plane. Sub influenta miscarilor pe verticala eroziunea a actionat puternic ulterior. Natura rocilor a favorizat pastrarea formelor rotunjite sau cupolare, pe alocuri cu largi culoare de comunicatie.
Suprafata platformelor este acoperita in mare parte cu pajisti, contrastand cu versantii impaduriti. Plaiurile si culmile ofera conditii de circulatie si asezare mai favorabile decat pe fundul vailor. S-a ajuns astfel la o inversiune la utilizarea terenurilor, conditionata inainte de toate de particularitatile reliefului. De asemenea, desfasurarea mai larga a platformei inferioare (900-1200m), intre valea Cibinului si valea Bistrei, a oferit posibilitatea unei transformari ceva mai pronuntate a peisajului initial acoperit cu paduri, decat intre valea Cibinului si valea Sadului. Astfel, in zona marilor sate ale Marginimii Sibiului (Saliste, Tilisca, Poiana Sibiului si Jina), pasunile si fanetele, presarate cu o puzderie de case si stane, ocupa mari intinderi.
Relieful glaciar. Conditiile locale de relief si de altitudine au fost mai putin favorabile aparitiei si dezvoltarii fenomenelor glaciare, de felul celor lasate de ghetarii cuaternarii din Muntii Fagaras, Parang si Retezat. Numai pe versantul nordic si estic al culmii Serbota - Frumoasa -Candrel, apartinand platformei superioare , au fost sculptate cinci circuri glaciare: Gropata, Iezerul Mic, Iezerul Mare si Iujbea Rasinarului, specifice muntilor situati intre Olt si Jiu.
Cirul glaciar Gropata, orientat spre nord-vest, are un profil asimetric, datorita structurii geologice. Partea inferioara coboara pana la 1700 - 1710 m altitudine, unde este barat de o morena frontala.
Iezerul Mic, orientat spre nod fata de culmea Frumoasa, este un circ mai complex, deoarece pe marginea lui apar cateva cladiri mai mici si mai putin evoluate. La altitudinea de 1950 m, un prag glaciar marcheaza marginea exterioara a circului, in spatele caruia se intinde lacul, care da numele intregului sistem.
Iezerul Mare, orientat spre nord-est de varful Candrel, este cel mai profund dintre circurile glaciare ale acestor munti. El reprezinta doua trepte, separate de un prag de 50 m la 1970 m.
Circul Iujbea Rasinarului, situat la est de varful Candrel, se intinde pe o distanta de 1,5 km, coborand pana la altitudinea de 1750 m. Si aici, se intalnesc resturi din morena de fund si cea laterala.
Priviti in totalitatea lor, Muntii Candrel se caracterizeaza prin culmi domoale si prelungi, acoperita in cea mai mare parte cu pajisti, cea ce a favorizat pastoritul - ocupatia principala a marginenilor. Aerul ozonat, padurile de conifere, ce incep la peste 1200 metri lacurile glaciare Iezerul Mare si Iezerul Mic, privelistile incantatoare, linistea desavarsita atrag turisti iubitori de tot cea ce le ofera acesti munti.
Biografie: colectia Muntii Nostri "Candrel" M. Buza, Simona Fesci
