Muntii Apuseni
Pozitia geografica: In partea de nord a Carpatilor Occidentali.
Limitele si regiunile vecine : La nord : Valea Barcaului
La sud : Culoarul Muresului
La est : Depresiunea Colinara a Tarnsilvaniei
La vest : Dealurile de Vest
Sunt inconjurati de dealuri, depresiuni si campii.
Relieful si aspectele specifice :
Modul de formare : Formati prin cutare tectonica si eruptii vulcanice in orogeneza alpina.
Rocile : Sunt alcatuiti din roci vulcanice (M. Metaliferi), sisturi cristaline (M. Bihor, Vladeasa, Gilau, Gaina), dar in deosebi din calcare, de unde si multitudinea fenomenelor carstice (pesteri, chei, coline, lapezuri si sohodoluri). Sunt intens mineralizati, bogati in metale si nemetale.
Muntii : Apusenii reprezinta cel mai inalt si mai complex sector de munti din Carpatii Occidentali. Au altitudini de peste 1800 m. in zona centrala, iar in nord si sud nu ating mai mult de 700-1000 m.
Cuprind in partea centrala Muntii Bihor cu cea mai mare desfasurare, ocupand partea centrala, alcatuiti predominant din sisturi cristaline si granite care le dau masivitate si inaltimi mari (Bihor 1849m), extinzandu-se la est in Muntele Mare (1826 m.) si la nord in Muntii Vladeasa formati din granite care ating in varful omonim 1836m. In prelungirea estica a Muntilor Bihor se afla Muntele Gaina (1467 m.), iar in nord-est se afla Muntii Gilau alcatuiti din sisturi cristaline, cu inaltimi de 1000-1250m ; au sate risipite, iar pe Somesul Cald, lacuri de baraj la Fantanele, Tarnita si Gilau..
In sud-est sunt Muntii Metaliferi (1018 m.) si Muntii Trascaului amplasati intre Aries si Ampoi, formati din calcare, cu varfuri semete si chei (Cheile Turzii, Rameti), iar in vest Muntii Crisurilor: Muntii Zarand (Varful Drocea-836 m.) cu altitudini intre 400-800m au roci cristaline si magmatice, paduri bogate si sate la marginea muntilor, Muntii Codru-Moma (Varful Plesu-1112 m.), Muntii Padurea Craiului aflati de-a lungul Crisului Repede si Crisului Alb, alcatuiti din calcare, cu altitudini sub 1000m, platouri si depresiuni carstice, pesteri (Meziad, Vantului- cea mai mare din tara) si chei si Muntii Plopis (776 m.).
In nord, dincolo de Valea Barcaului, se desfasoara un complex de culmi muntoase, alcatuite din sisturi cristaline, cu altitudini reduse, inconjurate de dealuri. Acest sector de legatura intre Carpatii Occidentali si Carpatii Orientali, numit "Jugul Intracarpatic" include Muntii Meses si dealurile Prisnel, Preluca si Dealu Mare, depasind foarte rar altitudinea de 800 m.
Depresiunile : In grupa Apusenilor, alaturi de culmile muntoase se disting o serie de depresiuni:
Depresiunea Zarand o prelungire a campiei pe Crisul Alb.
Depresiunile golfuri Vad-Borod aflata de-a lungul Crisului Repede. si Beius incadrata de muntii Bihor, Codru Moma si Padurea Craiului, cu un relief de terase create de Crisul Negru adapostind asezari mari cu o bogata traditie istorica si etnografica.
Depresiunile marginale Huedin si Simleu strabatuta de raul Crasna.
Depresiunile intramontane Gurahont si Brad pe valea Crisului Alb.
Pasurile: Cele trei pasuri din aceasta grupa sunt urmatoarele:
Valisoara (face legatura intre Depresiunea Brad si Culoarul Muresului);
Ciucea (face legatura intre Depresiunea Huedin si Depresiunea Vad - Borod);
Bucium (leaga culoarele vailor Ampoi si Aries).
Fragmentarea: Intensa prin numeroasele rauri de care sunt strabatuti
Hidrografia: Reteaua hidrografica este bine dezvoltata, fiind reprezentata de raurile: Aries, Crisul Repede, Crisul Negru, Crisul Alb, Somesul Rece si Somesul Cald; acestea din urma conflueaza la Gilau.
Apele statatoare sunt reprezentate de lacuri naturale (Varasoaia - lac format intr-un tinut calcaros), si lacuri artificiale (Fantanele, Tarnita si Gilau pe Somesul Cald).
In zona muntilor vulcanici reteaua de ape freatice mineralizate reprezinta apele subterane (Moneasa- bicarbonate si sulfurate). In regiunile carstice aceste retele de ape sunt discontinue si formeaza grote si pesteri.
Vegetatia : Speciile de plante sunt grupate intr-o etajare armonioasa dupa altitudine:
Etajul foioaselor (fag, tei, frasin, mesteacan);
Etajul padurilor de amestec;
Etajul coniferelor.
In zona subalpina (Bihor, Vladeasa) sunt caracteristice tufarisurile (jneapan, ienupar, afin), iar in zona alpina pajistile alpine. In depresiuni si luncile raurilor apar stuful, papura, trestia, salcia, plopul, arinul.
Fauna : Cele mai intalnite animale din aceasta zona sunt lupul, vulpea, ursul, mistretul, cocosul de munte (specifice padurilor) si acvila de munte (in zonele alpine).
Dintre pesti caracteristic este pastravul.
Solurile : In cea mai mare parte a acestor locuri sunt intalnite argiluviosolurile (cenusii si brun-roscate), care apar in etajul padurii, brune si brune-acide (climat umed si racoros), solurile podzolice si spodosolurile.
