Principala caracteristica a catalanilor este politetea. De altfel, politetea si bunul simt sunt strans legate de evolutia unei societati. Iar placerea cea mai mare a catalanilor este sa stea la o masa de restaurant, sa bea o bere sau o alta bautura si sa se uite la lumea care trece. In zilele frumoase, restaurantele isi scot mesele afara, pe trotuar, cu scaunele orientate spre strada, intotdeauna cochete si curate.
Catalanii nu se considera ca fiind spanioli, ci un popor aparte, care lupta sa-si recastige independenta pierduta candva. Desi in timpul regimului dictatorial a lui Franco limba catalana a fost interzisa, iar cultura si traditiile oprimate, acestea au supravietuit, atat in casele catalanilor, cat si in unele centre de cultura, precum manastirile. Deschisi intotdeauna fata de lumea exterioara, oamenilor din Catalonia la face placere sa primeasca in casa straini, asa ca nu e de mirare ca milioane de turisti le viziteaza anual tinutul.
1.Relief pe toate gusturile
Calatorind prin Catalonia vei descoperi o mare varietate de tipuri de vegetatie si peisaje. Putine locuri in Spania iti pot oferi atat de mare schimbarea cadrelor in doar cateva ore de calatorie, dinspre culmile muntoase, din nord, pana la tarmul mediteranean, din est.
Te poti astfel indragosti de peisajele alpine ale Pirineilor, puternic fragmentati de vai ce separa culmi acoperite de pasuni, de paduri sau doar de stanci si lacuri glaciare cu ape de clestar; daca sosesti in anotimpul hibernal, vei avea avantajul practicarii sporturilor de iarna din numeroasele statiuni montane.
Daca preferi altitudini mai moderate, atunci poti vizita Parcul Masivului Monserrat, cu ale sale formatiuni geologice fascinante, de conglomerate ce tasnesc ca un manunchi de coloane spre cer, sau poti explora Parcul Zonei Vulcanice Garrotxa, unde se insira, unele dupa altele, conuri cu cratere vulcanice aproape perfecte. Ca alternativa, poti vizita si zona Montseny, declarata rezervatie UNESCO a biosferei, datorita vegetatiei sale bogate.
Iar daca nu poti rezista atractiei marii, Catalonia iti ofera pe o buna distanta si peisajele marine, de-a lungul coastei sale, numita Costa Brava (in traducere, "Coasta Stancoasa"). In lungul ei vei intalni un tarm inalt, cu stanci ce stau sa se prabuseasca in mare; adesea, ele se prelungesc pana in apa, delimitand mici golfuri, cu apa atat de limpede incat poti vedea pana si pestisorii ce se strecoara printre pietrele de pe fund. Si tocmai in aceste stanci isi infig radacinile lor pinii maritimi, dand un farmec aparte locurilor. Aici parca nu s-a schimbat nimic de la inceputurile lumii; totul a ramas salbatec si natural.
2.Istoria din catedrale
Daca vrei sa descoperi istoria Cataloniei, e bine sa nu te grabesti si sa-ti rezervi destul timp. O vizita la Empuria, de pe Costa Brava, te va proiecta in urma cu mii de ani, in atmosfera Greciei si a Romei antice, loc unde colonistii greci si succesorii lor, romanii, au lasat o bogata colectie de sculpturi si de ceramica.
La mica distanta de aici, se afla ruinele iberice de la Ullastret, cu ale sale turnuri si ziduri antice. Iar daca socoti ca perioada medievala este mai incitanta, Catalonia este exact locul unde poti descoperi ramasite ale acestei epoci istorice, pentru ca personalitatea ei s-a cristalizat chiar atunci. Asa ca vei putea intalni, aproape la tot pasul, ruine bine conservate, datand din secolele IX-XIV, al caror stil este pre-romanic, romanic sau gotic. De altfel, fiecare localitate prezinta un centru vechi, localizat in jurul bisericii, care este de regula si ea foarte veche; cladirile de aici sunt construite din roci fasonate, strazile sunt inguste si pavate cu piatra de rau, iar la fiecare sfert de ora se aude un dangat de clopot.
Dintre toate edificiile evului mediu, remarcabila este Manastirea Sant-Pere de Rodes care domina, de la inaltime, coasta mediteraneana. Orasele Barcelona, Girona, Vic, Tarragona, Tortosa si Lleida prezinta fiecare catedrale magnifice. Cea de la Girona, de pilda, are cea mai mare nava din vestul Europei. Alte cladiri medievale sunt si institutii guvernamentale, iar rocile din care sunt cladite iti pot spune povestea acelor zile apuse, cand negutatorii catalani controlau intregul bazin mediteranean.
3.Muzee
Catalonia prezinta surprinzator de muzee (peste 300), unele cu valoroase colectii de interes mondial. Pe colina Monjuic, din Barcelona, se afla Muzeul National de Arta Catalana, partial renovat, unde poti admira cele mai cunoscute colectii de pictura din lume. Muzeul Picasso, aflat intr-un incantator castel gotic restaurat, contine lucrari din perioada de tinerete a pictorului, precum si din alte perioade, donate chiar de catre artist, profund atasat de Catalonia. Dar nici unul dintre aceste muzee nu se compara cu cel construit de Salvador Dali in orasul sau natal, Figueres, de o originalitate extravaganta, generata de viziunea suprarealista a geniului artistului. In multe orase catalane vei putea descoperi mici muzee ce contin colectii dintre cele mai surprinzatoare: Muzeul Vinului (din Villafranca de Pendes), Muzeul Pielii (Igualda), Muzeul Hartiei (Capelidaes), Muzeul Ulcioarelor de Ceramica (Argentona), Muzeul Dantelei (Arenys de Mar), etc.
3.Fieste si carnavaluri
O data pe an, fiecare oras din Catalonia isi sarbatoreste ziua Marelui Festival. Strazile se umplu de lume, caci catalanii sunt prea veseli ca sa-i lase pe straini sa stea deoparte. Multi dintre ei isi pastreaza pentru aceste zile costumele traditionale. In zona Tarragona poti admira agilitatea si robustetea "castelanilor" care construiesc turnuri "umane" din trupuri, iar daca te simti destul de puternic pentru a fi "vanat" de dragoni, vulturi, uriasi si demoni, atunci te poti duce la Berga, pentru fiesta Corpus Christi, din iunie; acest festival unic, care combina traditiile pagane cu cele de origine crestina, se sarbatoreste din generatie in generatie, din timpuri foarte vechi. Spre deosebire de acesta, festivalul numit "Dansul Mortii", cu radacini doar in practicile vechi crestine, comemoreaza teribilele plagi ale Inchizitiei din evul mediu si se celebreaza pe strazile din Verges, in Joia Mare. In ajunul sarbatorii Sfantului Ion (24 iunie) sunt aprinse focuri mari pe strazi si in piete, iar solstitiul de vara este celebrat pana tarziu in noapte, cu focuri de artificii si coca (niste dulciuri traditionale). La marile festivaluri si fieste, mai poti vedea parade de "papusi" uriase, ce danseaza jovial printre pitici. O alta cale de a-ti exprima bucuria si prietenia la serbarile populare este sa dansezi sardana, dansul national catalan, care se executa in acompaniament de cobla (niste instrumente care imita zgomotul facut de vant insotit de cel produs de contrabas); dansatorii isi tin mainile ridicate, unite intr-un fel de hora, pasind destul de calm spre dreapta si spre stanga.
Catalonia, ca multe alte regiuni din Spania, celebreaza si carnavalurile, cu deosebire in Solsona, Sitges si Vilanova, care sunt si cele mai colorate si mai vesele.tttt
