Lcurile glaciare din Muntii Retezat-Godeanu (I)
Alaturi de muntii Fagarasului si Retezatul a cunoscut o larga extensiune a glaciatiunii cuaternare datorita condiitilor prielnice existente.Relieful rezultat e fooarte divers aici intalnind circuri glaciare , suspendate , insotite de numeroase vai glaciare , pe care getarii coborau pana la 1300 - 1400 m avand lungimi de pana la 10 km cum este cazul Vaii Lapusnicul Mare .
I. Masivul Retezat :
Un element car e sporeste pitorescul acestui masiv il reprezinta numeroasele vai si circuri glaacire in spatele uno rpraguri galciare sau acumulari morenice .In Retezat se intalnesc peste 65 cele mai multe dintre ele fiind permanente .Aceste lacuri sunt grupate in mai multe complexe glaciare cele mai importante fiind Pietrele , Judele si Lapusnicul mare .
In zona de la obrasia Vaii radesului se gasesc sculptaate trei circuri galacaire . Zlata , Rades si cioaca in ultumul gasindu-se daua mici lacuri glaciare : a) Zanoaga I
b) Zanoaga II
L a obarsia Vaii Carligului se afla un circ complex orientat spre N unde se gasesc trei mici lacuri:Carligul I , RadesI si Rades II situate intre 1942 m si 2020 m si Lacul Negru (2036m ).
Complexul glaciar Pietrele se afla dezvoltat pe vaile Stanisoarei , Pietrele , Valea rea si Galesul cu circuri bine dezvoltate vaiile prezetand lungumi intre 2 - 6 km .Circul Stanisoarei ocupa parte vestica a complexului bine dez voltat asimetric ele reprezinta trei lacuri glaciare -Zanagolutele Stanisoarei I si II si lacul Stanisoarei situat la 1990m..Circul si valea Pietrele ocupa partea centrala avand in parte superioara un circ larg in care gasim lacurile Tautul Pietrelor in numar de trei dispuse sub forma unei slabe 2100 m si lacul Pietrele. Aceste din urma are aspectul unui cuvete foarte evoluate procesul de clomatare fiind foarte avansat .Are o suprafaata de circa 0,4 ha si o adancime mai mica de 1 m fiind dominat de inpunatoarele piscuri ale Stanisoarei , Pitrele si de soseaua Bucurii .
Circul si Valea rea reprezinta o salba de cinci lacuri cel mai mare fiind lacul Valaea Rea I cu adancime de 4m si o suprafata aproximativa egala cu 1 ha.Circul Galesul are o larga dezvoltare cantonand in interiorul sau patru acumulari lacustre cel mai important lac fiind Galesu.lacul Galesul esteee al treile lac din Carpatii Meridionali ca adancime 20, 5m si are o suprafataa de 3,6 ha gasindu-se la altitudinea de 2040 m .Estte de forma circulara malurile fiind putin sinuase .In cadrul aceleiasi caldari glaciare la peste 2040 m se gasesc laacurile denumite Zanagoutele Galesului .
Pe versantul sudic se afla complexele glaciare Judele , Lapusnicul Mare si Raul Barbat .Complexul Judele cuprinde patru circuri de la vest la est succedandu-se Zanoguta , Zanoaga si Judele I si II -Zanagouta (1800m) si Taul Spurcat (1910 m).
Lacul Zanoaga este amplasat in circul omonim la o altitudine de 1997 m .Are o forma circulara cu maluri jase lipsite de sinouzitate .Are o suprafata de 6,5 ha si o adancime de 29 m in parte centrala .Tot aici intalnim inca patru lacuri Judele , Taul Ascun s ,Taul Urat si Taul Rasucit .
Complexul glaciar Lapusnicul Mare cuprinde mai multe circuri , dintre care se detaseaza Slaveiul Bucura si Peleaga .Caldarea glaciara a bucuriei canoteaza cele mai spectaculoase lacuri glaciare cum ar fii Bucura aflat la saua Bucuriei la 2041 m altitudine si are o suprafata de 8,8 ha si o adancime de maxima d e15,7 m iar forma este aproximativ dreptunghiulara .Tul Agatat (2260 m ) ocupa un circ suspendat sub varful Bucura .Taul Portii pare atarnat de cea mai inalta treapta glaciara a Circului Bucura ,sub varful Judele la o altitudine de 2140 m .Este aproape tot anul acoperit cu gheata .In veriile mai calduroase apa lacului se dezgheata abia in luna august .Lacul florica de unde primeste un emisar lao altitudine de 1980 m. In imediata lui vecinatate se gasesc doua mici ochiuri de apa , Lacul Ana este cel mai mare din aceasta salba lacustra avind o adancime de 11,6 m si o suprafata de 3,6 ha . Lacul Lia ,ultinul din acest sirag se afla la 1930 m ce vin dinspred Bucura si lacul Ana .Tot pe flancul sudic al Retezatului mai pot fii mentionate :Lacul Buta , Lacul Turcelu Si Lacul Slavei ultimul -un mare lac de baraj maorenic .
Goddeanu (II)
In raport cu Retezatul , Muntii Godeanu si Tarcu sunt dispusi sub forma unor uriase potcoave .Circurile si vaile galaciare di muntii Godeanu fac parte din complexul glaciar Lapusnicul mic ce arae ca alcatuire sa o serie de acumulari lacustre de origine glaciara .Lacul Barescu Mare se gaseste la 1860 m altitudine , in cea mai mare caldare glaciara de pe versantul nordic al Muntelui Broscu sub un abrupt de circa 150 m .
Iezerele Berhinei se afla instalate pe primul afluent al Galbenei de Nord la 1820 m si sunt in numar de opt , toate la un loc avand o suprafata de 1,8 ha , adancimea fiind numai de 0,4 m astfel incat in timpul verilor secetoase unele dintre seaca .Lacul Scarisoara este cel mai mare lac din Muntii Godeanu avand o supraafata de aproape 1ha si o adancime de `numai 2 m .Intr-un circ limitrof acestuia se afla micutul lac de origine glaciar , Scurtele .Pe versantul nor-est al munteleui Moranu -Gugu se gaseste lacul Moraru la o altitudine de 2040 m .Mai jos la 1995 m se gasesc alte doua mici lacuri de origine glaciara Lacul Godeanu se afla sub versantul sudic la 1860 m altitudine sub varful Godeanu .
Lacurile din Tarcu se gasesc dispuse in circurile acestui masiv muntos asezate oarecum paralel .Aici se intalnesc doar 10 acumulari lacustre glaciare cele mai importante fiind Pietrele Albe - la 1790 m la obarsi raului Pietrele Albe ,Netis I -cu o suprafata de 1 ha in spatele unui baraj marenic din cuprinsul glaciar Pietrele si Bistra sub varful Pietrele , la o altitudine de 1920 m .
Toate aceste lacuri glaciare care mai de care mai spectaculoa-ase si mai interesante pastreaza acel mister ce - l face pe orce turist ce ajunge sa le vada sa -si doreasca sa revina .Muntii Godeanu si Tarcu su pe langa lacurile glaciare , si alte puncte de mare atraactie asa cum este Parcul National Retezat infiintat in anul 1935 acesta ocupand o suprafata de 54.400 ha din care rezervatia stiintifica detine 11.500 ha .Dar toate acestea frumuseti peisagistice ,floristice si faunistice vin parca sa intregeasca privelistea oferite de aceste adevarate ochiuri ale naturii ale Muntiilor ce privesc spre infinitul si misteriosul Univers.
Stefanescu Dumitru
Clasa aVIIIa F
TERRA (nr.11 NOIEMBRIE 2000)
