ATMOSFERA PAMANTULUI
Atmosfera Pamantului are cinci straturi diferite. Noi traim in cel mai apropiat start, in troposfera. Atractia gravitationala capteaza in acest strat mai mult de tri sferturi din cantitatea totala de aer din atmosfera. Aerul se rarefiaza in straturile cele mai de sus ale atmosferei, deoarece cu cat inaltimea creste , cu atat forta gravitationala scade. Lipsa gravitatieie din ultimul strat, exosfera, ii permite atmosferei sa se disipeze in spatiu.
Exosfera se intinde pana la distanta de aproximativ 960 km de Pamant. Numerosi sateliti artificiali ai pamantului se deplaseaza in acest strat pe orbitele lor proprii.
Termosfera se afla intre 80 km si 480 km departare de Pamant. Aici ard meteoritii si zboara navetele spatiale.
Mezosfera se desfasoara intre 48 km si 80 km departare de Pamant. Estae cea mai rece parte a atmosferei.
Stratosfera se afla intre 16 km si 48 km deasupra suprafetei Pamantului. Aici zboara avioanele supersonice.
Troposfera are o latime de aproximativ 16 km. Majoritatea curentilor de aer, a vanturilor si a norilor se produc aici.
CURCUBEELE
Dupa ploaie, cand razele Soarelui inatalnesc picaturile de apa suspendate inca in aer, lumina este disociata in cele sapte culori - rosu, portocaliu, galben, verde, albastru, indigo si violet.
"Cainii solari " sau periheliul, apar cand Soarele este in partea inferioara a cerului, formandu-se cand razele Soarelui sunt indoite si reflectate de cristalele de gheata din aer.
FULGERELE SI TUNETELE
Orbitorul trasnet si zguduitorul tunet sunt produse de o forma de energie, numita electricitate. Electricitatea se acumuleaza in varful unui nor cumulus, in timp ce picaturile minuscule de apa si cristalele de gheata purtate de curentii care urca si coboara in nor se lovesc unele de altele. Cand se strange destula electricitate o scanteie imensa tasneste din nor. Aceasta scanteie este trasnetul. Trasnetul incalzeste aerul din jurul lui, facandu-l sa se dilate. Acest lucru genereaza unde sonore pe care le auzim sub forma de tunet.
