Studiu de caz Mediul geografic din Podisul Dobrogei Unitate de podis in partea de sud-est a Romaniei, Podisul Dobrogei se prezinta ca un platou suspendat, inconjurat de ape pe trei laturi: Dunarea in vest si nord, Marea Neagra in est, iar la sud granita cu Bulgaria. Este un pamant vechi si complex sub raport geologic. Podisul Dobrogei se inscrie in climatul de campie si dealuri joase, avand in ansamblu un climat de tip temperat continental, cu veri fierbinti, sarace in precipitatii si adeseori secetoase si ierni nu foarte reci. Temperaturile medii anuale sunt de 10-11oC, fiind printre cele mai ridicate temperaturi medii anuale din tara. Precipitatiile pe de alta parte au cele mai mici valori din tara: 400 mm anual, pe alocuri atingand 500 mm. Cu exceptia Dunarii, care limiteaza Podisul Dobrogei in nord si vest, reteaua raurilor este destul de saraca, fiind formata din rauri temporare. Exista, in schimb, numeroase lacuri, naturale: limanuri fluviatile (Oltina), limanuri fluvio-maritime sau maritime (Babadag, Techirgiol), lagune (Razim, Siutghiol) dar si lacuri antropice cum ar fi lacurile de agrement din statiunile de pe litoral si iazurile piscicole. Vegetatia este determinata de incadrarea Podisului Dobrogei in limitele zonei de stepa pontica. Predomina vegetatia de stepa uscata cu specii de graminee cum ar fi colilia, inlocuita insa, in cea mai mare parte de culturi agricole. Prezenta unor inaltimi deluroase si a unor conditii de umiditate mai ridicata a favorizat dezvoltarea unei vegetatii forestiere, mai ales in Muntii Macinului si Podisul Babadag. Se intalnesc paduri caracteristice etajului stejarului, cu specii cum ar fi cerul si garnita. 53951dbi77tuu6g Podisul Dobrogei reprezinta o zona de veche locuire. Densitatea populatiei este sub media pe tara, cu exceptia zonei litorale si a celei din jurul orasului Tulcea. Economia este complexa, bazandu-se pe o agricultura intensiva, folosind pe o scara larga irigatiile, datorita precipitatiilor reduse. Prezenta omului isi face simtita prezenta prin inlocuriea unor mari suprafete de vegetatie naturala cu zone agricole, cultivandu-se plante precum orz si porumb, dar si grau, floarea-soarelui, soia, mai nou intalnindu-se vaste livezi de piersici. Satele se intalnesc la distante mari unul de altul si sunt in general de tip adunat. Principalele orase se intalnesc de-a lungul Dunarii (Tulcea, Cernavoda) si in zona litorala (Constanta, Navodari, Eforie, Mangalia).
