POLUAREA OCEANELOR
Daca la poluarea aerului imaginea-simbol este oferita de arborii perforati de ploile acide,la poluarea apei expresia caracteristica ar putea fi considerate-mareele negre,adica poluarea,practic continua,cu petrol a marilor si oceanelor lumii,avand efecte dezastruoase asupra florei si faunei marine.
In incidentele majore de poluare este intotdeauna implicat titeiul.Practica obisnuita de spalare a tancurilor petroliere reprezinta echivalentul a opt pana la 20 milioane de barili de petrol pe an care s-ar deversa in oceane in mod deliberat.Aceasta practica,raspandita in lumea intreaga,ramasa adesea neobservata,este astazi detectata prin intermediul satelitilor si cei vinovati pot fi trimisi in judecata.
Dupa titei,unul dintre cele mai periculoase deseuri sunt apele uzate.In cantitati mici apele uzate imbogatesc apa si reprezinta un ingrasamant pentru plante si pesti,dar in cantitati mari ele sunt un pericol pentru ecosisteme.La doua dintre cele mai mari canale de scurgere din lume in L.A din SUA si Marsillia din Franta,in ultimele doua decenii a inceput epurarea apelor uzate.Imaginile din satelit prezinta foarte clar cum poluatii sunt purtati de curentii care pornesc dinspre aceste canale.Imaginile video subacvatice ofera privelistea mortii si a distrugerilor asupra organismelor marine provocate de apele uzate,dar politicile de remediere a situatiei din ultimii ani au adus o imbunatatire semnificativa.S-au facut eforturi pentru a transforma cat mai multi poluanti solizi in lichid deoarece diluarea scade mult riscul accidentelor si lumina soarelui poate distrugere bacteriile.Acest fenomen s-a demonstrat in California unde deseurile a 17 milioane de oameni sunt deversate in mare.
Alti poluanti ar mai fi pesticidele(DDT-ul si PCB),metalele grele(cadmiul,nichelul,arsenul,cuprul,plumbul,zincul sau cromul)care multe provin din industria si transportul pe uscat,sunt chimicale periculoase care dezechilibreaza balanta sistemelor animale din mediu.
O alta substanta chimica care are un efect negativ asupra florei si faunei marine este tributilina care este folosita pe scara larga ca vopsea rezistenta la apa,pentru chila vaselor.S-a demonstrat ca TBT-ul produce modificari sexuale melcilor de mare,intregi populatii devenind de sex feminin si deci puse in imposibilitatea de a se reproduce.
Efectul asupra ecosistemelor
Poluarea afecteaza toate oceanele globului,dar apele de coasta sunt mai afectate decat cele din largul marilor deoarece acolo exista in prezent mult mai multe surse de poluare,de la instalatiile industriale de coasta pana la transportul maritim mai intens.In particular,in jurul Europei si a coastei estice a Americii de Nord,platformele continentale din apele putin adanci au fost exploatate de catre om pentru stridii,midii si fermele piscicole care au devenit astfel vulnerabile pentru bacteriile toxice,alge si poluanti.Platformele sunt folosite si pentru explorarea titeiului care mareste riscul devarsarilor si poluarii.
O alta forma obisnuita,din ce in ce mai intalnita,a poluarii oceanelor este inmultirea exagerata a algelor si a planctonului.Se crede ca motivul aparitiei acestora ar fi incidenta crescuta a metalelor radioactive deversate din industrie care actioneaza ca un biostimulator pentru dezvoltarea plactonului.
Stridiile la fel ca alte moluste bivalve au un rol important in filtrarea apei.S-a calculat ca stridiile din Golful Chesapeake,zona Marylland-ului au filtrat intreaga apa in decurs de 8 zile.Astazi datorita inmultirii exagerate a algelor si a poluantilor existenti,procesul dureaza 480 de zile.In perioada de inflorire a algelor unele dintre acestea mor si se descompun,permitand bacteriilor sa se inmulteasca utilizand oxigen vital.
Toate animalele marine care se hranesc prin filtrare sunt foarte sensibile la poluanti care se concentreaza in tesutul lor.Astfel sunt amenintati coralii care se compun din colonii gigant de animale unicelulare ce sunt foarte vulnerabile la poluanti.
Organismele daunatoare din apele uzate se reproduc in moluste si transmit omului numeroase boli.Poluantii sunt vinovati si pentru scaderea rezistentei la boli a mamiferelor marine care a dus la declansarea unei epidemii in perioada 1987-1988,in Marea Nordului,cand cel putin 11.000 de foci comune si cenusii au murit.
Prin poluare,depasindu-se anumite praguri,apa devine neutilizabila:in acest fel,pe Glob se contureaza in tot mai multe regiuni o criza a apei.Criza este accentuata de cresterea populatiei si de faptul ca in multe tari sarace omul este obligat sa consume apa poluata sau infestata.Cifrele furnizate de OMS privind diferitele maladii,raspandite prin intermediu apei,mai ales in tarile sarace,sunt alarmante.Anual se inregistreaza 4 miliarde de cazuri de diaree,2,2 milioane fiind mortale;cazuri de malarie,milioane de oameni infestati de schistosimioza.
Pentru atenuarea acestor tendinte alarmante,oamenii de stiinta au conceput diferite strategii de gospodarire integrala a resurselor de apa.De exemplu,la Conferinta Internationala a Apei si Mediului de la Dublin,din 1992,au fost stabilite cateva principii care au in vedere rolul esential al resurselor de apa pentru dezvoltarea durabila.O importanta deosebita se acorda gospodaririi apelor,intr-o forma participativa,prin implicarea tuturor factorilor interesati si prin considerarea apei drept un bun economic si social.
